ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2034/2023

Ședința publică din data de 8 noiembrie 2023

asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de revizuire înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova la data de 15.05.2023 sub nr. x/2023, revizuentul A. a solicitat anularea deciziei nr. 312/24.02.2023 pronunțată de Tribunalul Dolj, secția I civilă în dosar nr. x/2018, întrucât este contradictorie cu sentința civilă nr. 5385/04.05.1998, pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. x/1997, cu decizia nr. 1780/16.06.2004 a Curții de Apel Craiova și cu decizia nr. 1807/1999 a Tribunalului Dolj.

În motivare revizuentul a arătat că, din examinarea deciziei civile nr. 312/24.02.2023, se poate observa că instanța de apel a apreciat că, pentru a interveni sancțiunea nulității este necesară întrunirea cumulativă a mai multor condiții: să existe act de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate în favoarea unor persoane neîndreptățite; la data reconstituirii sau constituirii dreptului de proprietate, terenul să fie revendicat de foștii proprietari; actele de recostituire să privească terenuri în intravilan.

A mai arătat revizuentul că, Tribunalul, analizând titlului de proprietate nr. x/18.01.2001, a constatat că niciuna dintre aceste condiții nu au existat la momentul emiterii titlului deoarece titlul de proprietate nu a fost emis în favoarea unor persoane neîndreptățite, ci a fost emis în favoarea moștenitoarei fostului proprietar B. (acesta figurând în Registrul agricol din anii 1959-1962 cu suprafața de teren situată în prezent în T 87, P 43 și P 46).

Cu referire la această chestiune litigioasă, revizuentul arată că, prin decizia nr. 1807 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. x/1999, s-a stabilit că terenul ocupat de pârât constituie curtea si grădina casei acestuia, ocupate anterior apariției Legii nr. 18/1991.

Astfel spus, susține revizuentul, la momentul formulării cererii de reconstituire de către C., terenul în litigiu nu se mai găsea la dispoziția Comisiei Locale Fărcaș, fiind ocupat anterior apariției Legii nr. 18/1991, iar la intrarea în vigoare a Legii a devenit proprietatea sa.

Revizuentul consideră că instanța de apel a încălcat autoritatea de lucru judecat, susținând că ceea ce s-a dezlegat în cadrul dosarelor nr. x/1997, nr. y/1999, nr. z/1999), nr. 2520/CIV/2004, chiar în mod incidental, este înzestrat cu autoritate de lucru judecat, ce nu putea fi nesocotită sau contrazisă într-un litigiu ulterior.

În drept, cererea de revizuire a fost a întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Prin decizia nr. 214/07.06.2023, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă a declinat competența cererii de revizuire de împotriva deciziei nr. 312/24.02.2023 a Tribunalului Dolj, raportat la contradictorialitatea față de sentința nr. 5385/04.05.1998 a Judecătoriei Craiova, în favoarea Tribunalului Dolj; a declinat competența cererii de revizuire a deciziei nr. 312/24.02.2023 a Tribunalului Dolj, raportat la contradictorialitatea față de decizia nr. 1780/16.06.2004 a Curții de Apel Craiova, în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție; a respins, ca tardiv formulată, cererea de revizuire a deciziei nr. 312/24.02.2023 a Tribunalului Dolj, raportat la contradictorialitatea față de decizia nr. 1807/1999 a Tribunalului Dolj.

Prin decizia nr. 312/24.02.2023 pronunțată în dosar nr. x/2018, Tribunalul Dolj, secția I civilă a admis apelurile declarate de pârâții Comisia Județeană Dolj pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și D. împotriva sentinței nr. 3385/28.04.2022 a Judecătoriei Craiova; a schimbat în parte sentința, în sensul că a respins acțiunea reclamantului A., formulată în contradictoriu cu pârâții Comisia Locală de aplicare a legilor fondului funciar a comunei Fărcaș, Comisia Locală de aplicare a legilor fondului funciar a comunei Tălpaș, Comisia Județeană Dolj pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și D., ca neîntemeiată; a respins cererea reclamantului privind obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată; a menținut sentința civilă apelată cu privire la soluționarea excepției lipsei de interes, excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor E. și F. și a cererii expertului de majorare a onorariului și de obligare a reclamantului la plata acestuia; a respins cererea apelantului-pârât D. de obligare la plata cheltuielilor de judecată în apel, ca neîntemeiată.

