ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 02.02.2022

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 211/2022

HOTĂRÂRE
02.02.2022
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 211/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)

Ședința publică din data de 2 februarie 2022

asupra conflictului de față, constată următoarele:

Prin formularul de cerere cu valoare redusă înregistrată pe rolul Judecătoriei Buftea, reclamanta A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu B., obligarea pârâtei la plata sumei de 2.106,93 RON, așa cum rezultă din factura nr. x/17.01.2019 emisă de C. S.A., reprezentând contravaloarea serviciilor furnizate și neachitate și/sau a echipamentelor achiziționate cu plata în rate conform ofertei promoționale în baza contractului/contractelor de servicii aferente codului de client, cu cheltuieli de judecată.

2.1. Prin sentința nr. 8666 din 26 mai 2021, Judecătoria Buftea, secția civilă a admis excepția necompetenței teritoriale, invocate din oficiu. A declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei Bârlad.

S-a reținut că în cauză reclamanta are calitatea de profesionist, astfel cum este definită de art. 3 alin. (2) și (3) C. civ., debitoarea fiind consumator (noțiune definită de Legea nr. 296/2004), iar obiectul cererii este în legătură cu raporturile juridice născute între aceștia în temeiul contractului de vânzare-cumpărare cu plata în rate nr. 275/7.06.2014.

S-a constatat, ca atare, că este reglementată o competență teritorială exclusivă potrivit art. 129 alin. (2) pct. 3 coroborat cu art. 121 C. proc. civ.

Deși teza a doua a art. 121 C. proc. civ. permite alegerea de competență prin convenția părților, derogând de la art. 126 alin. (1) din cod, instanța a reținut că alin. (2) al art. 126 prevede expres că în litigiile din materia protecției consumatorului, părțile pot conveni alegerea instanței competente numai după nașterea dreptului la despăgubire, orice convenție contrară fiind considerată ca nescrisă.

Făcând aplicarea art. 1016 coroborat cu art. 94 pct. 1 lit. j), art. 121 alin. (1), art. 126 alin. (2) și art. 112 alin. (1) C. proc. civ., s-a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Judecătoriei Bârlad, ca instanță de la domiciliul pârâtei.

2.2. Prin sentința civilă nr. 3110 din 2 decembrie 2021, Judecătoria Bârlad a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu. A declinat, în favoarea Judecătoriei Buftea, competența de soluționare a cererii. A constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecata cauzei și a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării regulatorului de competență.

S-a reținut că la termenul de judecată din 11 mai 2021, Judecătoria Buftea s-a constatat competentă general, material și teritorial să judece cauza, iar ulterior, prin sentința din 26 mai 2021, a admis excepția necompetenței teritoriale.

Coroborând prevederile art. 129, art. 130 alin. (2) și art. 131 alin. (1) C. proc. civ., s-a constatat că o dată stabilită competența de soluționare a cauzei, Judecătoria Buftea nu mai avea posibilitatea de a invoca excepția necompetenței sale teritoriale, încheierea din 11 mai 2021 având caracter interlocutoriu.

Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buftea, în considerarea argumentelor ce succed:

Acțiunea care a determinat desesizările reciproce ale instanțelor are ca obiect cererea cu valoare redusă prin care reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata unei unei sume reprezentând contravaloarea serviciilor furnizate și neachitate și/sau a echipamentelor achiziționate cu plata în rate conform ofertei promoționale în baza contractului/contractelor de servicii aferente codului de client.

Se observă însă că prin încheierea din 11 mai 2021, Judecătoria Buftea, constatând că este competentă să soluționeze cauza din punct de vedere general, material și teritorial, potrivit art. 94 pct. 1 lit. k) raportat la art. 107 alin. (1) C. proc. civ., a reținut cauza în pronunțare, amânând pronunțarea la 26 mai 2021.

Astfel, potrivit art. 130 alin. (2) C. proc. civ., privitor la invocarea excepției, "necompetența materială și teritorială de ordine publică trebuie invocată de părți ori de către judecător la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe", iar alin. (3) al aceluiași articol prevede că "necompetența de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe".

Referitor la verificarea competenței, alin. (1) al art. 131 C. proc. civ. stipulează în sensul că la primul termen de judecată, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice și să stabilească dacă instanța sesizată este competentă general, material și teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de ședință temeiurile de drept pentru care constată competența instanței sesizate, încheierea având caracter interlocutoriu.

Or, în speță, procedând la verificarea competenței, instanța inițial învestită, respectiv Judecătoria Buftea și-a reținut la termenul din 11 mai 2021, prin încheierea pronunțată la acea dată, competența generală, materială și teritorială de judecată în cauză.

Ca atare, Judecătoria Buftea nu mai putea reveni asupra celor stabilite la termenul din 11 mai 2021, dat fiind caracterul interlocutoriu al încheierii pronunțate.

Conform art. 235 C. proc. civ., instanța este legată de încheierile interlocutorii, ceea ce presupune că, în cazul dat, instanța nu mai putea reveni asupra aspectului prin care s-a stabilit competența soluționării cauzei.

Întrucât, ca efect al celor statuate la termenul de judecată din 11 mai 2021, Judecătoria Buftea a devenit instanța competentă teritorial să judece actuala pricină, nemaiputându-se dezînvesti ulterior, va fi determinată competența de soluționare a cauzei în favoarea acestei instanțe.

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buftea.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 2 februarie 2022, prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2022-05-25
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1176/2022
Ședința publică din data de 25 mai 2022 asupra conflictului negativ de competență, reține următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cererea de chemare în judecată Prin formularul de cerere cu valoare redusă înregistrat pe rolul Judecătoriei
ÎCCJ 2024-10-08
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1716/2024
Ședința publică din data de 8 octombrie 2024 Deliberând asupra conflictului negativ de competență constată următoarele: 1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Buftea, secția Civilă în data de 14.03.2023 su
ÎCCJ 2024-05-28
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1212/2024
ă, acestea au ales competența instanței înainte de nașterea litigiului, iar competența aleasă nu este exclusivă. Pe cale de consecință, Judecătoria Buftea, competentă să judece prezenta cauză, nu putea să își invoce din oficiu necompetența
ÎCCJ 2021-01-19
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 38/2021
cătoriei Dej, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buftea. Prin sentința nr. 9777 din 25 noiembrie 2020, Judecătoria Buftea a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a decli
ÎCCJ 2023-03-14
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 596/2023
Ședința publică din data de 14 martie 2023 Asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele: 1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Judecătoria Sibiu – secția Civilă, la data de 14 martie 2022, sub dosar nr. x
Sursă