ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1246/2023

Ședința publică din data de 17 mai 2023

Asupra recursurilor de față, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea formulată la data de 25.05.2020, înregistrată pe rolul Tribunalului Bihor, secția a III-a de contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2020, reclamanta A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâții Regia Autonomă Aeroportul Oradea, Asocierea B.-C. S.R.L. prin lider de asociere S.C. B. S.R.L. și S.C. B. S.R.L. personal cât și ca lider al Asocierii B.-C. S.R.L.., a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să oblige pârâții la plata sumei totale de 245.361,66 RON reprezentând cheltuieli de judecată (fond + recurs) în dosarul nr. x/2016 al Tribunalului Bihor.

Prin sentința nr. 673/CA/2020 din 07.10.2020, Tribunalul Bihor, secția a III-a de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței funcționale și a declinat competența de soluționare a acțiunii în favoarea secției a II-a civilă a Tribunalului Bihor.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Bihor, secția a II-a civilă sub nr. x/2020*.

Prin sentința nr. 77/LP/20.04.2021, Tribunalul Bihor, secția a II-a civilă a respins excepția lipsei calității procesual pasive invocată de pârâții Asocierea B.-C. S.R.L. prin lider de asociere S.C. B. S.R.L. și S.C. B. S.R.L. personal cât și ca lider al Asocierii B.-C. S.R.L.. A admis în parte acțiunea formulată de reclamanta A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâții Asocierea B.-C. S.R.L. prin lider de asociere S.C. B. S.R.L. și S.C. B. S.R.L. personal cât și ca lider al Asocierii B.-C. S.R.L.. A obligat pârâții Asocierea B.-C. S.R.L. prin lider de asociere S.C. B. S.R.L. și S.C. B. S.R.L. la plata către reclamantă, a sumei totale de 16.500 RON cheltuieli de judecată în dosarul nr. x/2016, cheltuieli reduse conform prevederilor art. 451 alin. (2) C. proc. civ.. A respins acțiunea formulată de reclamanta A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta Regia Autonomă Aeroportul Oradea. A obligat reclamanta A. S.R.L. la plata către pârâta Regia Autonomă Aeroportul Oradea a sumei de 8.000 RON cheltuieli de judecată reduse conform prevederilor art. 451 alin. (2) C. proc. civ.. A obligat pârâții Asocierea B.-C. S.R.L. prin lider de asociere S.C. B. S.R.L. și S.C. B. S.R.L. la plata către reclamanta A. S.R.L. a sumei totale de 6.013 RON cheltuieli de judecată în prezentul dosar.

Împotriva acestei sentințe, au declarat apel A. S.R.L. și Regia Autonomă Aeroportul Oradea.

Prin decizia nr. 191/2022-A pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de A. S.R.L. și de Regia Autonomă Aeroportul Oradea împotriva sentinței nr. 77/LP/20.04.2021 a Tribunalului Bihor. Au fost obligate părțile apelante să plătească intimatei Asocierea B. S.R.L. - C. S.R.L. prin lider de asociere S.C. B. S.R.L. suma de 1000 RON, reprezentând cheltuieli de judecată, acordate parțial în calea de atac.

Împotriva acestei decizii, au formulat recurs A. S.R.L. și Regia Autonomă Aeroportul Oradea.

Motivele de recurs formulate de A. S.R.L. sunt, în esență, următoarele:

Recurenta susține că prin decizia recurată, instanța de apel arată motivele pentru care a respins apelul formulat de Regia Autonomă Aeroportul Oradea privind cuantumul redus la 8.000 RON cheltuieli de judecată, dar nu a indicat motive pe care și-a întemeiat respingerea motivului de apel formulat de A. S.R.L. Potrivit recurentei-reclamante, nu se poate susține că motivele pentru care nu a fost admis apelul Regiei Autonome Aeroportul Oradea reprezintă motive de respingere a capătului de apel formulat de A. S.R.L. Recurenta arată că la o simplă analiză a motivelor, nu există niciunul care să arate de ce nu s-ar fi cuvenit mai puțin recurentei-pârâte Regia Autonomă.

De altfel, arată recurenta-reclamantă că însăși cuantumul de cheltuieli de judecată la care este îndreptățită intimata-pârâtă, față de cele susținute de instanța de fond și apel, apare ca o discrepanță care nu este justificată legal deoarece recurenta Regia Autonomă Aeroportul Oradea este o regie autonomă, cu capitalul unei entități publice și cu resurse de la bugetul public.