Prin întâmpinare, intimatul D. a invocat excepția tardivității și pe cea a inadmisibilității cererii de revizuire.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând decizia supusă revizuirii, Înalta Curte constată că cererea de revizuire este tardivă, pentru considerentele ce se vor arăta:

Cu titlu prealabil, având în vedere că învestirea prezentei instanțe cu cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. s-a realizat urmare a declinării dispusă prin decizia nr. 214/07.06.2023, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă în dosar nr. x/2023, Înalta Curte constată că, prin efectul deciziei de declinare menționate, are a analiza contrarietatea deciziei nr. 312/24.02.2023, pronunțată de Tribunalul Dolj, secția I civilă în dosar nr. x/2018, în raport cu decizia nr. 1780/16.06.2004, a Curții de Apel Craiova.

În ce privește momentul la care s-a formulat cererea de revizuire, căile de atac și termenele în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, deoarece se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice împrejurări ce ar putea tergiversa, în mod nejustificat, judecata unei cauze.

În consecință, nici părțile și nici instanța de judecată nu pot deroga, pe cale de interpretare, de la termenele prevăzute de lege pentru exercițiul unei căi de atac și de la modalitatea în care acestea se calculează.

În cauză, se solicită anularea deciziei nr. 312/24.02.2023 a Tribunalului Dolj, ca fiind contrară deciziei nr. 1780/16.06.2004 a Curții de Apel Craiova.

Potrivit art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., termenul de revizuire este de o lună și se va socoti, pentru cazul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8, de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri.

Or, conform art. 634 alin. (2) C. proc. civ., "Hotărârile prevăzute la alin. (1) devin definitive la data expirării termenului de exercitare a apelului ori a recursului sau, după caz, la data pronunțării".

Cum decizia nr. 312/24.02.2023 a Tribunalului Dolj este dată în soluționarea apelului declarat într-un litigiu de fond funciar, care nu are deschisă calea recursului, aceasta este o decizie definitivă la data pronunțării, așa cum statuează textul legal anterior menționat.

În raport de data pronunțării hotărârii supuse revizuirii (24.02.2023), termenul legal pentru exercitarea căii de atac, calculat conform regulii conținute în art. 181 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ. pentru termenele stabilite pe luni, s-a împlinit la data de 27.03.2023, hotărârea atacată fiind definitivă de la data pronunțării ei, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ. (hotărâre date în apel,fără drept de recurs).

Cererea de revizuire a fost însă formulată peste termenul legal, respectiv la 15.05.2023, conform vizei de înregistrare.

Legea sancționează cu decăderea nerespectarea termenelor procedurale stabilite pentru exercitarea căilor de atac, sens în care sunt de observat și dispozițiile art. 185 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora "Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel…".

În speță, revizuentul a încălcat prevederile art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., deoarece a formulat cererea cu depășirea termenului legal prevăzut de textul menționat, împrejurare față de care, dată fiind prioritatea soluționării excepției de tardivitate, chestiunea inadmisibilității precum și celelalte aspecte învederate prin cererea de revizuire nu vor mai fi analizate, excepția tardivității cererii fiind o excepție procesuală absolută și dirimantă, peremptorie, ce face de prisos analiza fondului.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca tardivă, cererea de revizuire formulată de A. împotriva deciziei nr. 312 din 24 februarie 2023 a Tribunalului Dolj, secția I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca tardivă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 312 din 24 februarie 2023 a Tribunalului Dolj, secția I civilă, pronunțată în dosarul nr. x/2018.

Cu recurs, în 30 de zile de la comunicare, la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 8 noiembrie 2023.