ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2185/2023

Ședința publică din data de 16 noiembrie 2023

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca la 8 iunie 2023, sub nr. x/2023, reclamanta A., în calitate de reprezentant legal al minorilor B. și C., precum și reclamanta D., în nume propriu, au solicitat autorizarea celei dintâi reclamante în vederea asistenței/reprezentării minorilor cu privire la toate actele necesare suplimentarii actului de lichidare a regimului comunității legale eliberat de Biroul Individual Notarial "E.", cu cota de 1/585, parte din imobilul situat în Cluj-Napoca, str. x, azi str. x, înscris în CF nr. x Cluj-Napoca, nr. cad. x – teren în suprafață de 2.778 mp, având categoria de folosință arabil și cota de 1/2811, parte din imobilul situat in Cluj-Napoca, str. x, azi str. x, înscris în CF nr. x Cluj-Napoca, nr. cad. x – teren pentru drum în suprafață de 1.069 mp, având categoria de folosința arabil si pășune.

De asemenea, reclamanta A. a solicitat să fie autorizată ca, în calitate de reprezentant legal al minorilor, să-i asiste/reprezinte pe aceștia la toate actele necesare suplimentarii certificatului de moștenitor nr. x din 16 decembrie 2020, eliberat de Biroul Individual Notarial "E.", în urma dezbaterii succesiuni defunctului F., cu bunul dobândit în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x de Biroul Notarului Public "G.", constând din cota de 1/585, parte din imobilul situat în Cluj-Napoca, str. x, actuală str. x, înscris în CF nr. x Cluj-Napoca, nr. cad. x – teren în suprafață de 2.778 mp, având categoria de folosință arabil, și, respectiv din cota de 1/2811, parte din imobilul situat in Cluj-Napoca, str. x, actuală str. x, înscris în CF nr. x Cluj-Napoca, nr. cad. x – teren pentru drum în suprafață de 1069 mp, având categoria de folosință arabil și pășune, precum și la toate actele necesare acceptării și dezbaterii succesiunii ce li se cuvine minorilor după bunica defunctă, H., decedată la 21 aprilie 2023.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 144 alin. (2), art. 146 alin. (92), art. 145, art. 41 alin. (2) și alin. (3) și art. 43 C. civ., art. 114 alin. (2), art. 127 și art. 194 și următ. C. proc. civ.

Prin sentința civilă 7375/CC din 15 iunie 2023, Judecătoria Cluj-Napoca a admis excepția necompetenței, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Oradea.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Cluj-Napoca a constatat că, persoanele ocrotite sunt minorii B. și C., care au domiciliul în localitatea Sântandrei, jud. Bihor, localitate care, potrivit dispozițiilor H.G. nr. 337/1993, se află în raza de competență a Judecătoriei Oradea, astfel că instanța competentă pentru soluționarea prezentei cereri este Judecătoria Oradea.

Judecătoria Cluj-Napoca a reținut că reclamanta A. nu a formulat cererea în nume propriu, ci in calitate de reprezentant legal al minorilor B. și C., iar cererea nu este de competența instanței la care petenta își desfășoară activitatea, deoarece aceasta are calitatea de magistrat la Tribunalul Bihor, în vreme ce competența de soluționare a cererii revine Judecătoriei Oradea, astfel că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ.

De asemenea, instanța a apreciat că, în speță nu sunt aplicabile prevederile art. 114 alin. (2) C. civ., întrucât nu se solicită autorizarea tutorelui pentru încheierea unui act juridic cu privire la un imobil (vânzare, donație, partaj, etc.), ci autorizarea acceptării unei succesiuni, iar faptul că, în componența succesiunii intra un imobil situat în raza de competență a Judecătoriei Cluj-Napoca este lipsit de relevanță, câtă vreme autorizarea instanței nu este solicitată pentru încheierea unui act în legătură cu acest imobil, ci pentru acceptarea succesiunii/lichidarea regimului matrimonial.

De asemenea, instanța a apreciat că este lipsit de relevanță și aspectul referitor la faptul că ultimul domiciliu al defuncților F. și H. a fost în Cluj-Napoca, deoarece instanța de tutelă competentă să dispună autorizarea acceptării succesiunii nu se stabilește prin raportare la dispozițiile art. 118 C. civ., ci conform art. 114 din acest act normativ.

Prin încheierea civilă nr. 3423 din 11 octombrie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2023, Judecătoria Oradea a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu și a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca. Constatând ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecata cauzei și a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Oradea a reținut că reclamanta A. are funcția de judecător la Tribunalul Bihor, iar prin cererea introductivă, în calitate de reprezentant legal al minorilor B. și C., a solicitat instanței să autorizeze ca aceasta să asiste, respectiv să reprezinte minorii în procedura de suplimentare a actului de lichidare a regimului comunității legale eliberat de Biroul Individual Notarial "E.", a suplimentării certificatului de moștenitor nr. x din 16 decembrie 2020 eliberat de același notar public, precum și la întocmirea actelor necesare acceptării și dezbaterii succesiunii ce li se cuvine după bunica lor, defuncta H..

Sub aspectul normelor de competență aplicabile, instanța a constatat că art. 127 alin. (1) C. proc. civ. stabilește o competență teritorială exclusivă, de ordine publică, pe care părțile nu o pot înlătura, potrivit dispozițiilor art. 129 alin. (2) pct. 3 raportat la art. 126 alin. (1) C. proc. civ.. Chiar dacă denumirea marginală a textului este "competență facultativă", instanța a arătat că textul alin. (1) prevede un caz de competență exclusivă, în sensul excluderii instanțelor aflate în circumscripția curții de apel în care activează reclamantul, excepția putând fi invocată din oficiu, fiind vorba de protejarea unui interes public.

