Decizia nr. 1287/2023 — ÎCCJ, Secția I civilă — recurs

Circumstanțele cauzei Pe rolul Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2020, a fost înregistrat recursul promovat de recurenta-pârâtă Administrația Domeniului Public Sector 1 împotriva deciziei civile nr. 994A/14.04.2022, pronunțată de Tribunalul București – secția a V-a civilă, în contradictoriu cu intimatul-reclamant A., în cauza având ca obiect "pretenții".

Încheierea pronunțată de Curtea de Apel București Prin încheierea din 9 ianuarie 2023, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a suspendat judecarea recursului promovat de recurenta-pârâtă Administrația Domeniului Public Sector 1 împotriva deciziei civile nr. 994A/14.04.2022, pronunțată de Tribunalul București – secția a V a civilă, în dosarul nr. x/2020, în contradictoriu cu intimatul-reclamant A..

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva încheierii din 9 ianuarie 2023 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2020, recurenta-pârâtă Administrația Domeniului Public Sector 1 a declarat recurs prin care a solicitat repunerea pe rol a cauzei în vederea continuării judecății.

Apărările formulate în cauză În cauză nu a fost formulată întâmpinare.

Procedura derulată în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție Cererea de recurs a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 27 aprilie 2023. Prin rezoluția de fixare a primului termen de judecată a fost stabilit termen la data de 20 septembrie 2023. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție. Examinând recursul, în raport cu excepția nulității recursului, invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară, față de dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele: Recursul este o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată în termenul și condițiile prevăzute de lege, numai pentru motivele expres și limitativ reglementate prin dispozițiile art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ., norme imperative, de ordine publică. Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele se vor depune printr-un memoriu separat. Lipsa acestor mențiuni este sancționată cu nulitatea, potrivit alin. (3) al aceluiași articol. Totodată, art. 489 alin. (2) C. proc. civ. prevede sancțiunea nulității recursului în cazul în care motivele de recurs invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din același cod. A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanța care a pronunțat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat. În speță, din memoriul de recurs nu reies critici care să poată fi încadrate în cazurile de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., ci recurrenta solicită repunerea cauzei pe rol și continuarea judecății, cerere ce putea fi formulată, eventual, în fața instanței care a dispus suspendarea. În atare situație, cererea de recurs nu permite identificarea motivelor de nelegalitate concrete ale recurentei privitoare la considerentele încheierii atacate, respectiv în ce au constat în mod efectiv greșelile instanței pentru a putea fi, eventual, încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute la art. 488 alin. (1) din C. proc. civ. Or, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței și încadrarea lor în motivele de nelegalitate, limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ. întrucât, potrivit legii, nu orice nemulțumire a părții poate duce la casarea unei hotărâri. Întrucât obiectul recursului îl constituie încheierea de suspendare a judecării cauzei, eventualele critici susceptibile de încadrare în dispozițiile art. 488 C. proc. civ. ar fi trebuit să dezvolte argumente prin care să se tindă a se demonstra, în concret, nelegalitatea măsurii dispuse prin încheierea recurată și să combată cele reținute de instanță, în sensul că niciuna din părțile legal citate nu s-a înfățișat în instanță, iar la dosar nu a fost depus, de nici o parte, vreun înscris prin care să se fi solicitat judecata în lipsă în faza procesuală a recursului. Pentru considerentele expuse, Înalta Curte constată că motivele de recurs formulate de recurentă nu îndeplinesc condiția prevăzută de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., întrucât nu pot fi încadrate în motivele prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ. și întrucât în cauză, nu pot fi reținute motive de ordine publică, Înalta Curte va aplica sancțiunea expres prevăzută într-o asemenea situație de art. 489 alin. (2) C. proc. civ., respectiv aceea a nulității recursului.