ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1277/2023

HOTĂRÂRE

19.09.2023

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2023
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1277/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)

Ședința publică din data de 19 septembrie 2023

Asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Obiectul cauzei

Prin cererea înregistrată, sub nr. x/2023, la data de 30 martie 2023, pe rolul Judecătoriei Călărași, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta B., a solicitat pe cale de ordonanță președințială stabilirea unui program de păstrare a legăturilor personale cu minora C., în domiciliul său, după următorul program: în primul și al treilea weekend din lună, de vineri orele 15

până duminica orele 19

; în perioada vacanțelor religioase (Pascale și de Crăciun) câte o săptămână, alternativ în fiecare an; în perioada vacanței de vară, o lună; în fiecare an de ziua sa de naștere; în anii impari, de ziua de naștere a minorei.

Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență

2.1. Prin sentința civilă nr. 705 din data de 25 aprilie 2023, Judecătoria Călărași a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată de pârâtă, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Medgidia, județul Constanța.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Călărași a făcut aplicarea prevederilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ., reținând că locuința minorei C. este la pârâtă, respectiv în comuna Aliman, sat Aliman, județul Constanța, minora locuind cu aceasta la momentul introducerii acțiunii de către reclamant.

2.2. Învestită cu soluționarea cauzei, Judecătoria Medgidia, prin sentința civilă nr. 709 din data de 24 mai 2023, a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Călărași, a constatat ivit conflictul negativ de competență între Judecătoria Medgidia și Judecătoria Călărași și a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării regulatorului de competență.

În esență, Judecătoria Medgidia a apreciat că, în speță, instanța competentă a soluționa pricina se stabilește potrivit normei edictate de art. 114 alin. (1) C. proc. civ., iar, din înscrisurile aflate la dosar (referatul de anchetă socială depus de către Primăria Aliman, întocmit la data de 16 mai 2023; adresa de răspuns nr. x din data de 5 februarie 2023, emisă de către D.G.A.S.P.C. Călărași; adresa nr. x din data de 17 ianuarie 2023, emisă de D.G.A.S.P.C. Constanța), rezultă că domiciliul efectiv al minorei se află în comuna Borcea, județul Călărași, în circumscripția teritorială a Judecătoriei Călărași.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la prezentul conflict negativ de competență:

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Dispozițiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competență atunci când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente.

Înalta Curte constată că, în speță, Judecătoria Călărași și Judecătoria Medgidia și-au declinat reciproc competența de soluționare a cauzei, ivirea prezentului conflict negativ de competență fiind generată de constatările diferite ale celor două instanțe cu privire la domiciliul minorei, în condițiile în care ambele instanțe au reținut incidența dispozițiilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ.

Prin prezentul demers judiciar, reclamantul a solicitat, pe cale de ordonanță președințială, dispunerea de măsuri privind stabilirea unui program de păstrare a legăturilor personale cu minora C..

Potrivit dispozițiilor art. 998 C. proc. civ., cererea de ordonanță președințială se va introduce la instanța competentă să se pronunțe în primă instanță asupra fondului dreptului.

Prin urmare, în ceea ce privește ordonanța președințială, competența de soluționare este aceeași cu cea determinată pentru soluționarea cauzei pe fond, determinare care poate opera în abstract de către instanța învestită în procedura ordonanței președințiale (în cazul în care nu este promovată și o cerere pe dreptul comun pe fondul dreptului) sau în concret (în cazul în care este înregistrată pe rolul instanței cererea pe fondul dreptului), caz în care competența se stabilește de instanța învestită cu soluționarea fondului dreptului.

În speța supusă analizei, în ceea ce privește fondul dreptului dedus judecății prin prezenta ordonanță președințială, se reține că, pe rolul Judecătoriei Călărași, cu privire la părțile din prezenta cauză, se află înregistrat dosarul nr. x/2022, având ca obiect cererea formulată de reclamantul A., prin care acesta a solicitat pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să se dispună: în principal: exercitarea autorității părintești cu privire la minora C., stabilirea locuinței minorei la domiciliul reclamantului și obligarea pârâtei la plata lunară a unei contribuții de creștere, educare și îngrijire minor în raport de veniturile realizate de către aceasta; în subsidiar: stabilirea unui program de păstrare a legăturilor personale cu minora, în domiciliul său, după următorul program: în primul și al treilea weekend din lună, de vineri orele 15

până duminică orele 19

, în perioada vacanțelor religioase (Pascale și de Crăciun) câte o săptămână, alternativ în fiecare an, în perioada vacanței de vară, o lună, în fiecare an de ziua sa de naștere, în anii impari, de ziua de naștere a minorei, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces.

