Decizia nr. 1454/2023 — ÎCCJ, Secția I civilă — cale de atac împotriva sentinței nr. 7274/2021 a Judecătoriei Târgu

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu Jiu în data de 28.07.2021, sub nr. x/2021, reclamanții A. și B., în contradictoriu cu pârâta Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A., au solicitat instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 15.000 RON, reprezentând contravaloarea avariilor autoturismului cu nr. de înmatriculare x, obligarea pârâtei la plata de despăgubiri civile în cuantum de 1.000 RON, și daune morale în cuantum de 50.000 euro în favoarea reclamantei B., precum și obligarea pârâtei la plata sumei de 50.000 RON daune morale în favoarea reclamantului A.. În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1357 și următoarele C. civ.

Sentința pronunțată de Judecătoria Târgu Jiu Prin sentința civilă nr. 7274 din 25 noiembrie 2021, pronunțată de Judecătoria Târgu Jiu în dosarul nr. x/2021, a fost admisă excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Târgu Jiu, invocată de instanță din oficiu. A fost declinată competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanții A. și B. și pe pârâta Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A., în favoarea Tribunalului Gorj, dispunându-se trimiterea dosarului instanței competente, de îndată. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Gorj sub nr. x/2021.

Sentința pronunțată de Tribunalul Gorj Prin sentința civilă nr. 107 din 04 mai 2022, Tribunalul Gorj a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A., excepție invocată de pârâtă și, pe cale de consecință, a respins acțiunea formulată de reclamanții A. și B. în contradictoriu cu pârâta Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. - Direcția de Drumuri și Poduri Craiova, secția Drumuri Naționale Tg-Jiu, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Decizia pronunțată de Curtea de Apel Craiova Prin decizia nr. 408/2022 din 24 noiembrie 2022, Curtea de Apel Craiova – secția I civilă a admis apelul formulat de apelanții-reclamanți B. și A. împotriva sentinței civile nr. 107/4.05.2022, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr. x/2021. A fost anulată sentința apelată și trimisă cauza spre rejudecare la Tribunalul Gorj.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva deciziei pronunțate de Curtea de Apel Craiova a declarat recurs pârâta Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. – Direcția Regională de Drumuri și Poduri Craiova, prin secția de Drumuri Naționale Târgu Jiu, prin care solicită admiterea recursului, casarea deciziei recurate și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii pronunțate de Tribunalul Gorj. În susținerea căii de atac formulate, recurenta reia situația de fapt din dosar și arată că instanța de fond a reținut în mod corect faptul că, la capitolul Condiții speciale din curpinsul Contractului nr. -29.06.2012 " Reabilitare DN 66, Contract 5R3, Bumbesti Jiu - Petroșani,km. 93+500 - 126+000" se prevede că antreprenorul își asumă întreaga responsabilitate pentru îngrijirea lucrărilor și a bunurilor de la data de începere a lucrărilor de reabilitare a sectorului de drum DN 66 km. 93+500 - km. 126+000, până când recepția finală se consideră admisă de către beneficiar, în condițiile legii și când responsabilitatea pentru grija față de sectorul de drum sus menționat va fi transferată beneficiarului, respectiv Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. Astfel, executantul lucrărilor poartă toată răspunderea pe durata de îndeplinire a contractului, pentru eventualele accidente, pagube sau efecte negative ca urmare a nerespectării acestuia. Mai arată că, potrivit prevederilor art. 5 alin. (6) din O.U.G. nr. 195/2002, " În cazul producerii unui eveniment rutier ca urmare a stării tehnice necorespunzătoare a drumului public, a nesemnalizării sau a semnalizării necorespunzatoare a acestuia, precum și a obstacolelor ori lucrărilor care se execută pe acesta, executantul lucrărilor răspunde, după caz, contravențional, administrativ, civil sau penal, în condițiile legii". Concluzionând, menționează că S.C. C. S.R.L. Ploiești a fost câștigătorul licitației pentru întocmirea proiectului tehnic de reabilitare a sectorului de drum național DN66 Km. 93+500 - Km. 126+000, precum și că acesta nu a avut cunoștință că în zona în care s-a întâmplat evenimentul rutier trebuiau să fie montate plase de protecție. În drept, au fost invocate prevederile art. 486-490 C. proc. civ.

