ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2110/2023

Ședința publică din data de 14 noiembrie 2023

I Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Fălticeni sub nr. x/2021 la data de 08.12.2021, reclamanta A. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâta B., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună:

- obligarea pârâtei la plata sumei de 836,09 RON, așa cum aceasta rezultă din factura nr. x/23.01.2020 emisă de C. S.A., reprezentând contravaloarea serviciilor furnizate și neachitate și/sau a echipamentelor achiziționate cu plata în rate conform ofertei promoționale, în baza contractului de servicii aferent codului de client nr. x;

- obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, în cuantum de 50 RON, reprezentând taxa judiciară de timbru, precum și a oricăror cheltuieli de judecată ocazionate de soluționarea prezentei cauze.

2.1 Prin sentința civilă nr. 211 din data de 14 februarie 2023, Judecătoria Fălticeni a admis excepția necompetenței sale teritoriale invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei, având ca obiect "cerere cu valoare redusă", formulată de către reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta B., în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Fălticeni a reținut că potrivit dispozițiilor art. 121 C. proc. civ., competența pentru soluționarea cererii deduse judecății aparține instanței de la domiciliul consumatorului. Or, cum în cauză consumatorul este pârâta, iar aceasta, potrivit verificărilor în baza de date DEPABD, are domiciliul în București, instanța competentă este Judecătoria sectorului 3 București.

2.2 Prin sentința civilă nr. 7753 din data de 15 septembrie 2023, Judecătoria Sectorului 3 București a admis excepția necompetenței sale teritoriale invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cererii de valoare redusă formulate de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta B., în favoarea Judecătoriei Fălticeni, a constatat ivit conflictul de competență, a suspendat judecarea cauzei până la soluționarea acestuia și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului de competență.

Pentru a pronunța această soluție, Judecătoria Sectorului 3 București a reținut că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 121 C. proc. civ., competența aparținând instanței de la domiciliul consumatorului, respectiv al pârâtei din prezenta cauză.

Însă, deși pârâta figurează în prezent cu domiciliul în București, la data introducerii cererii de chemare în judecată aceasta avea domiciliul legal în jud. Suceava.

Or, potrivit dispozițiilor art. 107 alin. (2) C. proc. civ., competența teritorială se stabilește în funcție de domiciliul/sediul pârâtului la data introducerii cererii de chemare în judecată, instanța inițial învestită rămânând competentă să judece procesul chiar dacă pârâtul-consumator și-a schimbat între timp domiciliul pe raza altei localități.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la prezentul conflict negativ de competență

Cu privire la conflictul negativ de competență cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 rap. la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., în limitele configurate de instanțele de judecată aflate în conflict, Înalta Curte reține următoarele:

Dispozițiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competență atunci când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente.

Înalta Curte reține că este sesizată cu un conflict negativ de competență teritorială, în ipoteza prevăzută de art. 133 alin. (2) teza I C. proc. civ., anume a declinărilor reciproce între Judecătoria Fălticeni și Judecătoria Sectorului 3 București.

Ivirea prezentului conflict negativ de competență a fost determinată de modul diferit în care cele două instanțe au stabilit competența teritorială de soluționare a cererii de valoare redusă, în raport de dispozițiile art. 121 C. proc. civ. și prin prisma constatării domiciliului pârâtei-consumator.

Astfel, Judecătoria Fălticeni a reținut că, față de domiciliul pârâtei, astfel cum este menționat în baza de date DEPABD, este competentă Judecătoria Sectorului 3 București, în timp ce aceasta din urmă a constatat că, deși în prezent pârâta are domiciliul în București, la data introducerii cererii de chemare în judecată avea domiciliul legal în județul Suceava, astfel că este competentă Judecătoria Fălticeni.

Înalta Curte constată că prin cererea de valoare redusă înregistrată pe rolul Judecătoriei Fălticeni reclamanta A. S.R.L. a solicitat obligarea pârâtei B., la plata sumei de 836,09 RON, reprezentând contravaloarea serviciilor furnizate și neachitate și/sau a echipamentelor achiziționate cu plata în rate conform ofertei promoționale, în baza contractului de servicii aferent codului de client nr. x încheiat cu C..

