ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2351/2023

HOTĂRÂRE

28.11.2023

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2023
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2351/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)

Ședința publică din data de 28 noiembrie 2023

Asupra conflictului negativ, constată următoarele:

I. Cererea:

Prin cererea înregistrată la 1 septembrie 2023 pe rolul Judecătoriei Horezu, petentul Biroul executorului judecătoresc A., la cererea creditorului B., a solicitat încuviințarea executării silite a debitorilor C. și D., în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de împrumut nr. x/09.02.2023, prin toate modalitățile de executare prevăzute de lege, până la realizarea dreptului rezultat din titlul executoriu ce face obiectul dosarului de executare silită nr. x/2023.

II. Hotărârea Judecătoriei Horezu:

Prin sentința civilă nr. 317 din 6 septembrie 2023, Judecătoria Horezu a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Strehaia.

În motivarea soluției pronunțate, instanța a reținut că se impune trimiterea dosarului la o instanță de același grad aflată în circumscripția unei curți de apel învecinate, având în vedere calitatea debitoarei ce determină aplicarea dispozițiilor art. 127 alin. (2) și (3) C. proc. civ.

III. Hotărârea Judecătoriei Strehaia:

Învestită prin declinare, Judecătoria Strehaia a pronunțat încheierea nr. 802 din 13 octombrie 2023 prin care a admis necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Horezu, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a sesizat Înalta Curte în vederea pronunțării regulatorului de competență.

În considerentele hotărârii pronunțate, instanța a reținut că dispozițiile art. 127 alin. (1) și (3) C. proc. civ. nu obligă reclamanta, în speță executorul judecătoresc A., să sesizeze una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu Curtea de Apel Pitești, în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii.

IV. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispozițiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

În speță, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Horezu, Biroul executorului judecătoresc A. a solicitat încuviințarea executării silite a debitorilor C. și D., la cererea creditorului B., în dosarul execuțional nr. x/2023.

Astfel cum au reținut ambele instanțe aflate în conflict, în materia executării silite sunt relevante pentru stabilirea competenței prevederile art. 651 alin. (1) teza I C. proc. civ. - "instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel".

În conformitate cu aceste dispoziții, soluționarea cererii de încuviințare a executării silite este de competența instanței de executare, respectiv judecătoriei în a cărei circumscripție se află sediul debitorului. În speță debitorii C. și D. au domiciliul în comuna Tomsani, județul Vâlcea, particularitatea cauzei fiind dată însă de faptul că debitoarea C. are calitatea de grefier în cadrul Judecătoriei Horezu.

Art. 127 C. proc. civ., purtând denumirea marginală "Competența facultativă", prevede că: "(2) În cazul cererii introduse împotriva unui judecător care ar fi de competența instanței la care acesta își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii. (2)

Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în ipoteza în care instanța de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz.

(3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor."

Petentul Biroul executorului judecătoresc A. nu a înțeles să se prevaleze de posibilitatea oferită de textul legal anterior redat - de a sesiza o instanță din circumscripția unei curți de apel învecinate celei competente potrivit dreptului comun, ci a înregistrat cererea de încuviințare a executării silite pe rolul Judecătoriei Horezu, instanță în a cărei circumscripție se află domiciliul ambilor debitori.

Normele art. 127 alin. (2) și alin. (3) C. proc. civ. nu puteau fi valorificate de instanță din oficiu prin substituirea părții, în vederea justificării necompetenței teritoriale și declinării acesteia în favoarea altei instanțe. În ipoteza prevăzută de acest text legal, excepția de necompetență teritorială este de ordine privată. Caracterul facultativ al normei rezultă din folosirea de către legiuitor a verbului "poate", ceea ce duce la concluzia că reclamantul alege dacă dorește să se prevaleze sau nu de această posibilitate, putând renunța la beneficiul acordat de lege.

În aceste condiții, întrucât norma de competență teritorială incidentă în cauză este una relativă, de ordine privată, nesocotirea ei nu putea fi invocată pe calea excepției de necompetență de către instanța de judecată din oficiu și nici de către reclamant, ci numai de către pârâți în condițiile art. 130 alin. (3) C. proc. civ., respectiv prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe și pot pune concluzii.

Având în vedere considerentele expuse, în aplicarea dispozițiilor art. 135 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Horezu.