ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1901/2023

Ședința publică din data de 1 noiembrie 2023

După deliberare, asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la data de 23 februarie 2023, pe rolul Judecătoriei Pitești, sub nr. x/2023, petentul A. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul Statul Român prin Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Argeș, ca instanța să dispună ridicarea sechestrului asigurător instituit prin ordonanța nr. 62/P/2019 din data de 29 ianuarie 2019, astfel cum a fost îndreptată prin procesul-verbal din data de 30 ianuarie 2019, emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Pitești, în dosarul penal nr. x/2019 și menținută prin sentința penală nr. 87/F din 07 septembrie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, în dosarul nr. x/2020, definitivă prin decizia penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 175/A din data de 23 septembrie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2021, radierea ipotecii imobiliare, constituite până la concurența sumei de 5.000 RON, asupra imobilului apartament, situat în municipiul Pitești, județul Argeș, înscris în cartea funciară nr. x a UAT Pitești, număr cadastral x, proprietatea reclamantului.

În motivarea în fapt a cererii de chemare în judecată, petentul a arătat că, prin ordonanța nr. 62/P/2019 din data de 29 ianuarie 2019, astfel cum a fost îndreptată prin procesul-verbal din data de 30 ianuarie 2019, emise de P.I. C. civ..J - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Pitești, în dosarul penal nr. x/2019 s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului, până la concurenta sumei de 5.000 RON, asupra tuturor bunurilor mobile și mobile aparținând petentului, pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale, iar prin procesul-verbal nr. x/P/2019 din data de 10 februarie 2019 s-a procedat la indisponibilizarea, până la concurența sumei de 5.000 RON, a imobilului apartament, situat în municipiul Pitești, județul Argeș, înscris în cartea funciară nr. x a UAT Pitești, număr cadastral x, proprietatea reclamantului. Petentul a învederat că și-a executat în mod integral obligația de plată, instituită în sarcina sa, astfel cum reiese și din chitanța anexată cererii, astfel că nu mai subzistă rațiunea instituirii și menținerii sechestrului asigurator, și nici menținerea înscrierii ipotecii legale asupra imobilului menționat.

În drept, petentul a invocat dispozițiile art. 957 alin. (1) din C. proc. civ. și ale art. 2428 alin. (2) din C. pen.

Intimatul a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Pitești în ceea ce privește soluționarea cererii de ridicare a sechestrului asigurator.

Prin sentința civilă nr. 4220 pronunțată la data de 4 iulie 2023, Judecătoria Pitești a admis excepția necompetenței materiale, invocată de intimat, și a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Pitești – secția civilă.

Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 250 alin. (8) și 252 indice 4 alin. (4) din C. proc. pen., ridicarea măsurii asiguratorii este posibilă după soluționarea definitivă a procesului penal, fiind de competența instanțelor civile.

Iar potrivit art. 954 alin. (1) din C. proc. civ., cererea de sechestru asigurator se adresează instanței competente să judece procesul în primă instanță. În opinia Judecătoriei Pitești, instanța competentă să dispună instituirea este competentă și să constate desființarea de drept, respectiv să dispună ridicarea sechestrului asigurator.

Prin urmare, față de faptul că instanța competentă material și teritorial să judece, în primă instanță pricina, a fost Curtea de Apel Pitești, secția penală, această instanță, în compunerea specifică materiei civile, este competentă să soluționeze și cererea de ridicare a sechestrului asigurator.

Prin încheierea din data de 8 august 2023, Curtea de Apel Pitești – secția I Civilă a admis excepția necompetenței materiale, a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe petentul A., în contradictoriu cu Statul Român prin Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Argeș, în favoarea Judecătoriei Pitești, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casație – secția I Civilă, pentru soluționarea acestuia.

Instanța a reținut că, în actuala reglementare, nu este prevăzută procedura de ridicare a măsurilor asiguratorii, în situația în care, ulterior hotărârii definitive de condamnare prin care s-au înființat aceste măsuri, condamnatul a achitat în întregime prejudiciul, a depus la organul competent sumele confiscate prin hotărâre sau a executat pedeapsa amenzii. De aceea, procedura de ridicare a sechestrului asigurator, instituit în procesul penal, este o acțiune civilă de drept comun de competența judecătoriei în circumscripția căreia se găsește imobilul.