Totodată, recurenta apreciază nemotivată soluția apelului pe aspectele de autoritate de lucru judecat astfel cum au fost invocate și care sunt, în opinia recurentei, pe deplin contrare aprecierii făcute de instanța de apel.

Sub un alt aspect, recurenta-reclamantă redă dispozițiile art. 72 C. proc. civ. cu privire la cererea de chemare în garanție și reia critici din cadrul cererii de apel, referitoare la achitarea unei despăgubiri în cuantum de 100.000 le precum și mijloacele de probă solicitate.

În continuare, recurenta expune situația de fapt reținută de către instanțele de fond și formulează nemulțumiri cu privire la cuantumul cheltuielilor de judecată acordate acesteia.

Recurenta-reclamantă a indicat dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.

Motivele de recurs formulate de Regia Autonomă Aeroportul Oradea sunt, în esență, următoarele:

Recurenta-pârâtă redă dispozițiile art. 451 alin. (2) C. proc. civ. cu privire la acordarea cheltuielilor de judecată și arată că instanța de judecată poate reduce parțial cheltuielile de judecată, în funcție de valoarea litigiului sau a activității desfășurate de către avocat. În speță, arată recurenta, valoarea obiectului prezentei cauze este de 245.361,66 RON, iar aceasta a solicitat cheltuieli de judecată în etapele de fond și apel în cuantum de 14.392,45 RON.

În continuare, recurenta reia argumentele susținute în fața instanței de apel cu privire la demersurile efectuate de către avocat și activitatea desfășurată de acesta în cauză, arătând totodată că pretențiile formulate în contradictoriu cu aceasta au fost respinse în integralitate.

În concluzie, recurenta-pârâtă solicită admiterea cererii de recurs și schimbarea în parte a deciziei recurate, în sensul admiterii cererii de obligare a recurentei-reclamante la plata în integralitate a cheltuielilor de judecată solicitate.

Recurenta-pârâtă a indicat dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Intimata-pârâtă a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția nulității recursurilor, iar pe fond a solicitat respingerea acestora ca nefondate.

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1), excepția nulității recursurilor, Înalta Curte de Casație și Justiție, reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 486 alin. (1) lit. d) și alin. (3) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, iar conform art. 487 alin. (1) C. proc. civ., "recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs".

Astfel, conform dispozițiilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., motivarea recursului presupune pe de o parte indicarea unuia/unora dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., iar pe de altă parte dezvoltarea acestuia/acestora, în sensul formulării unor critici privind considerentele pe care instanța care a pronunțat hotărârea atacată și-a fundamentat soluția pronunțată.

Pentru a se putea considera că recursul este motivat, autoarele căii extraordinare de atac trebuie să arate în ce constă nelegalitatea hotărârii pe care a atacat-o, recursul fiind un mijloc procedural prin care se realizează un examen al hotărârii atacate, sub aspectul legalității acesteia.

Cu privire la cererea de recurs formulată de recurenta-reclamantă, Înalta Curte reține că susținerile prin care se arată că instanța de apel nu indică motive pe care își întemeiază respingerea motivului de apel formulat de aceasta nu pot fi analizate din perspectiva art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., indicat în memoriul de recurs, întrucât autoarea căii de atac nu argumentează de ce considerentele deciziei atacate nu îndeplinesc exigențele art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., ci își exprimă nemulțumirea față de soluția pronunțată de curtea de apel.

Totodată, instanța supremă reține că susținerile recurentei-reclamante, prin care expune în mod general că soluția apelului pe aspectele de autoritate de lucru judecat este nemotivată, nu sunt veritabile critici de nelegalitate, deoarece nu se arată în concret în ce constă lipsa motivării sub acest aspect, sens în care aceste critici nu se circumscriu cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., indicat în memoriul de recurs.

Nemulțumirile recurentei și susținerile legate de soluția pronunțată cu privirea la cererea de apel, nu constituie veritabile critici de nelegalitate care să poată fi deduse judecății în calea extraordinară de atac a recursului. Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de hotărârea pronunțată, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre nelegală, motive care să poată fi încadrate în vreunul dintre cazurile de nelegalitate prevăzute de lege.

Totodată, instanța supremă reține că, deși invocă prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta-reclamantă expune situația de fapt reținută de către instanța de apel și formulează critici cu privire la cuantumul cheltuielilor de judecată acordate.

Înalta Curte reține că afirmațiile referitoare la cuantumul cheltuielilor de judecată exprimate prin cererea de recurs nu pot face obiectul analizei în prezenta cale extraordinară de atac, deoarece, așa cum a statuat instanța supremă prin Decizia nr. 3/2020, pronunțată de Completul competent să judece recursul în interesul legii, "În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., motivul de recurs prin care se critică modalitatea în care instanța de fond s-a pronunțat, în raport cu prevederile art. 451 alin. (2) C. proc. civ., asupra proporționalității cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul avocaților, solicitate de partea care a câștigat procesul, nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.."

Totodată, instanța supremă constată că, recurenta-reclamantă, în expunerea motivelor de recurs, a reluat critici exprimate prin cererea de apel, fără să dezvolte motive de nelegalitate ce privesc hotărârea atacată.

Astfel, susținerile cu privire la cererea de chemare în garanție și achitarea despăgubirii în cuantum de 100.000 RON, precum și trimiterea la mijloacele de probă, nu conțin critici, în sens propriu, împotriva deciziei recurate, din moment ce nu sunt altceva decât afirmațiile aceleiași părți făcute în fața instanței de apel, care și-au primit deja o rezolvare prin hotărârea atacată.

Reiterarea motivelor de apel nu echivalează cu dezvoltarea motivelor de nelegalitate ce privesc hotărârea atacată. Prin reluarea criticilor deja cenzurate în apel, recurenta-reclamantă tinde să obțină o nouă verificare a susținerilor sale, cu toate că legea recunoaște doar dublul grad de jurisdicție și căile extraordinare de atac. De aceea, chiar dacă prin decizia recurată se menține hotărârea primei instanțe, al cărei raționament este astfel confirmat, motivele de recurs trebuie să vizeze exclusiv obiectul căii de atac, care este constituit de decizia instanței de prim control judiciar.

De altfel, Înalta Curte reține că argumentele recurentei-reclamante cu privire la situația de fapt nu pot fi analizate în această cale extraordinară de atac. Administrarea probatoriului și stabilirea situației de fapt este atributul instanței devolutive, în recurs urmărindu-se conformitatea soluției cu normele de drept aplicabile. Se ignoră astfel caracterul extraordinar al căii de atac a recursului, în cadrul căruia nu se poate rejudeca fondul, ci se analizează exclusiv aspecte de nelegalitate.

Referitor la cererea de recurs formulată de recurenta-pârâtă, Înalta Curte reține că susținerile acesteia, deși încadrate în temeiul motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., vizează schimbarea soluției pronunțate de Curtea de Apel Oradea sub aspectul proporționalității cheltuielilor de judecată acordate.

Or, față de cele statuate de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 3/2020, pronunțată de Completul competent să judece recursul în interesul legii, motivul de recurs prin care se critică modalitatea în care instanța de fond s-a pronunțat, în raport cu prevederile art. 451 alin. (2) C. proc. civ., asupra proporționalității cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariul avocaților, solicitate de partea care a câștigat procesul, nu pot face obiectul analizei în prezenta cale extraordinară de atac.

În consecință, pentru considerentele ce preced, Înalta Curte de Casație și Justiție va admite excepția nulității recursurilor și va anula recursurile declarate de recurenta-reclamantă A. S.R.L. și recurenta-pârâtă Regia Autonomă Aeroportul Oradea împotriva deciziei nr. 191/2022 - A din 14 iunie 2022, pronunțate de Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă.

Față de soluția de respingere a recursului, în temeiul art. 494, raportat la art. 453 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție va obliga recurentele la plata în solidar către intimata-pârâtă ASOCIEREA B. S.R.L. - C. S.R.L. PRIN LIDER DE ASOCIERE S.C. B. S.R.L. a cheltuielilor de judecată în cuantum de 11.711,74 RON, reprezentând onorariu avocat, conform dovezilor aflate la dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția nulității.

Anulează recursurile declarate de recurenta-reclamantă A. S.R.L. și recurenta-pârâtă REGIA AUTONOMĂ AEROPORTUL ORADEA împotriva deciziei nr. 191/2022 - A din 14 iunie 2022, pronunțate de Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă.

Obligă recurentele la plata în solidar către intimata-pârâtă ASOCIEREA B. S.R.L. - C. S.R.L. PRIN LIDER DE ASOCIERE S.C. B. S.R.L. a cheltuielilor de judecată în cuantum de 11.711,74 RON.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 mai 2023.