ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1573/2023

Ședința publică din data de 21 iunie 2023

Asupra contestației în anulare de față, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 38/F din 27 februarie 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2012, Tribunalul Vaslui, secția Civilă a respins ca nefondată cererea formulată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură prin Centrul Județean Vaslui prin care s-a solicitat deschiderea procedurii falimentului față de debitoarea A. S.A. De asemenea, a aprobat raportul final nr. 1788/AVC din 19 august 2019, cu propunerea de închidere a procedurii de reorganizare judiciară întocmit de administratorii judiciari B. Huși și C.. În temeiul art. 132 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, a dispus închiderea procedurii de reorganizare judiciară și a procedurii de insolvență deschisă împotriva debitoarei A. S.A., ca urmare a îndeplinirii tuturor obligațiilor de plată asumate prin planul de reorganizare. A dispus reinserția A. S.A. în activitatea economică. În temeiul art. 136 din Legea nr. 85/2006, au fost descărcați administratorii judiciari B. Huși și C.. de orice îndatoriri sau responsabilități cu privire la procedură, debitoare și averea ei, creditori, titulari de drepturi de preferință, acționari sau asociați.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură prin Centrul Județean Vaslui și D. S.R.L.

Prin decizia civilă nr. 792 din 9 noiembrie 2020, Curtea de Apel Iași, secția Civilă a respins recursurile formulate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - Centrul Județean Vaslui și D. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 38/F/2020 din 27 februarie 2020, hotărâre pe care a menținut-o.

Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare D. S.R.L.

Prin decizia civilă nr. 1/2021 din 15 ianuarie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel Iași, secția Civilă a respins excepția inadmisibilității, invocată de intimat, și a respins contestația în anulare formulată de D. S.R.L., obligând contestatoarea D. S.R.L. la plata către intimata A. S.A. la plata sumei de 800 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva deciziei nr. 1 din 15 ianuarie 2021 a Curții de Apel Iași a formulat contestație în anulare D. S.R.L.

Prin decizia nr. 251/2021 din 12 aprilie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel Iași, secția Civilă a respins contestația în anulare formulată de D. S.R.L. împotriva deciziei nr. 1/2021 din 15 ianuarie 2021, pronunțate de Curtea de Apel Iași, secția Civilă.

Împotriva deciziei nr. 251/2021 din 12 aprilie 2021, pronunțate de Curtea de Apel Iași, secția Civilă, a declarat recurs D. S.R.L.

Prin decizia nr. 1778 din 22 septembrie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă a respins ca inadmisibil recursul declarat de D. S.R.L. împotriva deciziei nr. 251/2021 din 12 aprilie 2021, pronunțate de Curtea de Apel Iași, secția Civilă.

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă la 29 martie 2022, sub nr. x/2022, contestatoarea D. S.R.L. a solicitat anularea deciziei nr. 1778 din 22 septembrie 2021, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă.

Prin decizia nr. 1873 din 5 octombrie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă a respins ca inadmisibilă contestația în anulare declarat de D. S.R.L. împotriva deciziei nr. 1778 din 22 septembrie 2022, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă.

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă la 28 aprilie 2023, sub nr. x/2023, contestatoarea D. S.R.L. a solicitat anularea deciziei nr. 1873 din 5 octombrie 2022, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă.

Motivele invocate sunt, în esență, următoarele:

Contestatoarea a susținut că sunt incidente prevederile art. 317 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. din 1865 deoarece în cauză s-a omis citarea celor 82 de creditori înscriși în tabelul definitiv al creanțelor debitoarei A. S.A. Or, potrivit art. 85 din același cod, nu se poate hotărî asupra unei cereri decât după citarea sau înfățișarea părților.

A mai invocat contestatoarea dispozițiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, în raport cu care apreciază că decizia atacată este lovită de nulitate absolută.

Contestatoarea și-a întemeiat cererea pe dispozițiile Legii nr. 85/2006 și art. 317 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. din 1865.