Fiind întrunite cerințele prevăzute de art. 250 și 252 indice 4 alin. (4) din C. proc. pen., acțiunea de ridicare a sechestrului este de competența Judecătoriei Pitești.

Examinând conflictul negativ de competență, Înalta Curte reține că Judecătoriei Pitești îi revine competența de soluționare a cauzei, în considerarea următoarelor dispoziții legale și argumente:

Prin acțiunea promovată, petentul A. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul Statul Român prin Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Argeș, ca instanța să dispună ridicarea sechestrului asigurător instituit prin ordonanța nr. 62/P/2019 din data de 29 ianuarie 2019, astfel cum a fost îndreptată prin procesul-verbal din data de 30 ianuarie 2019, emise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Pitești, în dosarul penal nr. x/2019 și menținută prin sentința penală nr. 87/F din 07 septembrie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, în dosarul nr. x/2020, definitivă prin decizia penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 175/A din data de 23 septembrie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2021, radierea ipotecii imobiliare, constituite până la concurența sumei de 5.000 RON, asupra imobilului apartament, situat în municipiul Pitești, județul Argeș, înscris în cartea funciară nr. x a UAT Pitești, număr cadastral x, proprietatea reclamantului.

Conflictul negativ de competență dintre cele două instanțe, care și-au declinat reciproc competența, a fost generat de modalitatea de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 954 alin. (1) din C. proc. civ. potrivit cu care " Cererea de sechestru asigurator se adresează instanței care este competentă să judece procesul în prima instanță".

Astfel, Judecătoria Pitești a apreciat că acest text de lege se aplică și în cazul cererii de ridicare a sechestrului asigurator astfel încât competența de soluționare a cauzei aparține Curții de Apel Pitești, în compunerea specific materiei civile.

Curtea de Apel Pitești, secția I civilă a reținut că acest text de lege nu poate extinde competența instanțelor, cu încălcarea normelor de competență de dreptul comun.

În cauza pendinte, pentru stabilirea instanței competente din punct de vedere material să judece cererea de ridicare a sechestrului asigurator, sunt esențiale următoarele aspecte.

Reclamantul A. a fost cercetat și condamnat pentru săvârșirea unor infracțiuni, prin sentința penală nr. 87F pronunțată, în prima instanță, de Curtea de Apel Pitești, secția penală la 7 septembrie 2021, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 175A din data de 23 septembrie 2022 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, competența materială a primei instanțe- curtea de apel - fiind atrasă în conformitate cu dispozițiile penale incidente.

Prin Ordonanța Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție-DNA-Serviciul Teritorial Pitești nr. 62P din data de 29 ianuarie 2019, îndreptată prin procesul – verbal din data de 30 ianuarie 2019, a fost instituită măsura sechestrului asigurator cu privire la bunurile imobile aparținând reclamantului, care a fost menținută de instanțele penale, atât la judecata în prima instanță, cât și în apel.

Reclamantul a solicitat ridicarea măsurii asiguratorii a sechestrului instituit asupra bunurilor sale imobile, întrucât și-a îndeplinit obligațiile civile stabilite prin hotărârea penală de condamnare și a achitat suma de 5.000 RON.

Raportat la datele speței, Înalta Curte reține că, sub aspectul determinării competenței materiale, aceasta revine, în mod evident, instanței civile, având în vedere că instanța penală s-a dezînvestit, în mod definitiv, prin pronunțarea hotărârii penale.

În acest sens sunt și dispozițiile art. 250 și art. 252 indice 4 alin. (4) din C. proc. pen., invocate de ambele instanțe care și-au declinat reciproc competența.

La momentul rămânerii definitive a hotărârii penale, măsura asigurătorie dispusă în cadrul procesului penal, executorie ab initio, este susceptibilă a se converti în măsură de executare, dacă se declanșează executarea silită, situație în care devin pe deplin aplicabile normele C. proc. civ., având în vedere dispozițiile art. 2 alin. (2) din același act normativ potrivit cărora dispozițiile prezentului cod se aplică și în alte materii, în măsura în care legile pe care le reglementează nu cuprind dispoziții contrare.