În dosarul anterior menționat, pârâta a formulat întâmpinare și cerere reconvențională, invocând, cu titlu preliminar, necompetența Judecătoriei Călărași și solicitând declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Medgidia. Pe fond, pârâta a solicitat să se dispună ca autoritatea părintească față de minoră să fie exercitată în comun de ambii părinți, să se dispună stabilirea locuinței minorei la pârâtă, să se dispună obligarea reclamantului la plata unei pensii întreținere în cuantum de 1/4 din venitul net și permanent realizat, dar nu mai puțin de 1/4 din venitul minim pe economie. Pârâta se declară de acord cu stabilirea unui program de vizită prin care reclamantul să poată păstra legături personale cu minora, însă, având în vedere vârsta minorei, solicită ca programul de vizită ce îl va stabili instanța să fie unul progresiv, respectiv: până la vârsta de 3 ani tatăl să poată păstra legături personale cu minora doar în prezența mamei, sâmbăta sau duminica la interval de două săptămâni, cate 3 ore pe zi, în parc, loc de joacă pentru copii sau alte locații similare pe care le vor stabili împreună în prealabil, de la vârsta de 3 ani până la vârsta de 5 ani două weekend-uri pe lună, de sâmbătă orele 9

, până duminică orele 17

, de la vârsta de 5 ani conform programului solicitat de reclamant.

Prin încheierea de ședință, pronunțată la data de 29 martie 2023, în dosarul nr. x/2022, Judecătoria Călărași a respins, ca neîntemeiată, excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe, invocată de pârâtă prin întâmpinare, și a constatat că este competentă general, material și teritorial să soluționeze cauza.

Ca atare, față de cele anterior arătate, Înalta Curte constată că, în ceea ce privește competența de soluționare a cauzei vizând fondul dreptului dedus judecății prin prezenta ordonanță președințială, Judecătoria Călărași s-a apreciat a fi competentă, inclusiv teritorial.

Totodată, Înalta Curte constată că, în stabilirea competenței de soluționare a ordonanței președințiale ce face obiectul dosarului nr. x/2023, atât Judecătoria Călărași, cât și Judecătoria Medgidia s-au raportat la dispozițiile art. 114 alin. (1) C. proc. civ., normă specială care instituie o competență teritorială exclusivă în favoarea instanței în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită în privința cererilor ce vizează ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie, însă izvorul conflictului negativ de competență îl reprezintă interpretarea diferită a sintagmei "domiciliul sau reședința persoanei ocrotite".

Noțiunea de ocrotire a persoanei fizice nu este definită expres de legiuitor, însă poate fi regăsită în cuprinsul Titlului III din Cartea I "Despre persoane" din C. civ. (art. 104-186).

Acțiunile având ca obiect modalitatea de exercitare a autorității părintești (drepturile și îndatoririle părinților cu privire la persoana și bunurile copilului) și stabilirea domiciliului unui minor precum și a unui program de păstrare a legăturilor personale cu minorul, se circumscriu sferei noțiunii de ocrotire a minorilor și, implicit, sferei noțiunii de ocrotire a persoanelor fizice.

Noțiunea de domiciliu sau de reședință a persoanei ocrotite, astfel cum este reglementată de dispozițiile art. 114 C. proc. civ., se interpretează prin prisma rațiunii pe care legiuitorul a avut-o în vedere în această materie, prin stabilirea unor norme de competență teritorială derogatorii de la dreptul comun, în acord cu principiul ocrotirii interesului superior al minorului, care guvernează această materie.

Astfel, necesitatea stabilirii competenței teritoriale în favoarea instanței în circumscripția căreia se află domiciliul minorului a pornit de la împrejurarea că, în cadrul acestei proceduri speciale, se impune, de cele mai multe ori, administrarea de probatorii referitoare la condițiile în care minorul trăiește, inclusiv ascultarea minorului.

Or, pentru o administrare cât mai eficientă și facilă a probelor, în cererile privind ocrotirea persoanei fizice/minorului, noțiunea de domiciliu/reședință, din cuprinsul dispozițiilor art. 114 C. proc. civ., trebuie interpretată în sensul de locuință efectivă a minorului, respectiv domiciliul de fapt al acestuia.

În cauza dedusă judecății, pe calea ordonanței președințiale, se constată că, la data introducerii cererii de chemare în judecată – 30 martie 2023 –, minora locuia, împreună cu mama sa, în comuna Borcea, județul Călărași, împrejurare ce rezultă din cuprinsul referatului de anchetă socială nr. 3069 din data de 16 mai 2023, întocmit de Primăria comunei Aliman coroborat cu informațiile furnizate Judecătoriei Călărași de către Consiliul Județean Călărași – Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Călărași .

Prin urmare, competența de soluționare a cauzei aparține Judecătoriei Călărași, având în vedere că aceasta s-a declarat competentă a soluționa litigiul ce vizează fondul dreptului dedus judecății pe calea ordonanței președințiale, fiind, de altfel, instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul persoana ocrotită, la data demarării prezentului demers judiciar.

Având în vedere cele anterior constatate, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., în aplicarea art. . 998 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cererii de ordonanță președințială în favoarea Judecătoriei Călărași.