ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 730/2023

Cererea de revizuire Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă la 10 octombrie 2022, revizuentul A. a solicitat revizuirea deciziei nr. 1539 din 21 septembrie 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă în dosarul nr. x/2019. Revizuentul a susținut, în esență, că instanțele nu s-au pronunțat asupra cererii principale, ci au respins-o fără a răspunde în concret pretențiilor formulate în cuprinsul acesteia. A arătat că nu a motivat recursul declarat împotriva deciziei civile nr. 526 din 10 noiembrie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția civilă, întrucât a fost transferat din Penitenciarul Iași în Penitenciarul Bacău, iar toate lucrurile sale au rămas în Penitenciarul Iași. De asemenea, a menționat că nu i s-a permis să studieze dosarul, fiind astfel împiedicat să motiveze recursul. Cererea de revizuire se întemeiază pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 1 și pct. 9 C. proc. civ.

Obiectul cererii de revizuire Prin decizia civilă nr. 1539 din 21 septembrie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a constatat nul recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 526 din 10 noiembrie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția civilă.

Apărările formulate de părți Intimatul Tribunalul Iași a formulat întâmpinare la 22 noiembrie 2022, prin care a solicitat respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă și judecarea cauzei în lipsă. Intimata Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a formulat întâmpinare la 7 decembrie 2022, prin care a solicitat respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă.

Procedura derulată în fața Înaltei Curți Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 24 octombrie 2022 și a fost repartizat aleatoriu completului nr. 5, care a stabilit termen la 8 decembrie 2022, în ședință publică, cu citarea părților, în vederea soluționării cererii de revizuire, judecata cauzei fiind amânată pentru a se depune dovada achitării taxei judiciare de timbru. La termenul din 4 mai 2023, Înalta Curte a invocat excepția de netimbrare a căii de atac și a rămas în pronunțare asupra acestei excepții.

Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Analizând cererea de revizuire, în raport de excepția de netimbrare, invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară față de chestiunea admisibilității cererii de revizuire, în conformitate cu dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele: Conform art. 148 alin. (6) C. proc. civ., "Cererile adresate instanțelor judecătorești se timbrează, dacă legea nu prevede altfel", iar potrivit dispozițiilor art. 197 din același cod, "În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii". De asemenea, prevederile art. 26 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru stipulează că taxa de timbru pentru cererea de revizuire este 100 RON pentru fiecare motiv de revizuire invocat. Dispozițiile art. 33 din actul normativ mai-sus menționat prevăd că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar dacă se constată că o cerere este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condițiile art. 200 C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cel mult 10 zile de la primirea comunicării, sub sancțiunea anulării cererii. Prin rezoluția de primire din 24 octombrie 2022, s-a stabilit că revizuentul datorează taxă judiciară de timbru în cuantum de 100 RON, potrivit art. 26 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, sub sancțiunea anulării cererii de revizuire, ca netimbrată. Analizând actele dosarului, Înalta Curte reține că revizuentul a fost citat la 28 octombrie 2022 cu mențiunea de a face dovada achitării taxei judiciare de timbru, fiindu-i comunicate atât cuantumul taxei, cât și sancțiunea aplicată în ipoteza în care nu se va conforma dispozițiilor instanței, astfel cum rezultă din dovada de înmânare a citației, aflată la dosar. Înalta Curte constată că înscrisul aflat la dosarul de recurs, reprezentând cererea prin care revizuentul a solicitat Penitenciarului Botoșani să achite taxa judiciară de timbru nu reprezintă o dovadă a îndeplinirii obligației de a achita taxa de timbru, în condițiile în care nu atestă plata taxei în numerar, prin virament sau în sistem on-line, astfel cum se prevede la art. 40 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. De asemenea, se constată că revizuentul nu a formulat cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, conform art. 39 din O.U.G. nr. 80/2013, nu a solicitat nici acordarea ajutorului public judiciar pentru plata taxei judiciare de timbru, în condițiile prevăzute de O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. Neplata taxei judiciare de timbru a fost apreciată de către legiuitor ca reprezentând o cauză de nulitate extrinsecă actului de procedură, astfel cum reiese din conținutul art. 174 alin. (1) C. proc. civ., potrivit căruia nulitatea este sancțiunea care lipsește total sau parțial de efecte actul de procedură efectuat cu nerespectarea cerințelor legale, de fond sau de formă. Pentru aceste considerente, întrucât revizuentul nu a făcut dovada îndeplinirii obligației de plată a taxei de timbru stabilite în sarcina sa, în temeiul dispozițiilor 197 C. proc. civ. coroborate cu art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, Înalta Curte urmează a anula, ca netimbrată, cererea de revizuire.