ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1054/2023

Ședința publică din data de 3 mai 2023

Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată și reține următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 20.11.2019 pe rolul Tribunalului Dolj, reclamantul INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE, DEZVOLTARE ȘI ÎNCERCĂRI PENTRU ELETROTEHNICĂ - ICMET CRAIOVA a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună obligarea pârâților la plata, în solidar, a sumei de 234.776 RON, prejudiciu cauzat ca urmare a activității de membri ai Consiliului de Administrație ICMET; a 43.002 RON, dobânda legală calculată până la data de 19.11.2019, conform calculelor anexate, precum și în continuare, până la data plății efective, cu cheltuieli de judecată.

Prin încheierea din 17 martie 2021, pronunțată de Tribunalul Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, a fost admisă excepția necompetenței materiale funcționale și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea secției a II-a Civilă din cadrul Tribunalului Dolj.

Prin sentința civilă nr. 179 din 23 noiembrie 2021, Tribunalul Dolj, secția a II-a civilă a admis excepția necompetenței materiale procesuale (funcționale) și a declinat competența în favoarea secției I Civile a Tribunalului Dolj.

Prin sentința nr. 57 din 21 decembrie 2021, Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă a stabilit în favoarea Tribunalului Dolj, secția a II-a civilă competența de soluționare a cauzei.

Prin sentința nr. 49 din 19 aprilie 2022, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. x/2019, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE, DEZVOLTARE ȘI ÎNCERCĂRI PENTRU ELETROTEHNICĂ - ICMET CRAIOVA, în contradictoriu cu pârâții A., B., C., D., E. și F.. Totodată, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de intervenție accesorie formulată de intervenienta G., în favoarea reclamantului.

Prin decizia nr. 528 din 3 noiembrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă, au fost respinse apelurile declarate de apelantul -reclamant INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE, DEZVOLTARE ȘI ÎNCERCĂRI PENTRU ELETROTEHNICĂ - ICMET CRAIOVA și de apelanta-intervenientă G. împotriva sentinței nr. 49 din 19 aprilie 2022, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. x/2019, cât și apelul incident declarat de apelanții-pârâți A., B., C., D., E. și F. împotriva încheierii de ședință de la 8 martie 2022 și a sentinței nr. 49 din 19 aprilie 2022, pronunțate de Tribunalul Dolj în dosarul nr. x/2019, ca nefondate.

Împotriva acestei decizii, reclamantul a declarat recurs.

În susținerea recursului, recurentul-reclamant arată că hotărârea recurată cuprinde motive contradictorii.

În acest sens, recurentul-reclamant reproduce următoarele paragrafe, despre care susține că reprezintă considerente ale instanței de apel, respectiv:

"În cauză există deciziile nr. 111/17.01.2017 și nr. 1817/11.07.2017, cu privire la concedierile nelegale ale salariaților H. și I., reținându-se că Hotărârea Consiliului de Administrație al ICMET Craiova din data de 24.04.2015 a fost emisă în mod nelegal, de către membrii consiliului de administrație. În baza acestor decizii s-a apreciat că hotărârea consiliului de administrație a avut ca rezultat plata nelegală a drepturilor salariale, a contribuțiilor sociale aferente acestora, precum și plata cheltuielilor de judecată. Instanța arată însă că în cauză au avut loc mai multe concedieri și toate aceste concedieri s-au efectuat după aceeași procedură a probării desființării posturilor de către Consiliul de Administrație ICMET".

A mai reținut instanța faptul că "în ședința din data de 24.04.2015 au adoptat hotărârea prin care au fost desființate posturile ocupate de salariații H. și I.. În baza hotărârii Consilului de Administrație din data de 24.04.2015, Directorul General A. a emis deciziile de concediere nr. 575/27.08.2015 prin care a fost concediat salariatul H. și decizia de concediere nr. 289/1 1.04.2016 prin care a fost concediat salariatul I..

În urma admiterii contestațiilor formulate de cei doi salariați, ICMET a fost obligat să reintegreze pe cei doi salariați și să li se achite cu titlu de despăgubiri salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat contestatorul de la data concedierii până la data reintegrării.

În baza celor două sentințe, ICMET a înregistrat în contabilitate suma de 132.182 RON drepturi salariale drept prejudiciu la care s-au adăugat cheltuielile de judecată și sumele reprezentând contravaloarea tichetelor cadou".

Recurentul-reclamant redă un alt paragraf susținând că instanța de apel a reținut, de asemenea, că "Din analiza textelor legale mai sus menționate rezultă că angajarea răspunderii pentru prejudiciile cauzate prin fapte proprii și, mai mult, a întregii răspunderi delictuale face necesară existența cumulată a patru condiții sau elemente constitutive: prejudiciul, fapta ilicită, raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, vinovăția autorului faptei ilicite și prejudiciabile.

Existența acestor condiții, așa cum corect a reținut instanța de fond, trebuie dovedite de cel care se consideră îndreptățit să obțină repararea prejudiciului.

În cauză, fapta ilicită și vinovăția invocate de reclamantul ICMET CRAIOVA constă în adoptarea de către pârâți - membri ai consiliului de administrație a hotărârii de desființare a posturilor ocupate de salariații H. si I., în baza căreia a fost emisă de directorul general decizia de concediere, anulată de instanță ca urmare a admiterii contestației formulate de salariați".

