ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1907/2023
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1907/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)
Ședința publică din data de 3 octombrie 2023
Asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Judecătoria Cluj-Napoca, secția Civilă, la data de 1 noiembrie 2022, sub nr. x/2022, reclamanții A. și B., în contradictoriu cu pârâta C. S.A., au solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța: să constate nulitatea absolută a clauzei de risc valutar inserată în Contractul de credit nr. x/08.09.2008 și eliminarea acesteia și să dispună înghețarea cursului de schimb valutar CHF-LEU, pentru efectuarea plăților în temeiul contractului de credit menționat, la valoarea de la momentul semnării contractului, respectiv calcularea și plata ratelor și a tuturor rambursărilor la valoarea în RON a francului elvețian de la data semnării contractului pe întreaga perioada de valabilitate a acestuia. Totodată, s-a solicitat obligarea pârâtelor la emiterea unui nou grafic de rambursare care să prevadă restituirea creditului în RON, conversia sumei creditului din CHF în RON făcându-se la cursul CHF - LEU de la data semnării contractului și la restituirea tuturor sumelor plătite în plus rezultate din diferența de curs valutar dintre cursul valabil la momentul efectuării flecarei plați și cursul valabil la data semnării contractului, sume la care se adaugă dobânda legală calculată de la data încasării fiecărei sume nedatorate și până la achitarea debitului de către pârâte.
În drept au fost invocate dispozițiile Legii nr. 193/2000 și celelalte prevederi menționate în cuprinsul cererii de chemare în judecată.
Prin sentința civilă nr. 795/2023 din 20 februarie 2023, pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca, secția Civilă, în dosarul nr. x/2022, s-a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată de pârâta C. S.A. prin întâmpinare și, în consecință, s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București.
În considerentele acestei sentințe, prima instanță a reținut că acțiunea ce face obiectul litigiului este întemeiată pe prevederile Legii nr. 193/2000, astfel încât se circumscrie ipotezei reglementate de art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., motiv pentru care, reclamanții au posibilitatea să opteze doar pentru instanța de la domiciliul lor. Or, în cauză, reclamanții au domiciliul în București.
Prin sentința civilă nr. 5193/2023 din 19 mai 2023, Judecătoria Sectorului 1 București a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența soluționării cauzei, în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca. S-a constatat ivit conflictul negativ de competență, s-a suspendat judecarea cauzei până la soluționarea acestuia și s-a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului de competență.
În pronunțarea acestei sentințe, instanța a reținut că, în cauză, este vorba despre o competență teritorială alternativă, iar potrivit art. 116 C. proc. civ., reclamanții au posibilitatea de a alege între instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, conform art. 107 C. proc. civ. și instanța domiciliului consumatorului, potrivit art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., iar alegerea reclamanților a fost în sensul introducerii acțiunii pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, această alegere neputând fi cenzurată, chiar dacă ar exista și alte instanțe deopotrivă competente pentru soluționarea litigiului.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă la data de 5 iulie 2023.
Înalta Curte, constatând existența conflictului negativ de competență, în sensul art. 133 alin. (2) C. proc. civ., ivit între cele două instanțe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece litigiul, în temeiul art. 135 C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind competența soluționării cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, secția Civilă, pentru următoarele considerente:
Acțiunea are ca obiect constatarea caracterului abuziv al clauzei de risc valutar inserată în Contractul de credit nr. x/08.09.2008 și eliminarea acesteia, înghețarea cursului de schimb valutar CHF-LEU la valoarea de la momentul semnării contractului, obligarea pârâtei la emiterea unui nou grafic de rambursare care să prevadă restituirea creditului în RON, cererea fiind întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 193/2000.
Regula generală de drept comun, în materia competenței teritoriale este instituită de art. 107 alin. (1) C. proc. civ., care prevede că "cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel".
Totodată, art. 113 C. proc. civ. prevede că, în afară de instanțele prevăzute la art. 107-112, mai sunt competente: 8. instanța domiciliului consumatorului, în cererile având ca obiect executarea, constatarea nulității absolute, anularea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea unilaterală a contractului încheiat cu un profesionist sau în cererile având ca obiect repararea pagubelor produse consumatorilor.
În cauză, reclamanții au domiciliul în București, sector 1 care se află în raza Judecătoriei Sectorului 1 București, iar pârâta își are sediul în Cluj-Napoca, respectiv în raza Judecătoriei Cluj-Napoca.
Pentru toate cazurile în care legea stabilește o competență teritorială alternativă, dreptul de a decide care dintre instanțele deopotrivă competente să fie sesizate revine exclusiv reclamanților, opțiune susținută de art. 116 C. proc. civ.
În consecință, având în vedere că, în temeiul prevederilor art. 116 C. proc. civ., reclamanții au avut posibilitatea de alegere între instanța de drept comun, prevăzută de art. 107 alin. (1) C. proc. civ. și instanța competentă alternativ, potrivit art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în raport cu obiectul cererii, care vizează constatarea nulității absolute a unor clauze contractuale, Înalta Curte constată că acțiunea a fost introdusă la Judecătoria Cluj-Napoca cu respectarea normelor de competență teritorială alternativă.
Este de reținut că, în toate cazurile de competență alternativă, alegerea instanței aparține reclamantului, iar odată învestită una dintre instanțele competente teritorial, opțiunea acestuia nu poate fi contestată, întrucât prin introducerea acțiunii s-a fixat în mod definitiv competența teritorială a instanței respective.
În plus, se constată că la termenul din 20 februarie 2023, Judecătoria Cluj-Napoca a pus în discuția părților excepția necompetenței sale teritoriale, invocată de pârâtă prin întâmpinare, reclamanții solicitând respingerea acesteia, raportat la prevederile 113 C. proc. civ., care instituie reglementări cu privire la competența alternativă a instanțelor de judecată, cofirmând că a fost alegerea lor să introducă acțiunea pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 133 pct. 2, art. 135 alin. (1) și alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, secția Civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, secția Civilă.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 3 octombrie 2023.