ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1933/2023

Ședința publică din data de 4 octombrie 2023

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin la data de 08.02.2021 sub nr. x/2021, reclamantul A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâtul B. S.R.L., a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 20.100 RON reprezentând contravaloarea facturii seria x nr. x/02.10.2019, iar în subsidiar, a solicitat să se stabilească pe baza unei expertize evaluatorii contravaloarea a 351,90 mp cofrage realizate, urmând ca suma datorată să fie actualizată cu indicele de inflație și cu dobânda legală prevăzută pentru raporturile dintre profesioniști. Totodată, a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința civilă nr. 2928 din 28.06.2021, pronunțată de Judecătoria Drobeta-Turnu Severin, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale de soluționare a cauzei invocată prin întâmpinare și a fost declinată în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 București.

În esență, Judecătoria Drobeta-Turnu Severin a reținut că regula de drept comun în stabilirea competenței teritoriale este redată prin intermediul art. 107 alin. (1) C. proc. civ., conform cărora "Cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel", iar din înscrisurile existente la dosarul cauzei, rezultă că nu sunt incidente prevederile art. 113 C. proc. civ.

Astfel, instanța a reținut că nu rezultă că pârâta ar exercita în mod statornic activitate pe raza circumscripției Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin.

De asemenea, s-a arătat că prin cererea de chemare în judecată reclamanta solicită contravaloarea facturii seria x nr. x/02.10.2019, în cuprinsul acesteia menționând crearea unui prejudiciu urmare a neîndeplinirii unei obligații contractuale. Așadar, având în vedere că sediul pârâtei se află în București, str. x, localitate aflată în circumscripția teritorială a Judecătoriei Sectorului 4 București, în temeiul art. 132 alin. (1) și (3), instanța a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin și a declinat competența soluționării cererii de chemare în judecată în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 București.

Prin sentința civilă nr. 15733/11.11.2021 Judecătoria Sectorului 4 București a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată ce face obiectul dosarului nr. x/2021

Împotriva sentinței civile nr. 15733/11.11.2021 a Judecătoriei Sectorului 4 București, apelanta-reclamantă A. S.R.L. a formulat apel.

Prin decizia civilă nr. 1122 din 28.02.2023, Tribunalul București a admis apelul formulat împotriva sentinței civile nr. 15733/11.11.2021, a dispus anularea sentinței atacate, a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sector 4 București și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin.

În esență, Tribunalul București a reținut că regula de drept comun în materia competenței teritoriale este înscrisă în art. 107 C. proc. civ., potrivit căreia cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție teritorială domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel. Cu toate acestea, fiind vorba de o pricină având ca obiect pretenții, guvernat de norme juridice de ordine privată, părțile pot deroga. Astfel, există unele situații în care, pe lângă instanța de la domiciliul sau, după caz, sediul pârâtului, mai sunt competente și alte instanțe, cum ar fi situația prevăzută de art. 109 C. proc. civ., potrivit căruia, cererea de chemare în judecată împotriva unei persoane juridice de drept privat se poate face și la instanța locului unde ea are un dezmembrământ fără personalitate juridică, pentru obligațiile ce urmează a fi executate în acel loc sau care izvorăsc din acte încheiate prin reprezentantul dezmembrământului ori din fapte săvârșite de acesta.

Totodată, Tribunalul București a reținut că, în toate cazurile de competență teritorială alternativă, alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente aparține reclamantului, potrivit art. 116 C. proc. civ., iar, după ce acesta sesizează una dintre instanțele deopotrivă competente, pârâtul nu poate înlătura competența instanței alese. Având în vedere că pe lângă instanța de la sediul pârâtului, este competentă și instanța de la locul situării unui dezmembrământ fără personalitate juridică aparținând pârâtului, Tribunalul a constatat că reclamanta are posibilitatea să opteze între cele două instanțe, iar prin introducerea cererii de chemare în judecată la Judecătoria Drobeta-Turnu Severin, reclamanta a ales instanța de la locul situării dezmembrământului fără personalitate juridică, având în vedere punctele de lucru ale pârâtei din localitățile din circumscripția Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin (comuna Breznița-Ocol, mun. Drobeta Turnu-Severin, comuna Prunișor) înregistrate la ONRC, conform filelor x din extras.