Potrivit dispozițiilor art. 954 alin. (1) din C. proc. civ., cererea de sechestru asigurător se adresează instanței care este competentă să judece procesul în primă instanță.

Dispozițiile C. proc. civ., nu conțin mențiuni exprese cu privire la posibilitatea ridicării măsurii sechestrului asigurător pentru ipoteza în care a fost îndeplinită obligația civilă de achitare a creanței în considerarea căreia s-a instituit măsura sechestrului asigurător.

Potrivit dispozițiilor art. 5 alin. (3) din C. proc. civ., în cazul în care o pricină nu poate fi soluționată nici în baza legii, nici a uzanțelor, iar în lipsa acestora din urmă, nici în baza dispozițiilor legale privitoare la situații asemănătoare, ea va trebui judecată în baza principiilor generale ale dreptului, având în vedere toate circumstanțele acesteia și ținând seama de cerințele echității.

Înalta Curte reține că dispozițiile art. 957 alin. (1) din C. proc. civ. stipulează că, dacă debitorul va da, în toate cazurile o garanție îndestulătoare, instanța va putea ridica, la cererea debitorului, sechestrul asigurător, iar la alin. (2) că, în cazul în care cererea principală, în temeiul căreia a fost înființată măsura asigurătorie, a fost anulată, respinsă sau perimată prin hotărâre definitivă ori dacă cel care a făcut-o a renunțat la judecarea acesteia, debitorul poate cere ridicarea măsurii de către instanța care a încuviințat-o.

În acest context al analizei, cererea reclamantului, de ridicare a sechestrului asigurător instituit de către procuror asupra bunurilor imobile ce îi aparțin, măsură asiguratorie menținută de instanța penală prin hotărâre definitivă, poate fi soluționată în baza dispozițiilor legale asemănătoare, și anume dispozițiile privind ridicarea sechestrului asigurător prevăzute la art. 957 alin. (1) din C. proc. civ., nefiind incidentă dispoziția de la alin. (2).

Într-o asemenea situație, interpretarea extensivă a sintagmei "garanții îndestulătoare", este acoperită de ipoteza în care plata creanței, în considerarea căreia s-a instituit măsura sechestrului asigurător, s-a efectuat, ipoteza plății fiind mai puternică decât orice garanție și nemaisubzistând interesul în conservarea activului patrimonial al debitorului, ce a impus măsura asigurătorie.

Așa fiind, în funcție de obiectul cererii de chemare în judecată, în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 957 alin. (1) raportat la art. 954 alin. (1) din C. proc. civ.

Cum procedura de ridicare a sechestrului asigurător ce a fost instituit în procesul penal este o acțiune civilă de drept comun, având în vedere că, în primă instanță, curțile de apel judecă numai cererile ce le sunt anume atribuite prin lege, astfel încât nefiind în situația unei competențe materiale speciale (alte cereri date prin lege în competența curții de apel), Înalta Curte, stabilește că litigiul pendinte este o acțiune civilă de drept comun de competența judecătoriei.

În ceea ce privește competența teritorială, se au în vedere dispozițiile art. 117 din C. proc. civ. care stabilesc o competență teritorială exclusivă în cazul litigiilor care au ca obiect material un imobil.

Prin urmare, competența de soluționare a cauzei, care are ca obiect ridicarea sechestrului asigurator instituit de procuror, într-o cauză penală, aparține Judecătoriei Pitești, în circumscripția căreia se găsește imobilul – construcție asupra căruia s-a aplicat măsura asiguratorie.

Pentru considerentele expuse și având în vedere dispozițiile art. 954 și 957 din C. proc. civ., Înalta Curte, în baza dispozițiilor art. 135 alin. (4) din același act normativ, va stabili competența de soluționare a contestației la executare în favoarea Judecătoriei Pitești.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pitești.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 1 noiembrie 2023.