Recurentul-reclamant arată că tot instanța de apel a mai reținut că "Este adevărat că prin decizia nr. 1817 din 11.07.2017 pronunțată de Curtea de Apel Craiova s-a reținut că desființarea unui colectiv și a unor posturi nu poate fi luată de Consiliul de Administrație, acesta putând, conform atribuțiilor legale doar să propună modificări ale structurii organizatorice a institutului, urmând ca acestea să fie aprobate de ministrul coordonator printr-un ordin de ministru, însă pentru repararea prejudiciului cauzat în condițiile răspunderii delictuale este necesară, conform art. 1357 C. civ., existența cumulativă a patru condiții: prejudiciul, fapta ilicită, raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, vinovăția autorului faptei ilicite și prejudiciabile, nefiind suficientă îndeplinirea unei singure condiții pentru angajarea răspunderii".

În raport de paragrafele expuse, recurentul-reclamant susține că, deși instanța de apel a constatat că sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art. 1.357 C. civ., respectiv: prejudiciul, reprezentat de obligarea ICMET la plata sumei de 32.182 RON, la care s-au adăugat cheltuielile de judecată și sumele reprezentând contravaloarea tichetelor cadou; fapta ilicită, prin decizia nr. 1817 din 11 iulie 2017, pronunțată de Apel Craiova reținându-se că desființarea unui colectiv și a unor posturi a fost luată de consiliul de administrație; raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, reprezentat de adoptarea hotărârii de către consiliul de administrație; vinovăția autorului care este dovedită de sentințele prin care au fost anulate concedierile, a apreciat că membrii consiliului de administrație sunt exonerați de răspundere.

În raport de aceste critici, recurentul-reclamant arată că hotărârea instanței de apel cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei.

Sub un ultim aspect, pentru situația în care instanța de recurs va reține cauza spre rejudecare, arată că înțelege să reitereze obiectul și motivele acțiunii promovate.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

Intimații-pârâți au depus întâmpinare, prin care au solicitat respingerea recursului și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

Recurentul-reclamant nu a formulat răspuns la întâmpinare.

Înalta Curte, analizând recursul declarat în cauză, în raport de excepția nulității, a cărei analiză este prioritară în respectarea dispozițiilor art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a admite excepția, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte arată că, potrivit dispozițiilor art. 486 alin. (1) lit. d) și alin. (3) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, iar potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ., recursul este nul dacă motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Așadar, pentru a conduce la casarea hotărârii atacate, recursul nu se poate limita doar la indicarea uneia sau mai multor ipoteze dintre cele prevăzute de art. 488 C. proc. civ., condiția legală a dezvoltării motivelor presupunând ca ele să poată fi încadrate într-unul dintre acestea.

Prin urmare, controlul judiciar nu se poate realiza decât dacă recurentul aduce critici de nelegalitate punctuale hotărârii atacate și arată în ce constau greșelile de judecată săvârșite de instanță, cu referire la motivele de nelegalitate expres prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

În speță, autorul căii de atac a invocat în mod expres motivul de nelegalitate reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

Potrivit dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., casarea se poate cere când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei.

Viciile motivării unei hotărâri pot fi încadrate în trei categorii: lipsa motivării, motivarea inexactă și motivarea insuficientă, casarea intervenind, de regulă, în cazul în care există contradicție între considerente și dispozitiv, când hotărârea cuprinde considerente contradictorii, precum și în cazul în care lipsește motivarea soluției din dispozitiv sau în cazul în care motivarea este superficială sau cuprinde numai considerente străine de natura cauzei.

În susținerea motivului de recurs invocat, recurentul-reclamant reproduce paragrafe din considerentele primei instanțe, din considerentele instanței de apel, precum și din criticile pe care le-a expus în cererea de apel cu care a învestit instanța de prim control judiciar.

Înalta Curte arată că modalitatea în care a înțeles să critice hotărârea instanței de apel nu respectă cerința motivării recursului, scoaterea din context a unor paragrafe din hotărârile primei instanțe și a instanței de apel, conduce spre concluzia că recurentul-reclamant nu a formulat nicio critică aptă să poată fi încadrată în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

În raport de considerentele expuse, întrucât sancțiunea nulității căii de atac intervine nu doar atunci când motivele de recurs lipsesc cu desăvârșire, ci și în cazul motivării necorespunzătoare, care de asemenea nu constituie o motivare în sensul procedural al recursului, iar o astfel de situație intervine și în cauza de față, așa cum s-a arătat, Înalta Curte, dând eficiență prevederilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ. va admite excepția nulității și, în temeiul art. 496 alin. (1) din același Cod, va anula recursul declarat în cauză. Reținând că intimații-pârâți nu au făcut dovada cheltuielilor de judecată solicitate, astfel cum impune art. 452 C. proc. civ., la dosar fiind depusă numai chitanța privind onorariul avocațial, fără a fi însoțită de factură, Înalta Curte va respinge cererea formulată de intimații-pârâți C., A., E., B., F., D. privind obligarea recurentei-reclamante la plata cheltuielilor de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția nulității recursului.

Anulează recursul declarat de recurentul-reclamant INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE ȘI ÎNCERCĂRI PENTRU ELECTROTEHNICĂ ICMET CRAIOVA împotriva deciziei nr. 528 din 3 noiembrie 2022, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă.

Respinge cererea formulată de intimații-pârâți C., A., E., B., F., D. privind obligarea recurentei-reclamante la plata cheltuielilor de judecată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 3 mai 2023.