Apărările formulate în cauză În data de 03 aprilie 2023, intimații-reclamanți A. și B. au formulat întâmpinare la recursul declarat de recurenta-pârâtă împotriva deciziei civile nr. 408/2022 din data de 24 noiembrie 2022 a Curții de Apel Craiova – secția I civilă, prin care a invocat excepția nulității recursului, pentru neîncadrarea criticilor în motivele de casare. În subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Examinând recursul declarat de recurenta-pârâtă Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. – Direcția Regională de Drumuri și Poduri Craiova, prin secția de Drumuri Naționale Târgu Jiu, în raport cu excepția nulității, invocată de intimați prin întâmpinare, a cărei analiză este prioritară, față de dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele: Recursul este o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată numai în termenul și condițiile expres prevăzute de lege. Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază acesta și dezvoltarea lor, sau, după caz, mențiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiași articol sancționează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate. Aceeași sancțiune intervine și în cazul în care criticile formulate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., astfel cum rezultă din cele statuate de art. 489 alin. (2) din același act normativ. A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate, prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanța care a pronunțat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat. Așadar, pe lângă cerința încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., Înalta Curte reține că aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanței care a pronunțat hotărârea atacată, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanța de recurs. Recursul declarat în prezenta cauză cuprinde susțineri care nu sunt susceptibile de încadrare în niciunul dintre motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ., și care nici nu reprezintă critici concrete împotriva raționamentului instanței de apel pe care se sprijină soluția pronunțată în cauză. Astfel, Înalta Curte reține că, prin acțiunea dedusă judecății, reclamanții au pretins obligarea pârâtei Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. – Direcția Regională de Drumuri și Poduri Craiova, prin secția de Drumuri Naționale Târgu Jiu, la plata de daune pentru prejudiciul cauzat prin fapta delictuală, constând în neluarea măsurilor de siguranță împotriva căderilor de pietre de pe versanții din zona unde a avut loc evenimentul rutier din data de 24 iulie 2018. Instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei, invocate de aceasta prin întâmpinare, reținând că, urmare a încheierii Contractului nr. x/42013 din 29 iunie 2012, de execuție a lucrării de reabilitare a DN 66 Bumbești Jiu-Petroșani, întreaga răspundere pentru evenimentele rutiere produse de la data predării sectorului de drum și până la data recepției lucrării revine executantului lucrării, respectiv anteprenorului. Prin decizia nr. 408/2022 din 24 noiembrie 2022, Curtea de Apel Craiova a admis apelul reclamanților B. și A., a anulat sentința civilă nr. 107/4.05.2022, și a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Gorj, reținând că, în mod greșit, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. În acest sens, curtea de apel a apreciat că instanța de fond a omis să analizeze acordul contractual de reabilitare a DN 66 contract 5R3 – Bumbești Jiu Petroșani Km 93+500 - Km126+10, cât și documentația emisă în baza acestuia, în raport de prevederile art. 1377 și următoarele C. civ., din aceste înscrisuri reieșind că, la Km 102+274 m., unde a avut loc evenimentul rutier, nu s-a prevăzut de către pârâtă montarea de plase de protecție, deși au fost solicitate clarificări sub acest aspect, astfel cum reiese din Nota de informare cu privire la procedura de achiziție publică . Astfel, contrar reținerilor instanței de fond, curtea de apel a constatat că executantului lucrării nu i-a fost transferată responsabilitatea pentru evenimente rutiere generate de lipsa unor amenajări rutiere a căror