Reținând că reclamanta A. are funcția de judecător la Tribunalul Bihor, a apreciat că dispozițiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ. impun sesizarea unei alte instanțe, de același grad, față de cea inferioară celei la care aceasta își desfășoară activitatea, instanță aflată în circumscripția oricăreia din curțile de apel învecinate curții de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea, pentru a se înlătura orice dubiu cu privire la imparțialitatea instanței.

Astfel, a constatat că reclamanta A. a respectat dispozițiile imperative ale art. 127 alin. (1) C. proc. civ., alegând să sesizeze Judecătoria Cluj-Napoca, aflată în circumscripția Curții de Apel Cluj, care este învecinată cu Curtea de Apel Oradea în a cărei circumscripție se află instanța la care aceasta își desfășoară activitatea.

De asemenea, Judecătoria Oradea a apreciat că prevederile art. 114 C. proc. civ. instituie norme de competență teritorială de ordine publică, iar, în situația specială a cauzelor având ca obiect autorizarea încheierii actelor juridice privind bunuri imobile, alin. (2) al acestui articol, incident în cauză, instituie o normă de competență absolută, alternativă, fiind deopotrivă competente instanța de la domiciliul minorului, cât și instanța de la locul situării imobilului.

Totodată, a arătat că, potrivit art. 116 C. proc. civ., reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente, aparținând, exclusiv, reclamantelor dreptul a alege între instanța în a cărei circumscripție teritorială sunt situate imobilele (Judecătoria Cluj-Napoca) și instanța în a cărei circumscripție au domiciliul persoanele ocrotite (Judecătoria Oradea).

Or, reclamanta A., în calitate de reprezentant legal al minorilor B. și C., precum și reclamanta D., în nume propriu, și-au manifestat această alegere, înțelegând să introducă cererea de chemare în judecată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, instanța competentă, în temeiul art. 114 alin. (2) C. proc. civ.

Examinând conflictul negativ de competență, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, pentru următoarele considerente:

Obiectul litigiului dedus judecății îl constituie cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., în calitate de reprezentant legal al minorilor B. și C., precum și de reclamanta D., în nume propriu, prin care cea dintâi reclamantă a solicitat autorizarea instanței în vederea asistenței/reprezentării minorilor în procedura suplimentării actului de lichidare a regimului comunității legale, eliberat de Biroul Individual Notarial "E.", a autorizării ca, în calitate de reprezentant legal al minorilor, să-i asiste/reprezinte pe aceștia în procedura notarială privind suplimentarea certificatului de moștenitor nr. x din 16 decembrie 2020, eliberat de același notar public de pe urma defunctului F., precum și la toate actele necesare acceptării și dezbaterii succesiunii ce li se cuvine minorilor după bunica defunctă, H., decedată la 21 aprilie 2023.

În motivarea cererii, reclamanta A. a arătat că este judecător la Tribunalul Bihor, și că, în considerarea acestei calități, a înțeles să învestească Judecătoria Cluj-Napoca cu soluționarea cererii sale, conform dispozițiilor art. 127 alin. (1) C. proc. civ.

Situația particulară a conflictului negativ de competență pendinte este dacă, față de norma de competență atribuită instanței cu privire la soluționarea unei cereri în care se pune problema ocrotirii unor minori într-o procedură succesorală notarială, de către mama lor, care are calitatea de judecător, sunt incidente dispozițiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ.

Potrivit art. 127 alin. (1) C. proc. civ., dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței la care își desfășoară activitatea, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea.

Norma legală enunțată reglementează un caz de competență facultativă pentru ipoteza în care judecătorul are calitatea de reclamant, interzicând sesizarea instanței competente dacă este aceea la care acesta își desfășoară activitatea.

Scopul edictării art. 127 C. proc. civ. constă în asigurarea imparțialității instanței, textul legal nominalizând subiecții pe care legiuitorul a înțeles să îi plaseze în sfera de aplicare a acestei norme juridice, făcând referire la judecători, indiferent de tipul instanțelor la care aceștia funcționează.

În speță, reclamanta A., uzând de dispozițiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ., a înțeles să învestească Judecătoria Cluj-Napoca, instanță aflată în circumscripția Curții de Apel Cluj, învecinată cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea (Curtea de Apel Oradea), cu soluționarea cererii privind autorizarea asistenței/reprezentării copiilor săi minori, în procedura succesorală de lichidare a comunității de bunuri și de suplimentare a certificatului de moștenitor emis de pe urma bunicului minorilor, precum și în cea care privește dezbaterea succesiunii bunicii acestora.

Înalta Curte constată că, prin cererea de chemare în judecată reclamanta urmărește autorizarea, în persoana sa, a asistării/reprezentării copiilor săi minori la toate actele necesare acceptării și dezbaterii succesiunii, precum și la suplimentarea certificatului de moștenitor și a actului de lichidare a comunității legale, în raport de lipsa de discernământ a acestora. Ca atare, aceasta are calitatea de reclamant în litigiul dedus judecății.

Or, în raport de stabilirea cadrului procesual, rezultă că sunt incidente dispozițiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ., care conțin o derogare de la normele de competență, reglementând o situație de excepție, aceea a calității de judecător a părții reclamante, fiind îndeplinită, în cauză, condiția premisă reglementată de acest text de lege și operând prorogarea de competență în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, instanță judecătorească aflată în circumscripția Curții de Apel Cluj, învecinată Curții de Apel Oradea, în a cărei circumscripție se află Tribunalul Bihor, unde reclamanta își desfășoară activitatea.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în baza art. 135 alin. (4) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 16 noiembrie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.