ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 03.10.2023

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1509/2023

HOTĂRÂRE
03.10.2023
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1509/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)

Ședința publică din data de 3 octombrie 2023

Asupra conflictului negativ de competență:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Miercurea Ciuc, la data de 08 septembrie 2022, sub nr. x/2023, reclamanta A., cu reședința în comuna Cârța, sat Ineu, nr. 186, județul Harghita, în contradictoriu cu pârâtul B., cu domiciliul în municipiul București, a solicitat instanței, să dispună modificarea dreptului pârâtului B. de a avea legături părintești cu minorul C., și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, cererea a fost întemeiată pe prevederile art. 192, art. 453, art. 401

2

2.1. Prin sentința civilă nr. 338 din 16 februarie 2023, Judecătoria Miercurea Ciuc, secția civilă a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată prin întâmpinare, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București.

În fundamentarea acestei soluții, prin raportare la art. 114 alin. (1) C. proc. civ., art. 100 alin. (1) și (3) și art. 101 alin. (2) din Legea nr. 36/1995 și art. 400 și art. 496 alin. (2) și (4) C. civ., instanța a reținut că domiciliul minorului a fost convenit expres de părți, prin convenția notarială încheiată în procedura divorțului cu copii minori, autentificată, prin încheierea nr. 856/23.08.2020, de notarul public D. din cadrul Societății Profesionale Notariale "E.", că va fi la mama acestuia, F., la adresa din localitatea București, str. x, apartament 16.

Chiar dacă minorul a fost mutat, în fapt, la adresa bunicilor materni, din localitatea Ineu, județul Harghita, această nouă realitate nu produce efecte juridice și în sfera legală a noțiunii de locuință a minorului, care rămâne, în lipsa unei noi înțelegerii părților sau până la modificarea măsurii printr-o hotărâre judecătorească, cea cuprinsă în acordul parental încheiat prin înscris autentificat cu ocazia divorțului.

2.2. Învestită cu soluționarea cauzei prin declinare de competență, Judecătoria Sectorului 3 București, secția civilă, prin sentința civilă nr. 4820 din 11 mai 2023, a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată de reclamantă; a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Miercurea Ciuc; a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea acestuia.

Pentru a hotărî astfel, instanța a apreciat că noțiunea de domiciliu prevăzută de art. 114 alin. (1) C. proc. civ. trebuie interpretată în sens larg, interesând nu atât locuința statornică sau principală în sensul art. 87 C. civ., ci locul unde minorul locuiește efectiv, respectiv în comuna Cârța, județul Harghita.

Potrivit dispozițiilor art. 400 C. civ., "(1) În lipsa înțelegerii dintre părinți sau dacă aceasta este contrară interesului superior al copilului, instanța de tutelă stabilește, odată cu pronunțarea divorțului, locuința copilului minor la părintele cu care locuiește în mod statornic. (2) Dacă până la divorț copilul a locuit cu ambii părinți, instanța îi stabilește locuința la unul dintre ei, ținând seama de interesul său superior. (3) În mod excepțional, și numai dacă este în interesul superior al copilului, instanța poate stabili locuința acestuia la bunici sau la alte rude ori persoane, cu consimțământul acestora, ori la o instituție de ocrotire. Acestea exercită supravegherea copilului și îndeplinesc toate actele obișnuite privind sănătatea, educația și învățătura sa."

În enumerarea din art. 106 C. civ. a măsurilor de ocrotire se arată că ocrotirea minorului se realizează prin părinți, prin instituirea tutelei, prin darea în plasament sau, după caz, prin alte măsuri de protecție specială anume prevăzute de lege.

Conform art. 261 C. civ. intitulat "Îndatorirea părinților", plasat în Cartea a II-a, "Despre familie", părinții sunt cei care au, în primul rând, îndatorirea de creștere și educare a copiilor lor minori, iar, potrivit art. 265 din același act normativ, "Toate măsurile date prin prezenta carte în competența instanței judecătorești, toate litigiile privind aplicarea dispozițiilor prezentei cărți, precum și măsurile de ocrotire a copilului prevăzute în legi speciale sunt de competența instanței de tutelă. Dispozițiile art. 107 sunt aplicabile în mod corespunzător".

Prevederile art. 107 alin. (1) C. civ. stabilesc că: "Procedurile prevăzute de prezentul cod privind ocrotirea persoanei fizice sunt de competența instanței de tutelă și de familie stabilite potrivit legii, denumită în continuare instanța de tutelă".

Coroborând aceste dispoziții legale, reiese că o cerere având ca obiect stabilirea locuinței unui minor este o cerere privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie.

Aceasta se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită, potrivit art. 114 C. proc. civ., care stipulează că: "Dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritoriala își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită".

În speță, instanțele în conflict au considerat în mod corect că sunt aplicabile dispozițiile art. 114 C. proc. civ., normă specială, ce instituie o competență teritorială exclusivă în favoarea instanței în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită, derogatorie de la norma generală cuprinsă în art. 107 alin. (1) C. proc. civ., conform căreia: "Cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel".

Cu toate acestea, conflictul negativ de competență intervenit a fost determinat de interpretarea diferită a sintagmei "domiciliul sau reședința persoanei ocrotite" de către instanțele ce și-au declinat reciproc competența de soluționarea a cererii deduse judecății.