executare nu i-a fost impusă prin clauze contractuale, sau a căror necesitate nu a fost prevăzută de beneficiar. În calea de atac a recursului, recurenta a reluat expunerea situației de fapt din dosar, pentru ca mai apoi să preia pasaje din hotărârea instanței de fond si să susțină că, în mod corect tribunalul a reținut că, la capitolul Condiții speciale din curpinsul Contractului nr. -29.06.2012 " Reabilitare DN 66, Contract 5R3, Bumbesti Jiu - Petroșani,km. 93+500 - 126+000", se prevede că antreprenorul își asumă întreaga responsabilitate pentru îngrijirea lucrărilor și a bunurilor de la data de începere a lucrărilor de reabilitare a sectorului de drum DN 66 km. 93+500 - km., 126+000, și până când recepția finală se consideră admisă de către beneficiar. Observând motivarea instanței de apel expusă mai sus, se constată că, în speță, pârâta nu formulează critici care vizează hotărârea pronunțată în cauză și raționamentului Curții de Apel Craiova, ca act procesual vizat de prevederile art. 483 alin. (3) C. proc. civ., nefiind arătat, motivat, care sunt normele de drept încălcate de instanța de apel. În realitate, recursul declarat în prezenta cauză cuprinde susțineri referitoare la situația de fapt a litigiului, care nu sunt susceptibile de încadrare în niciunul dintre motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ., și care nu reprezintă nici critici concrete împotriva raționamentului instanței de apel pe care se sprijină soluția pronunțată în cauză, prin care s-a statuat, în esență, că pârâta Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. are calitate procesuală pasivă, raportat la faptul că responsabilitatea pentru evenimente rutiere generate de lipsa unor amenajări rutiere nu a fost trecută în sarcina executantului lucrării, atâta vreme cât această obligație nu a fost impusă prin Contractul având ca obiect reabilitarea DN 66, Bumbesti Jiu - Petroșani, km. 93+500 - 126+000. Așadar, referirile generale ale recurentei privitoare la existența acestui contract de reabilitare a drumului public, și la efectele încheierii acestuia, sunt străine de motivarea instanței de apel, prin care se constată tocmai lipsa din documentația tehnică a prevederilor referitoare la montarea plaselor de protecție pentru tronsonul în litigiu. Totodată, evocarea conținutului art. 5 alin. (6) din O.U.G. nr. 195/2002 de către recurentă, neurmată de o critică concretă cu privire la judecata realizată de instanța care a pronunțat hotărârea recurată, nu poate complini obligația de motivare a căii de atac, care presupune dezvoltarea cazului de nelegalitate invocat, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanța de recurs. În fine, nici susținerile recurentei în sensul că aceasta nu ar fi avut cunoștință că în zona în care s-a întâmplat evenimentul rutier trebuiau să fie montate plase de protecție, și că această necesitate trebuia semnalată de persoana juridică care a întocmit proiectul tehnic pentru reabilitarea sectorului de drum în discuție, nu pot fi subsumate vreunui motiv de nelegalitate, acestea reprezentând aspecte de netemeinicie ale litigiului, care nu pot face obiectul analizei în calea extraordinară de atac a recursului. În raport cu cele reținute, Înalta Curte constată că recurenta nu a făcut trimitere la raționamentul instanței de apel, și nici nu a indicat vreo normă de drept încălcată de curtea de apel, ce ar putea atrage, prin ipoteză, casarea deciziei recurate. Dată fiind prioritatea soluționării excepției nulității recursului, precum și efectele pe care aceasta le produce, celelalte aspecte subsumate prezentei căi de atac nu mai pot fi analizate, în conformitate cu dispozițiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ. Pentru toate aceste considerente, făcând aplicarea art. 496 alin. (1) raportat la art. 489 alin. (2) C. proc. civ., va anula recursul declarat de pârâta Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. – Direcția Regională de Drumuri și Poduri Craiova prin secția de Drumuri Naționale Târgu Jiu împotriva deciziei nr. 408/2022 din data de 24 noiembrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Craiova – secția I civilă, în dosarul nr. x/2021.