Astfel, creanța reclamantei provine din serviciile și echipamentele oferite pârâtei și neachitate de către aceasta, raporturile juridice deduse judecății fiind acelea dintre un profesionist și un consumator.

Noțiunea de profesionist este definită de art. 2 din Legea nr. 193/2000, ca fiind orice persoană fizică sau juridică autorizată, care, în temeiul unui contract care intră sub incidența legii, acționează în cadrul activității sale comerciale, industriale sau de producție, artizanale ori liberale, precum și orice persoană care acționează în același scop în numele sau pe seama acesteia.

De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 3 din C. civ., sunt considerați profesioniști toți cei care exploatează o întreprindere.

Dispozițiile art. 2 pct. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 21/1992, definesc notiunea de consumator, în sensul că "prin consumator se înțelege orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociații, care acționează în scopuri din afara activității sale comerciale, industriale sau de producție, artizanale ori liberale".

Prin urmare, în ceea ce privește raportul juridic dedus judecății, Înalta Curte reține atât calitatea de profesionist a reclamantei, cât și calitatea de consumator a pârâtei.

În aceste coordonate, se reține că potrivit dispozițiilor art. 121 C. proc. civ., care instituie un caz de competență teritorială exclusivă, "Cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanța domiciliului consumatorului. Dispozițiile art. 126 alin. (2) rămân aplicabile".

Alin. (2) al art. 126 C. proc. civ. statuează că, "În litigiile din materia protecției drepturilor consumatorilor, precum și în alte cazuri prevăzute de lege, părțile pot conveni alegerea instanței competente, în condițiile prevăzute la alin. (1), numai după nașterea dreptului la despăgubire. Orice convenție contrară este considerată ca nescrisă".

Totodată, art. 1028 alin. (2) C. proc. civ. prevede că în cererile de valoare redusă competența se stabilește potrivit dreptului comun, iar potrivit art. 107 alin. (1) C. proc. civ., cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.

Înalta Curte constată că instanțele aflate în conflict negativ nu se află în dezacord în ceea ce privește dispozițiile legale care stabilesc competența de soluționare a cauzei în favoarea instanței de la domiciliul pârâtului (consumatorul), ci în privința locului unde se află situat acest domiciliu.

În acest sens, se observă că la data introducerii cererii de chemare în judecată, 08 decembrie 2021, pârâta B. avea domiciliul în jud. Suceava, astfel cum rezultă din rezultatul verificărilor efectuate în baza de date a Direcției pentru Evidența Persoanei și a Bazelor de Date, precum și din cererea de chemare în judecată, în cadrul căreia reclamanta a indicat domiciliul pârâtei ca fiind în sat Herla, jud. Suceava.

Din aceleași verificări reiese că începând cu data de 05 august 2022, deci ulterior introducerii cererii de chemare în judecată, pârâta figurează cu domiciliul activ în București.

Prin urmare, întrucât dovada domiciliului pârâtei s-a realizat potrivit legii, respectiv pe baza relațiilor solicitate de la Direcția pentru Evidența Persoanei și a Bazelor de Date, rezultând că aceasta, la momentul sesizării instanței de către reclamantă, avea domiciliul în jud. Suceava, localitate aflată în raza teritorială a Judecătoriei Fălticeni, aceasta este instanța competentă să soluționeze pricina, în raport de dispozițiile legale incidente, respectiv art. 121 corob. cu art. 126 alin. (2) C. proc. civ.

Faptul că pârâta și-a schimbat domiciliul ulterior chemării sale în judecată, nu are consecințe asupra competenței teritoriale a instanței.

Momentul determinării instanței competente este reglementat expres de dispozițiile alin. (2) al art. 107 C. proc. civ. și este acela al sesizării instanței, astfel încât sunt nerelevante orice schimbări ulterioare referitoare la domiciliul pârâtului.

Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 135 C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Fălticeni.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Fălticeni.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 14 noiembrie 2023.