Intimatele nu au depus întâmpinare.

Analizând cu prioritate, în temeiul dispozițiilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ. din 1865, aspectele legate de admisibilitatea contestației în anulare, Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele:

Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac, de retractare prin care se solicită instanței care a pronunțat hotărârea atacată în cazurile și în condițiile prevăzute de lege să își desființeze propria hotărâre și să procedeze la o nouă judecată.

Obiectul contestației în anulare este reprezentat de decizia nr. 1873 din 5 octombrie 2022, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă a respins ca inadmisibilă contestația în anulare declarată de aceeași parte împotriva deciziei nr. 1778 din 22 septembrie 2022, pronunțate de instanța supremă.

Prin cererea formulată contestatoarea invocă dispozițiile art. 317 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. din 1865, arătând că decizia atacată a fost pronunțată în lipsa citării celor 82 de creditori înscriși în tabelul definitiv al creanțelor debitoarei A. S.A. Mai arată contestatoarea că, nici în calea de atac a recursului, soluționat prin decizia nr. 1778 din 22 septembrie 2022, împotriva căreia s-a formulat anterior contestație în anulare, nu au fost citați creditorii societății A. S.A.

Se impune astfel observația că aceste critici au fost invocate și în cadrul contestației în anulare formulate împotriva deciziei nr. 1778 din 22 septembrie 2022, contestație ce a fost soluționată prin decizia nr. 1873 din 5 octombrie 2022, atacată în cauză.

Or, prin această ultimă decizie, s-a reținut că partea nu a demonstrat în ce mod a fost viciată procedura de citare din calea de atac a recursului, precum și că susținerile contestatoarei în acest sens nu pot fi analizate deoarece dispozițiile art. 317 alin. (1) teza I C. proc. civ. din 1865 sunt de strictă interpretare și aplicare și au în vedere, în esență, încălcarea prevederilor art. 85 și următoarele din același cod, neputând fi extinse la alte situații decât cele avute în vedere de legiuitor. În considerentele aceleiași decizii, s-a mai arătat că însăși contestatoarea este partea care a stabilit cadrul procesual, atât în recurs, cât și în contestația în anulare.

Înalta Curte reține că, în cauza pendinte, sub aparența incidenței art. 317 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. din 1865, contestatoarea reiterează susținerile din cuprinsul contestației în anulare soluționate prin decizia atacată, sub aspectul lipsei citării, în recurs, a creditorilor înscriși în tabelul definitiv al creanțelor debitoarei A. S.A., recursul fiind respins, la rândul său, ca inadmisibil, prin decizia nr. 1778 din 22 septembrie 2021.

În prezenta cale extraordinară de atac, contestatoarea nu invocă propriu-zis ipoteza vizată de art. 317 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. din 1865, ceea ce ar fi presupus ca partea însăși (contestatoarea) să nu fi fost citată legal la termenul la care s-a judecat contestația în anulare anterioară, ci lipsa citării creditorilor debitoarei în insolvență A. S.A., motiv care nu se încadrează în cazurile de contestație în anulare prevăzute expres și limitativ de legea procesual civilă.

Prin urmare, câtă vreme pretinsa neregularitate procedurală nu o privește direct și exclusiv pe contestatoare, contestația în anulare nu este admisibilă.

În realitate, prin aceea că invocă lipsa citării creditorilor din dosarul de insolvență a A. S.A., contestatoarea tinde să obțină o reformare a hotărârilor pronunțate anterior, ceea ce nu este posibil, în raport cu dispozițiile art. 317 - 321 C. proc. civ. din 1865.

Pentru aceste considerente, față de dispozițiile art. 317 raportat la art. 137 alin. (1) C. proc. civ. din 1865, Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de contestatoarea D. S.R.L. împotriva deciziei nr. 1873 din 5 octombrie 2022 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2022.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de contestatoarea D. S.R.L. împotriva deciziei nr. 1873 din 5 octombrie 2022 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2022.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 21 iunie 2023.