ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1676/2023

Ședința publică din data de 18 octombrie 2023

Asupra conflictului negativ, constată următoarele:

I. Cererea:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 6 iulie 2022 pe rolul Judecătoriei Bârlad, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții B., C. și D., a solicitat dezbaterea succesiunii rămasă de pe urma defunctului E., decedat la data de 19.07.2019, cu ultimul domiciliu în localitatea Bârlad, județul Vaslui.

II. Hotărârea Judecătoriei Bârlad:

Prin sentința nr. 300 din 21 februarie 2023, Judecătoria Bârlad a admis excepția de necompetență teritorială, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Giurgiu.

În motivare, instanța a arătat că potrivit dispozițiilor art. 118 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., în materie de moștenire, până la ieșirea din indiviziune, cererile privitoare la moștenire și la sarcinile acesteia, precum și cele privitoare la pretențiile pe care moștenitorii le-ar avea unul împotriva altuia sunt de competența exclusivă a instanței celui din urmă domiciliu al defunctului.

Conform prevederilor art. 954 alin. (2) C. civ., moștenirea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului. Dovada ultimului domiciliu se face cu certificatul de deces sau, după caz, cu hotărârea judecătorească declarativă de moarte rămasă definitivă.

În cauză, atât din certificatul de deces eliberat de pe urma defunctului E., cât și din susținerile pârâților, rezultă că acesta a avut ultimul domiciliu în localitatea Adunații-Copăceni, județul Giurgiu.

Instanța a reținut, de asemenea, că noțiunea de domiciliu la care fac trimitere dispozițiile art. 89 și art. 91 C. civ. vizează, în sens procesual, locuința efectivă a defunctului a cărui succesiune se solicită a fi dezbătută, iar nu adresa pe care acesta o are menționată în cuprinsul cărții de identitate.

Cum din probele administrate în cauză coroborate cu susținerile pârâților rezultă că defunctul E. a locuit în localitatea Adunații-Copăceni, județul Giurgiu, unde presta și muncă, instanța a concluzionat că revine Judecătoriei Giurgiu competența de soluționare a cauzei.

III. Hotărârea Judecătoriei Giurgiu:

Învestită prin declinare, Judecătoria Giurgiu a pronunțat sentința civilă nr. 3651 din 22 iunie 2023, prin care a admis excepția de necompetență teritorială, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Bârlad, a constatat ivit conflictul negativ și a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării regulatorului de competență.

Instanța a reținut că ultimul domiciliu al defunctului E. a fost în Bârlad, județul Vaslui, astfel cum rezultă actele de stare civilă, dar și din susținerile soției supraviețuitoare, reclamanta A., iar dispozițiile legale în materie nu atribuie competența de soluționare a litigiului locului unde a decedat defunctul pentru ca Judecătoria Giurgiu să fie competentă.

IV. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul dispozițiilor art. 133 pct. 2, raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Raportat la obiectul litigiului dedus judecății, respectiv dezbaterea succesiunii defunctului E., constatarea masei succesorale și a faptului că reclamanta, în calitate de soție supraviețuitoare, are calitatea de unică moștenitoare acceptantă a succesiunii, competența teritorială este absolută, fiind reglementată de norme de ordine publică.

Astfel cum au reținut ambele instanțe aflate în conflict, în cauză sunt incidente dispozițiile art. 118 alin. (1) C. proc. civ.: "În materie de moștenire, până la ieșirea din indiviziune, sunt de competența exclusivă a instanței celui din urmă domiciliu al defunctului: 1. cererile privitoare la validitatea sau executarea dispozițiilor testamentare; 2. cererile privitoare la moștenire și la sarcinile acesteia, precum și cele privitoare la pretențiile pe care moștenitorii le-ar avea unul împotriva altuia; 3. cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului împotriva vreunuia dintre moștenitori sau împotriva executorului testamentar."

Așadar, în materie succesorală, până la ieșirea din indiviziune, competența aparține în mod exclusiv instanței de la ultimul domiciliu al defunctului.

Desesizarea celor două instanțe aflate în conflict a fost determinată de interpretarea diferită a noțiunii de "ultim domiciliu" al defunctului, prima instanță, reținând în motivarea soluției de declinare a competenței domiciliul în fapt al acestuia, iar a doua instanță acordând valențe domiciliului defunctului menționat în cuprinsul actelor de stare civilă la momentul survenirii decesului.

Înalta Curte reține că potrivit dispozițiilor art. 954 alin. (2) C. civ., "Moștenirea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului. Dovada ultimului domiciliu se face cu certificatul de deces sau, după caz, cu hotărârea judecătorească declarativă de moarte rămasă definitivă".

În cauza dedusă judecății, din certificatul de deces eliberat de pe urma defunctului E., aflat la dosarul Judecătoriei Bârlad, reiese că acesta a avut ultimul domiciliu în Bârlad, județul Vaslui, conform mențiunilor existente la rubrica "domiciliul", care nu trebuie confundat cu locul decesului.

Împrejurarea că anterior decesului defunctul a locuit și a muncit în Adunații-Copăceni, județul Giurgiu, unde a intervenit și decesul acestuia, nu are relevanță în speță, câtă vreme la determinarea instanței competente trebuie să se țină seama de ultimul domiciliu al defunctului astfel cum acesta este stabilit prin dispozițiile legale anterior redate.

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bârlad.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bârlad.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 octombrie 2023.