Potrivit art. 496 alin. (1) - (4) C. civ., "(1) Copilul minor locuiește la părinții săi. (2) Dacă părinții nu locuiesc împreună, aceștia vor stabili, de comun acord, locuința copilului. (3) În caz de neînțelegere între părinți, instanța de tutelă hotărăște, luând în considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială și ascultându-i pe părinți și pe copil, dacă a împlinit vârsta de 10 ani. Dispozițiile art. 264 rămân aplicabile. (4) Locuința copilului, stabilită potrivit prezentului articol, nu poate fi schimbată fără acordul părinților decât în cazurile prevăzute expres de lege".

Noțiunea de domiciliu sau reședință a persoanei ocrotite este prevăzută de C. civ. pentru diferitele situații ce interesează obiectul cererilor adresate instanței de tutelă și de familie.

Pentru locuința copilului minor interesează, ca regulă, domiciliul sau reședința părinților săi, fie al amândurora, dacă minorul locuiește cu ambii, fie al părintelui la care i s-a stabilit locuința prin acordul părinților sau de către instanța de tutelă și familie, prin hotărâre judecătorească.

Reclamanta a învestit Judecătoria Miercurea Ciuc cu soluționarea prezentei cauze în considerarea faptului că minorul C. locuia, la data introducerii cererii de chemare în judecată (8 septembrie 2022), împreună cu mama sa, alături de bunicii materni, la reședința stabilită în comuna Cârța, sat Ineu, județul Harghita, începând cu 09 iunie 2022, conform mențiunilor inserate în actul de identitate aflat la dosarul nr. x/2023 al Judecătoriei Miercurea Ciuc, secția civilă.

Chiar dacă această împrejurare a fost confirmată de către reclamantă în fața Judecătoriei Miercurea Ciuc, susținere consemnată în încheierea din 18 ianuarie 2023, precum și de pârât, în cuprinsul concluziilor scrise depuse la 17 ianuarie 2023, prin poștă electronică, și dovedită cu cererea de transfer a minorului la grădința din Ineu, înregistrată sub nr. x/26.01.2022 la Grădinița nr. 50, str. x, București, cu adeverințele nr. x/15.06.2022 și nr. y/20.04.2023 eliberate de G., din care rezultă că minorul este legitimat la acest club din februarie 2022, și referatul de anchetă socială nr. 3152/05.12.2022 (dosarul nr. x/2022 al Judecătoriei Miercurea Ciuc, secția civilă, dosarul nr. x/2023 al Judecătoriei Sectorului 3 București, secția civilă), Înalta Curte nu poate face abstracție de faptul că domiciliul minorului a fost stabilit de către părți prin convenția notarială încheiată în procedura divorțului cu copii minori, autentificată de notarul public D. din cadrul Societății Profesionale Notariale "E.", prin încheierea nr. 856 din 23 septembrie 2020 .

Astfel, prin convenția autentificată, în mod explicit și fără echivoc, părțile și-au manifestat voința ca, după divorț, locuința minorului să fie la mama acestuia, F., la adresa din București, str. x, învoială care produce efecte juridice în planul competenței teritoriale a instanței de judecată câtă vreme nu a intervenit o nouă înțelegere a părților sau o modificare a măsurii de ocrotire printr-o hotărâre judecătorească, în conformitate cu prevederile art. 403 C. civ.

În consecință, în speță, nu interesează adresa la care minorul locuia în fapt la data înregistrării cererii de chemare în judecată, în condițiile în care anterior domiciliul acestuia a fost stabilit în acordul parental încheiat prin înscris autentificat cu ocazia divorțului, în consonanță cu art. 106 C. civ., care prevede că ocrotirea minorului prin părinți implică și stabilirea locuinței minorului.

Față de cele ce preced, Înalta Curte constată că Judecătoria Sectorului 3 București, secția civilă, este instanța competentă să soluționeze cererea dedusă judecății, urmând a dispune în acest sens, pe calea prezentului regulator de competență, conform art. 135 alin. (4) C. proc. civ.

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București, secția civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 3 octombrie 2023.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2023-10-03
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1510/2023
Ședința publică din data de 3 octombrie 2023 Asupra conflictului negativ de competență: I. Circumstanțele cauzei: 1. Obiectul cererii deduse judecății: Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București, la data de 19 ap
ÎCCJ 2023-06-19
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1217/2023
Ședința publică din data de 19 iunie 2023 Asupra conflictului negativ de competență: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii deduse judecății Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu Secuiesc la data de 17 mai 2022, sub nr
ÎCCJ 2024-09-17
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1857/2024
Ședința publică din data de 17 septembrie 2024 Asupra conflictului negativ de competență: I. Circumstanțele cauzei: 1. Obiectul cererii deduse judecății: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg Jiu, la data
ÎCCJ 2022-06-15
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1353/2022
Ședința publică din data de 15 iunie 2022 asupra cauzei de față, constată următoarele: I. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sector 3 București la data de 06.09.2021, reclamantul A. a solicitat, î
ÎCCJ 2023-10-10
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1546/2023
Ședința publică din data de 10 octombrie 2023 Asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cauzei Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Constanța, sec
Sursă