ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1402/2023

Ședința publică din data de 27 septembrie 2023

Asupra conflictului negativ, constată următoarele:

I. Cererea:

Prin cererea înregistrată la 24 iunie 2022 pe rolul Judecătoriei Miercurea Ciuc, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta B. - în calitate de reprezentant legal al minorului C., a solicitat instanței reducerea pensiei de întreținere stabilite pentru minorul C., raportat la veniturile pe care le realizează reclamantul.

II. Hotărârea Judecătoriei Miercurea Ciuc:

Prin sentința nr. 62 din 12 ianuarie 2023, Judecătoria Miercurea Ciuc a admis excepția de necompetență teritorială, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Baia Mare.

În motivare, instanța a arătat că, prin sentința civilă nr. 261 din 26 februarie 2021 pronunțată de Judecătoria Miercurea Ciuc în dosarul nr. x/2020, a fost desfăcută căsătoria părților A. și B., iar în ceea ce privește relațiile dintre părinții divorțați și copiii acestora minori, s-a stabilit locuința minorului la mama acestuia și obligația reclamantului de a achita pensie de întreținere în cuantum de 150 de euro lunar în favoarea minorului C..

Cum atât la data pronunțării desfacerii căsătoriei, cât și la data introducerii cererii de chemare în judecată, pârâta B. a avut domiciliul în municipiul Baia Mare, județul Maramureș, în aplicarea dispozițiilor art. 113 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., instanța a stabilit că revine Judecătoriei Baia Mare competența de soluționare a cauzei având ca obiect pensie de întreținere.

III. Hotărârea Judecătoriei Baia Mare:

Învestită prin declinare, Judecătoria Baia Mare a pronunțat sentința nr. 4649 din 23 mai 2023, prin care a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Miercurea Ciuc, a constatat ivit conflictul negativ și a sesizat Înalta Curte în vederea pronunțării regulatorului de competență.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că nu există dispoziții speciale care să stabilească instanța competentă să soluționeze cererile având ca obiect modificarea pensiei de întreținere, astfel încât se aplică dispozițiile art. 107 C. proc. civ., normă ce reglementează competența teritorială de drept comun.

Excepția necompetenței teritoriale de drept comun este o excepție de ordine privată ce poate fi invocată numai de pârât prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, conform dispozițiilor art. 130 alin. (3) C. proc. civ.

Cum în cauză pârâta nu a depus întâmpinare, instanța nu putea invoca din oficiu excepția necompetenței teritoriale de ordine privată, astfel încât competența de soluționare revine Judecătoriei Miercurea Ciuc.

IV. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul dispozițiilor art. 133 pct. 2, raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

În cauza în care s-a ivit conflictul de competență, situația juridică invocată prin acțiunea introductivă derivă din raportul de filiație dintre minor și părinții săi, ceea ce determină incidența regulilor în materia autorității părintești.

În cuprinsul dispozițiilor art. 106 alin. (1) C. civ. se prevede că "ocrotirea minorului se realizează prin părinți", iar potrivit art. 107 C. civ., "procedurile prevăzute de prezentul cod privind ocrotirea persoanei fizice sunt de competența instanței de tutelă și de familie stabilite potrivit legii".

Titlul IV din C. civ. intitulat "Autoritatea părintească" cuprinde dispoziții cu privire la exercitarea autorității părintești, locuința copilului și obligația de întreținere, dispoziții conform cărora instanța de tutelă, potrivit interesului superior al copilului, are competența de soluționare a cererilor izvorând din neînțelegeri între părinți cu privire la exercițiul drepturilor sau la îndeplinirea îndatoririlor părintești.

De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 486 C. civ., ori de câte ori există neînțelegeri între părinți cu privire la exercițiul drepturilor sau la îndeplinirea îndatoririlor părintești, instanța de tutelă este cea care hotărăște potrivit interesului superior al copilului.

Coroborând aceste dispoziții legale, reiese că o atare cerere având ca obiect reducere pensie de întreținere se referă la ocrotirea persoanei fizice dată de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie. Aceasta se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită, potrivit dispozițiilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ., care stipulează că "dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenta instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită".

Înalta Curte reține că dispozițiile art. 114 alin. (1) C. proc. civ., ce instituie o competență teritorială exclusivă în favoarea instanței în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită, au caracter de normă specială în raport cu dispozițiile art. 107 C. proc. civ. (indicat de Judecătoria Baia Mare) și art. 113 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. (menționat în sentința de declinare pronunțată de Judecătoria Miercurea Ciuc).

Potrivit dispozițiilor art. 496 alin. (1) - (4) C. civ., "(1) Copilul minor locuiește la părinții săi. (2) Dacă părinții nu locuiesc împreună, aceștia vor stabili, de comun acord, locuința copilului. (3) În caz de neînțelegere între părinți, instanța de tutelă hotărăște, luând în considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială și ascultându-i pe părinți și pe copil, dacă a împlinit vârsta de 10 ani. Dispozițiile art. 264 rămân aplicabile. (4) Locuința copilului, stabilită potrivit prezentului articol, nu poate fi schimbată fără acordul părinților decât în cazurile prevăzute expres de lege."

Noțiunea de domiciliu sau reședință a persoanei ocrotite este prevăzută de C. civ. pentru diferitele situații ce interesează obiectul cererilor adresate instanței de tutelă și de familie. Pentru locuința copilului minor interesează, ca regulă, domiciliul sau reședința părinților săi, fie al amândurora, dacă minorul locuiește cu ambii părinți (art. 496 alin. (1) C. civ.), fie al părintelui la care i s-a stabilit locuința prin acordul părinților sau de către instanța de tutelă și familie, prin hotărâre judecătorească.

În conformitate cu dispozițiile anterior redate, locuința copilului este o simplă stare de fapt dependentă de domiciliul părinților săi.

În speță, așa cum rezultă din actele dosarului, prin sentința nr. 261 din 26 februarie 2021 pronunțată de Judecătoria Miercurea Ciuc, prin învoiala părților, s-a stabilit domiciliul minorului C. la mamă în Baia Mare, județul Maramureș - aspect necontestat de reclamant și confirmat de pârâta B. prezentă personal în instanță și legitimată (încheierea de amânare a pronunțării din 16 mai 2023 pronunțată de Judecătoria Baia Mare).

Având în vedere cele constatate, conform dispozițiilor art. 135 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Baia Mare, instanță în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul persoana ocrotită cu privire la care se solicită luarea măsurii ce face obiectul demersului judiciar al reclamantului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Baia Mare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 septembrie 2023.