ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 319/2022

Ședința publică din data de 10 februarie 2022

După deliberare, asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin decizia nr. 2276 din 28 octombrie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2018, în complet de filtru, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei nr. 765 din 9 decembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă la 2 noiembrie 2021, sub nr. x/2021, revizuentul A. a solicitat revizuirea deciziei nr. 2276 din 28 octombrie 2021, pronunțate de această instanță în dosarul nr. x/2018.

În dezvoltarea motivelor cererii, revizuentul a solicitat punerea în aplicare a Legii nr. 169/2017, exprimându-și nemulțumirea față de condițiile de detenție din perioada în care a executat o pedeapsă privativă de libertate.

Invocând dispozițiile art. 504 alin. (2) C. proc. pen., revizuentul a arătat, în esență, că este îndreptățit la repararea pagubei izvorâte din tratamentele degradante la care a fost supus în penitenciar, care i-au afectat în mod grav sănătatea, fiind îndreptățit să primească despăgubirile solicitate.

Prin întâmpinarea depusă la 21 ianuarie 2022, intimata Administrația Națională a Penitenciarelor, prin reprezentant, a invocat excepțiile netimbrării și inadmisibilității cererii de revizuire, susținând că aceasta a fost promovată împotriva unei hotărâri care nu este suspusă niciunei căi de atac.

Înalta Curte, reținând că cererea de revizuire este scutită de plata taxei judiciare de timbru, conform art. 28 coroborat cu art. 29 lit. l) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, va examina cererea de revizuire din perspectiva îndeplinirii condițiilor de admisibilitate, chestiune care a fost invocată de intimata Administrația Națională a Penitenciarelor, prin reprezentant, prin întâmpinare.

Potrivit dispozițiilor art. 509 alin. (1) C. proc. civ., revizuirea este o cale extraordinară de atac de retractare, care poate fi exercitată doar împotriva unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul și care poate fi cerută doar pentru ipotezele prevăzute la pct. 1-11 ale articolului menționat.

Conform art. 509 alin. (2) din același act normativ, "pentru motivele de revizuire prevăzute la alin. (1) pct. 3, dar numai în ipoteza judecătorului, pct. 4, pct. 7-10 sunt supuse revizuirii și hotărârile care nu evocă fondul".

Coroborând normele legale evocate, se constată că revizuirea poate fi formulată doar împotriva hotărârilor judecătorești expres și limitativ prevăzute de art. 509 alin. (1) C. proc. civ., în caz contrar, încălcându-se principiul legalității căii de atac, prevăzut de art. 457 din acest act normativ, potrivit căruia căile de atac pot fi exercitate doar dacă sunt prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta.

Înalta Curte reține că hotărârea asupra căreia poartă cererea de revizuire - decizia nr. 2276 din 28 octombrie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă - prin care a fost respins, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei nr. 765 din 9 decembrie 2020, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a fost pronunțată în procedura de filtru, reglementată de dispozițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ.

Acest articol prevede că, "în cazul în care completul este unanimitate de acord că recursul nu îndeplinește cerințele de formă, că motivele de casare și dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute la art. 488 sau că recursul este vădit nefondat, anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunțată fără citarea părților, care nu este supusă niciunei căi de atac".

Prin art. 493 alin. (5) C. proc. civ., legiuitorul a statuat în sensul că deciziile pronunțate în condițiile reglementate de acest text legal nu sunt susceptibile de nicio cale de atac, astfel că revizuirea sau contestația în anulare promovate împotriva unei hotărâri pronunțate în procedura de filtru sunt inadmisibile.

Pentru considerentele expuse, în aplicarea dispozițiilor art. 509 alin. (1), coroborate cu cele ale art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 2276 din 28 octombrie 2021, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă în dosarul nr. x/2018.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 2276 din 28 octombrie 2021, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă în dosarul nr. x/2018.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 10 februarie 2022.