ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 20.06.2023

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1518/2023

HOTĂRÂRE
20.06.2023
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1518/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)

Ședința publică din data de 20 iunie 2023

Asupra recursului de față, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată la 21.04.2020, pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a civilă, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâta B., solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 10.000.000 RON, în dosarul de daună nr. x.

Prin sentința civilă nr. 2919/25.11.2021, Tribunalul București, secția a VI-a civilă a respins, ca neîntemeiate, atât excepția prescripției dreptului material la acțiune, cât și cererea de chemare în judecată.

Împotriva acestei sentințe, a declarat apel reclamanta A., respins prin decizia civilă nr. 1555A/27.10.2022 a Curții de Apel București, secția a VI-a civilă.

Împotriva deciziei civile, a declarat recurs reclamanta A., solicitând modificarea acesteia, în sensul admiterii apelului formulat; recursul a fost întemeiat pe prevederile art. 483 - 502 C. proc. civ.

Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la 27.02.2023, intimata-pârâtă a invocat excepția lipsei calității de reprezentant, excepția inadmisibilității și a nulității recursului. Excepția inadmisibilității recursului a fost invocată prin raportare la prevederile art. 483 alin. (2) C. proc. civ., în forma în vigoare la data sesizării instanțelor, 21.04.2020, iar excepția nulității recursului, pentru neîncadrarea motivelor de recurs în cele limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

În ședința de judecată de astăzi, intimata-pârâtă a arătat că nu mai susține excepția lipsei calității de reprezentant, iar Înalta Curte a pus în discuție, cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1), raportat la art. 494 și 482 C. proc. civ., excepția inadmisibilității recursului, asupra căreia reține următoarele:

Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalității căilor de atac și el presupune că părțile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor și intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege și, astfel, nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.

Principiul enunțat este consacrat la nivel constituțional în art. 129 din Constituția României, iar în C. proc. civ., în art. 457.

Potrivit art. 24 C. proc. civ., dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor începute după intrarea acesteia în vigoare, iar potrivit art. 27 din același cod, hotărârile rămân supuse căilor de atac prevăzute de legea sub care a început procesul.

Înalta Curte va reține că cererea introductivă este circumscrisă unei cereri în materia asigurărilor, iar potrivit art. 483 alin. (2) C. proc. civ., modificat prin art. I pct. 49 Legea nr. 310/2018, în vigoare la data sesizării instanțelor în cauza de față, 21.04.2020, "Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în (...) materi[a] asigurărilor (...)".

Dispozițiile legale enunțate denotă că legiuitorul a suprimat calea de atac a recursului pentru hotărârile pronunțate în materia asigurărilor, care, potrivit textului de lege evocat anterior, pot fi atacate numai cu apel.

În acest cadru, Înalta Curte constată că excepția inadmisibilității recursului, invocată de intimata-pârâtă este întemeiată, dat fiind că decizia civilă nr. 1555A/27.10.2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, recurată în cauză, este o hotărâre definitivă, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., fiind exclusă din sfera controlului de legalitate în recurs.

Cum recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală este de natură să încalce principiul legalității căilor de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ., Înalta Curte, dând eficiență textelor de lege sus-menționate, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge, ca inadmisibil, recursul.

Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă A. prin mandatar C. împotriva deciziei civile nr. 1555A din 27 octombrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 20 iunie 2023.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2023-10-12
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1590/2023
meiată și a obligat reclamanta să plătească pârâtei C. S.A. suma de 24.119,90 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată. 3. Hotărârea pronunțată în apel Prin decizia civilă nr. 187A/05.02.2021, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă
ÎCCJ 2025-10-22
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1816/2025
93 din 19 mai 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2015 de Tribunalul București, secția a IV-a civilă, în contradictoriu cu intimata-pârâtă B., ca nefondat. A obligat apelantul-reclamant la plata către intimata-pârâtă a sumei de 2.975 de RON,
ÎCCJ 2023-11-02
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2300/2023
rii instanței, întrucât aceste norme sunt reguli procedurale pentru a căror încălcare se aplică sancțiunea nulității condiționate de vătămare, iar în cazul de față, vătămarea adusă C. este dovedită prin faptul că situația sa este înrăutățit
ÎCCJ 2024-01-23
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 109/2024
ta. Prin decizia civilă nr. 773 din 18 mai 2023, Curtea de Apel București – secția a V-a Civilă a respins ca neîntemeiat apelul reclamanților. Totodată, a admis apelul pârâtei împotriva sentinței civile nr. 904 din data de 27.04.2022 pronun
ÎCCJ 2025-12-04
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2226/2025
Ședința publică din data de 4 decembrie 2025 Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Pretenția dedusă judecății Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalul București, secția a IV-a civ
Sursă