ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1733/2023

HOTĂRÂRE

21.09.2023

CAMERĂ

civil_2

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2023
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1733/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)

Ședința publică din data de 21 septembrie 2023

Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 23 decembrie 2022 pe rolul Judecătoriei Bistrița, secția civilă, sub nr. x/2022, reclamantul Spitalul Clinic de Urgență Cluj-Napoca a solicitat să se dispună, în contradictoriu cu pârâții Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România și A., obligarea celui dintâi la plata integrală și imediată a creanței certe, lichide și exigibile în cuantum de 3.908,19 RON, la care adaugă dobânda legală penalizatoare calculată de la data primei zile de externare a pacientului, 21 octombrie 2020, și până la data plății efective, sumă care reprezintă cheltuieli de spitalizare efectuate cu persoana vătămată (pacientul) care a beneficiat de consultație medicală în cadrul instituției.

În drept, a invocat prevederile art. 313 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, art. 1349 alin. (1) - (2) din C. civ. și art. 113 alin. (1) pct. 9, art. 223 alin. (3), art. 411 alin. (1) pct. 2, art. 27, art. 1025 C. proc. civ.

Prin sentința civilă nr. 783/2023 din 17 februarie 2023, pronunțată de Judecătoria Bistrița, secția civilă, în dosarul nr. x/2022, s-a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Bistrița, invocată de pârâtul Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România și s-a declinat competența de soluționare a cererii cu valoare redusă, formulată de Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca, în contradictoriu cu pârâtul Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România, cu sediul în București, în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 București.

Judecătoria Sectorului 2 București, secția civilă, prin sentința civilă nr. 5165 din 28 aprilie 2023, a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 2 București, a declinat competența de soluționare a cauzei ce are ca obiect cerere de valoare redusă privind pe reclamantul Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca, în contradictoriu cu pârâții Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România și A., în favoarea Judecătoriei Bistrița, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, sub nr. x/2022, la data de 19 mai 2023.

Înalta Curte de Casație și Justiție, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente în a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Judecătoriei Bistrița, secția civilă competența de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Verificând dacă sunt întrunite cerințele acestui text de lege în vederea emiterii regulatorului de competență, Înalta Curte constată că instanțele, respectiv Judecătoria Bistrița și Judecătoria Sectorului 2 București, s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeași cauză, declinările de competență între instanțele sesizate sunt reciproce și cel puțin una dintre cele două instanțe este competentă să soluționeze cauza.

Niciuna din instanțele aflate în conflict nu se consideră competentă din punct de vedere teritorial să judece cererea cu care a fost sesizată.

Fiind îndeplinite condițiile anterior evocate, Înalta Curte va proceda la soluționarea prezentului conflict negativ de competență prin emiterea regulatorului de competență.

Delimitarea atribuțiilor instanțelor se realizează în cadrul celor două forme ale competenței, materială și teritorială.

În ceea ce privește competența teritorială, respectiv delimitarea competenței între instanțe de același grad, C. proc. civ. cuprinde norme cu caracter dispozitiv și norme cu caracter imperativ.

În principiu, normele de competență teritorială sunt norme juridice de ordine privată, cu excepția situațiilor în care au fost instituite norme de competență teritorială exclusivă, de ordine publică.

Potrivit dispozițiilor art. 1028 alin. (1) din C. proc. civ., "competența de a soluționa cererea în primă instanță aparține judecătoriei", iar potrivit alin. (2), "competența teritorială se stabilește potrivit dreptului comun".

Astfel, în cazul cererilor cu valoare redusă, competența materială aparține judecătoriei, iar competența teritorială se stabilește potrivit dreptului comun.

Regula generală de drept comun, în materia competenței teritoriale, este instituită de art. 107 din C. proc. civ., conform căruia:

"cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel".

Prin dispozițiile art. 112 alin. (1) din C. proc. civ. a fost reglementată o competență teritorială alternativă, ce consacră dreptul reclamantului de a alege între două sau mai multe instanțe deopotrivă competente, textul precizând că, atunci când cererea de chemare în judecată vizează mai mulți pârâți, aceasta poate fi introdusă la instanța competentă pentru oricare dintre aceștia.

În speță, reclamantul Spitalul Clinic de Urgență Cluj-Napoca a ales să introducă cererea la Judecătoria Bistrița, instanța competentă de la domiciliul pârâtului A..

Prin alegerea făcută de reclamant, Judecătoria Bistrița, secția civilă a devenit competentă să judece litigiul cu care a fost învestită, moment de la care orice altă instanță, competentă alternativ, a pierdut această prerogativă.

Înalta Curte constată, așadar, că prin înregistrarea acțiunii pe rolul Judecătoriei Bistrița, coroborată cu împrejurarea că în speță nu sunt incidente dispozițiile art. 117-121 din C. proc. civ., nefiind atrasă competența exclusivă a unei alte instanțe, a devenit competentă să soluționeze cauza instanța astfel învestită.

Pe cale de consecință, Judecătoria Bistrița nu putea să dispună declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea instanței competente alternativ, respectiv Judecătoria Sectorului 2 București, în circumscripția căreia se află sediul celuilalt pârât - Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România.

Față de cele arătate, în aplicarea dispozițiilor art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bistrița, secția civilă, căruia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecății.