ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1241/2023

Ședința publică din data de 17 mai 2023

Asupra recursului de față, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Bistrița-Năsăud la 12.05.2019 sub nr. x/2020, reclamanta Lucrări Drumuri și Poduri S.A. a solicitat instanței obligarea pârâtului A. la plata sumei de 23.640,96 RON pentru prejudiciul cauzat reclamantei, cu dobânzi calculate de la 01.05.2019 și până la plata efectivă.

Prin sentința civilă nr. 323/F/2020 din 06.10.2020, pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud în dosar nr. x/2020, a fost admisă în parte excepția prescripției dreptului la acțiune pentru pretențiile în cuantum de 19.578,68 RON și a fost respinsă ca nefondată acțiunea pentru restul pretențiilor, fiind obligată reclamanta să plătească pârâtului 3.000 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel Lucrări Drumuri și Poduri S.A.

La termenul de judecată din 15.11.2021, instanța a dispus suspendarea judecării cauzei până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2020 al Judecătoriei Bistrița.

Prin referatul întocmit de compartimentul arhivă la data de 29.09.2022, s-a constatat că dosarul nr. x/2020 a fost soluționat la 08.07.2021, hotărârea rămânând definitivă la data de 11.01.2022, sens în care a fost înaintat pentru a se dispune asupra excepției perimării.

Prin decizia civilă nr. 2270/A/2022 din 14 noiembrie 2022, Curtea de Apel Cluj, secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, a constatat perimată acțiunea formulată de societatea Lucrări Drumuri și Poduri S.A. în contradictoriu cu pârâtul A. având ca obiect despăgubiri.

Împotriva acestei decizii, Lucrări Drumuri și Poduri S.A. a declarat recurs.

Motivele de recurs invocate sunt, în esență, următoarele:

Prin memoriul de recurs se arată că prin încheierea nr. 180/112 din 06.05.2022 societatea Lucrări Drumuri și Poduri S.A. a intrat în procedura de insolvență, fiind numit administrator judiciar C.I.I. B.. Recurenta-reclamantă redă dispozițiile art. 58 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 85/2014 cu privire la atribuțiile administratorului judiciar și arată că deși avea posibilitatea să depună o cerere de repunere pe rol în prezentul dosar suspendat, aceasta nu a fost citată și nu a avut cunoștință de existența procesului, până la data de 14.11.2022, când societatea, prin consilier juridic s-a prezentat în fața instanței de apel.

Totodată, recurenta-reclamantă susține că deși consilierul juridic a precizat în fața instanței la termenul din 14.11.2022 faptul că societatea Lucrări Drumuri și Poduri S.A. a intrat în insolvență, instanța de apel, cu încălcarea prevederilor art. 153 alin. (1) și (2) și a art. 219 alin. (2) C. proc. civ., nu a amânat procesul în vederea citării administratorului judiciar, pronunțând decizia prin care a constatat perimată cererea.

În continuare, recurenta-reclamantă redă prevederile art. 416 pct. 2 și 3 cu privire la termenul de perimare, precum și dispozițiile art. 418 pct. 3 referitoare la suspendarea perimării.

Recurenta-reclamantă și-a întemeiat cererea de recurs pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Intimatul-pârât a depus întâmpinare prin care a invocat excepția nulității cererii de recurs pentru lipsa semnăturii, excepția nulității pentru lipsa motivelor de recurs, iar pe fond a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Examinând decizia atacată, în limitele controlului de legalitate, în raport de criticile formulate și de dispozițiile legale incidente, Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele:

Cu titlu prealabil, instanța supremă reține că cererea de recurs scanată și transmisă în format electronic cuprinde semnătura recurentei-reclamante, astfel cum prevede art. 199 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cu care " Cererea de chemare în judecată depusă personal sau prin reprezentant, sosită prin poștă, curier, fax sau scanată și transmisă prin poștă electronică ori prin înscris în formă electronică, se înregistrează și primește dată certă prin aplicarea ștampilei de intrare."

Totodată, se constată că prin cererea de recurs au fost dezvoltate critici de nelegalitate cu privire la încălcarea normelor de drept procesual care pot fi încadrate în motivul de casare prevăzut la art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Recurenta-reclamantă a invocat, în temeiul cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., că instanța de apel a pronunțat hotărârea prin care a constatat perimată cererea, cu încălcarea prevederilor art. 153 alin. (1) și (2) și a art. 219 alin. (2) C. proc. civ.

Potrivit dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., casarea unei hotărâri poate fi cerută atunci când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității.

Instanța supremă reține că susținerile recurentei-reclamante prin care arată că nu a formulat cerere de repunere pe rol întrucât nu a fost legal citat administratorul judiciar și nu a avut cunoștință de existența procesului, nu pot fi primite.

Potrivit prevederilor art. 153 C. proc. civ.:

"(1)Instanța poate hotărî asupra unei cereri numai dacă părțile au fost citate ori s-au prezentat personal sau prin reprezentant, în afară de cazurile în care prin lege se dispune altfel. (2) Instanța va amâna judecarea și va dispune să se facă citarea ori de câte ori constată că partea care lipsește nu a fost citată cu respectarea cerințelor prevăzute de lege, sub sancțiunea nulității."

Totodată, potrivit art. 219 alin. (2) C. proc. civ.:

"În cazul în care părțile nu răspund la apel, instanța va verifica dacă procedura de citare a fost îndeplinită și, după caz, va proceda, în condițiile legii, la amânarea, suspendarea ori la judecarea procesului. "

Înalta Curte reține că, din verificările efectuate în dosarul Curții de Apel Cluj rezultă că societatea recurentă a fost legal citată la sediul acesteia pentru termenul de judecată din 14.11.2022, astfel cum atestă procesul-verbal de înmânare aflat la fila x.

Totodată, se observă din actele dosarului că la data suspendării cauzei în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., respectiv la 15.11.2021, societatea reclamantă nu se afla în procedura de insolvență, sens în care revenea recurentei-reclamante obligația să comunice instanței de apel acest aspect, precum și noul loc pentru citare, astfel cum prevede art. 172 C. proc. civ.

De asemenea, instanța supremă constată că din practicaua deciziei recurate rezultă fără echivoc că părțile au fost reprezentate la termenul de judecată din 14.11.2022, recurenta-reclamantă fiind reprezentată de consilier juridic, sens în care ambele părți și-au exprimat poziția procesuală cu privire excepția de perimare, respectându-se drepturile și garanțiile procesuale ale acestora.

Așa fiind, instanța supremă constată că instanța de apel a pronunțat decizia recurată cu respectarea normelor procedurale aplicabile în materie, în conformitate cu prevederile art. 153 și art. 219 alin. (2) C. proc. civ., așa încât nu se poate reține un viciu de nelegalitate a deciziei civile recurate din această perspectivă, cu privire la încălcarea procedurii de citare.

Referitor la susținerile recurentei privind termenul de perimare și suspendarea perimării cererii, instanța supremă reține că potrivit art. 416 C. proc. civ.: " (1) Orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni. (2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părți sau de instanță. (3) Nu constituie cauze de perimare cazurile când actul de procedură trebuia efectuat din oficiu, precum și cele când, din motive care nu sunt imputabile părții, cererea n-a ajuns la instanța competentă sau nu se poate fixa termen de judecată. ", iar potrivit art. 418 alin. (3) C. proc. civ.:

"Perimarea se suspendă, de asemenea, pe timpul cât partea este împiedicată de a stărui în judecată din cauza unor motive temeinic justificate, precum și în alte cazuri expres prevăzute de lege."

Din prevederile legale enunțate rezultă că perimarea va putea fi dispusă în cazul constatării îndeplinirii anumitor condiții, respectiv: învestirea instanței cu o cerere care a declanșat o judecată în primă instanță sau într-o cale de atac, rămânerea cauzei în nelucrare pentru un termen de cel puțin 6 luni, lăsarea cauzei în nelucrare din motive imputabile părții.

Instanța supremă reține că procesul civil este guvernat de reguli stricte ce ghidează fiecare etapă, părțile fiind obligate "să îndeplinească actele de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau de judecător, să-și probeze pretențiile și apărările, să contribuie la desfășurarea fără întârziere a procesului, urmărind, tot astfel, finalizarea acestuia", după cum prevede expres art. 10 alin. (1) C. proc. civ.

În cazul în care părțile, cu precădere reclamantul, nu stăruie în judecată, după ce aceasta a fost suspendată potrivit art. 413 C. proc. civ., legiuitorul a prevăzut sancțiunea perimării, având în vedere lipsa unui interes legitim pentru judecată.

Înalta Curte reține că în speță, din istoricul litigiului dedus judecății, rezultă că la data de 15.11.2021 a fost dispusă suspendarea judecării cauzei, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2020 al Judecătoriei Bistrița, dosar soluționat la data de 08.07.2021, prin respingerea apelului, hotărârea rămânând definitivă la data de 11.01.2022, prin nerecurare.

Ca atare, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că decizia atacată a fost pronunțată în temeiul dispozițiilor legale aplicabile speței, Curtea de Apel Cluj reținând în mod corect că prezentul dosar a rămas în nelucrare din vină părților mai mult de 6 luni de zile, perioadă în care nu intervenit vreun motiv de întrerupere sau suspendare, sens în care în cauză sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 416 C. proc. civ.

Având în vedere cele reținute, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-reclamantă LUCRĂRI DRUMURI ȘI PODURI S.A. prin administrator judiciar C.I.I. B. împotriva deciziei civile nr. 2270/A/2022 din 14 noiembrie 2022, pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă LUCRĂRI DRUMURI ȘI PODURI S.A. prin administrator judiciar C.I.I. B. împotriva deciziei civile nr. 2270/A/2022 din 14 noiembrie 2022, pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 mai 2023.