ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1606/2023

Ședința publică din data de 22 iunie 2023

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 22.11.2022 și ulterior pe rolul Curții de Apel Pitești, la data de 05.12.2022, sub nr. x/2022, contestatoarea A. a formulat contestație în anulare împotriva sentinței civile nr. 20 din 03 aprilie 2012 pronunțate de Curtea de Apel Pitești în dosarul nr. x/2009, solicitând anularea sentinței și reîncadrarea în muncă la Spitalul Județean de Urgență Vâlcea, secția Laborator, pe postul de asistent medical principal de laborator.

Prin sentința civilă nr. 1/2023 din 1 februarie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, a fost admisă excepția tardivității invocată din oficiu și, în consecință, a fost respinsă contestația în anulare formulată de contestatoarea A., împotriva sentinței civile nr. 20 din 03 aprilie 2012 pronunțate de Curtea de Apel Pitești în dosarul nr. x/2009, ca tardiv formulată.

În motivarea acestei soluții s-a reținut faptul că sentința atacată a fost pronunțată la data de 3 aprilie 2012 și a rămas irevocabilă la data expirării termenului de recurs, respectiv 5 zile de la data pronunțării.

Cum contestatoarea a formulat contestația în anulare la data de 24 noiembrie 2022, așa cum reiese din ștampila aplicată de Înalta Curte de Casație și Justiție, termenul legal de un an de la data rămânerii irevocabile a hotărârii contestate a fost depășit aspect ce se sancționează cu decăderea, conform art. 103 C. proc. civ. de la 1865 motiv pentru care excepția tardivității invocată de instanță din oficiu a fost admisă.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs contestatoarea A. relevând în cuprinsul acestuia aspecte de fapt privind situația profesională, precum și nemultumiri legate de neefectuarea unor analize medicale ce aveau influență asupra statusului profesional al acesteia.

La termenul de judecată din data de 22 iunie 2023, în temeiul art. 137 C. proc. civ. de la 1865 examinând cu prioritate excepția nulității recursulu, Înalta Curte o va reține ca întemeiată pentru considerentele ce succed.

Recurenta a formulat recurs împotriva sentinței civile nr. 1/2023 din 1 februarie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă prin care contestația în anulare formulată de aceasta împotriva sentinței civile nr. 20 din 03 aprilie 2012 pronunțate de Curtea de Apel Pitești în dosarul nr. x/2009, a fost respinsă ca tardivă.

Prin cererea de recurs formulată, recurenta a vizat aspecte de fapt ale cauzei, fără a releva motivele de nelegalitate ale sentinței recurate.

Înalta Curte reține că, obiectul recursului îl reprezintă analiza legalității deciziei instanței de apel, prin urmare criticile formulate în cadrul acestei căi de atac trebuie să vizeze strict nelegalitatea acestei decizii în considerarea atribuțiilor conferite de lege instanței de recurs.

Astfel, potrivit art. 304 C. proc. civ. de la 1865 modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere în situațiile strict prevăzute de legiuitor, respectiv motivele de nelegalitate prevăzute de pct. 1-9.

Potrivit art. 302

1

lit. c) C. proc. civ. de la 1865, cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, a arăta motivul de modificarea sau casare, prin indicarea unuia dintre motivele de la art. 304 C. proc. civ. de la 1865, iar pe de altă parte, a dezvolta motivul, în sensul formulării unor critici privind modul de judecată al instanței de apel, raportat la motivul de modificare sau de casare invocat.

Recurenta nu a invocat niciun motiv de nelegalitate a hotărârii atacate și nici nu a dezvoltat critici ce pot fi încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ. de la 1865.

În aceste condiții, simpla nemulțumire a părții cu privire la hotărârea pronunțată nu este suficientă pentru exercitarea căii de atac, ci este necesar ca recursul să fie întemeiat pe cel puțin unul din motivele prevăzute expres și limitativ de lege, nefiind o cale de atac de reformare, ci o cale extraordinară de atac prin care se realizează exclusiv controlul de legalitate a hotărârii atacate.

În consecință, reținând că recurenta nu s-a conformat exigențelor cerute de art. 302

1

C. proc. civ. de la 1865, Înalta Curte constată nulitatea recursului declarat de aceasta.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nulitatea cererii de recurs formulată de recurenta-contestatoare A. împotriva sentinței civile nr. 1/2023 din 1 februarie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 iunie 2023.