Așadar, Tribunalul a anulat hotărârea atacată, aceasta fiind dată cu încălcarea normelor referitoare la competență și a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 4 București, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin .

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin.

Prin încheierea nr. 3935 din 20.09.2023, Judecătoria Drobeta-Turnu Severin, a dispus scoaterea cauzei de pe rol și înaintarea dosarul către Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a proceda conform dispozițiilor legale care reglementează incidentul procedural determinat prin pronunțarea deciziei civile nr. 1122/28.02.2023.

Judecătoria Drobeta-Turnu Severin a arătat în esență că aplicarea art. 480 alin. (4) C. proc. civ. nu exclude constatarea conflictului de competență și a regulilor aplicabile acestei materii, ci, în ipoteza în care instanța de apel se pronunță asupra competenței și declină competența de soluționare către o altă instanță care inițial a declinat competența în favoarea instanței care a pronunțat sentința anulată, în cauză rămân în continuare aplicabile dispozițiile privind conflictul de competență întrucât în speță au fost pronunțate două soluții de declinare reciprocă a competenței, nefiind reglementată vreo excepție legală în acest sens.

De asemenea, s-a mai arătat că în prezenta cauză nu s-a pronunțat niciun regulator de competență care să stabilească în mod definitiv instanța competentă să soluționeze cauza, fiind pronunțate doar soluții de declinare reciprocă a competenței între instanțe, precum și faptul că instanța competentă să soluționeze conflictul de competență este Înalta Curte de Casație și Justiție și constatând că o instanță nu poate proceda la soluționarea unei cauze fără determinarea competenței în favoarea sa de către organul judiciar abilitat în acest sens, pentru a nu se încălca dispozițiile legale care reglementează materia conflictului de competență anterior amintite, a dispus scoaterea cauzei de pe rol și înaintarea dosarul către Înalta Curte de Casație și Justiție.

Înalta Curte de Casație și Justiție, analizând conflictul negativ de competență cu soluționarea căruia a fost învestita, va constata inexistența acestuia, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente. O altă condiție este ca nici una din instanțele aflate în conflict să nu se considere competentă să judece cererea cu care a fost sesizată.

În cauză nu există două instanțe care să-și fi declinat reciproc competența.

Astfel, Judecătoria Drobeta-Turnu Severin s-a dezînvestit în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 București, care, prin sentința civilă nr. 15733 din 11.11.2021, a respins cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată. Împotriva acestei sentințe, reclamanta a formulat apel, iar Tribunalul București, prin decizia civilă nr. 1122 din 28.02.2023 a admis calea de atac, a anulat sentința apelată și a trimis cererea de chemare în judecată spre soluționare instanței competente, respectiv Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin.

Înalta Curte reține că potrivit art. 480 alin. (4) C. proc. civ. "Dacă instanța de apel stabilește că prima instanță a fost necompetentă, iar necompetența a fost invocată în condițiile legii, va anula hotărârea atacată și va trimite cauza spre rejudecare instanței competente(...)".

Așadar, se constată că prin decizia pronunțată de Tribunalul București, instanță investită cu controlul judiciar al sentinței primei instanțe, a fost admis apelul, anulată sentința apelată, iar cererea de chemare în judecată a fost trimisă spre soluționare instanței competente.

Din cele de mai sus rezultă că nu este îndeplinită condiția declinărilor reciproce sau succesive între două sau mai multe instanțe învestite cu aceeași pricină care se consideră necompetente.

Așa fiind, în raport de considerentele expuse, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că nu s-a ivit un conflict negativ de competență în sensul stabilit de art. 133 pct. 2 C. proc. civ. și, pe cale de consecință, va trimite dosarul, pe cale administrativă, Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată inexistența conflictului negativ de competență.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 4 octombrie 2023.