ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1233/2023

Ședința publică din data de 21 iunie 2023

Deliberând asupra conflictului negativ de competență:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 București la data de 25 mai 2022, sub nr. x/2022, reclamantul A. a chemat-o în judecată pe pârâta B., solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună sistarea pensiei de întreținere stabilite în sarcina sa și în favoarea pârâtei, prin sentința civilă nr. 737/07.02.2008 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că, prin sentința civilă nr. 737/07.02.2008 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București, instanța a dispus desfacerea căsătoriei părților, acesta fiind obligat la plata în favoarea fostei soții a unei pensii de întreținere în cuantum de 250 RON, lunar.

Reclamantul a învederat că împrejurările avute în vedere la data pronunțării hotărârii judecătorești menționate s-au schimbat, în sensul că, în perioada 2011-2012, pârâta a fost plecată în Italia, la muncă și nu s-a manifestat ca fiind în nevoie după desfacerea căsătoriei, iar acesta s-a pensionat și se confruntă în prezent cu probleme medicale.

În drept, reclamantul a invocat dispozițiile art. 524, art. 526, art. 527, art. 528 și art. 531 C. civ., art. 194-204 C. proc. civ.

2.1. Prin sentința nr. 12225 din 22 septembrie 2022, Judecătoria Sectorului 4 București a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cererii de chemare în judecată în favoarea Judecătoriei Târgoviște.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că, în cazul cererilor privind obligația de întreținere, competența aparține instanței de tutelă și familie și este reglementată de dispozițiile art. 107 C. proc. civ.. A indicat că art. 113 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. nu este aplicabil în cauză, deoarece face referire la creditorul reclamant, având în vedere doar cererile de chemare în judecată formulate de creditorul obligației de întreținere, iar nu și pe cele prin care debitorul obligației de întreținere solicită sistarea pensiei, cum este cazul în speță.

A mai arătat că, în această materie, competența teritorială este întotdeauna exclusivă, fiind reglementată de norme de ordine publică de la care părțile nu pot deroga prin convenția lor, iar norma de drept comun din art. 107 C. proc. civ. poate fi de ordine privată în materie de bunuri și de alte drepturi de care părțile pot dispune, dar este de ordine publică în materie de persoane, când e vorba de drepturi de care părțile nu pot dispune. A mai indicat că necompetența de ordine publică poate fi invocată de instanță din oficiu, la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe.

2.2. Învestită cu soluționarea cauzei prin declinare de competență, Judecătoria Târgoviște, prin sentința nr. 1203 din 31 martie 2022 a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cererii de chemare în judecată în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 București; a constatat ivit conflictul negativ de competență; a dispus din oficiu suspendarea judecării cauzei; a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

A apreciat că, în cauză, competența teritorială de soluționare a cauzei este reglementată de norma de drept comun, de ordine privată, respectiv de art. 107 alin. (1) C. proc. civ., reținând că, la data introducerii cererii, pârâta își avea domiciliul în jud. Dâmbovița, Comuna Voinești, sat Suduleni.

A concluzionat că, întrucât pârâta, deși a depus întâmpinare, nu a formulat vreo critică privitoare la instanța învestită să soluționeze cererea sub aspect teritorial, instanța nu mai putea invoca din oficiu excepția necompetenței teritoriale, dat fiind caracterul de ordine privată al normei de competență teritorială. Neinvocarea de către pârâtă a necompetenței teritoriale face ca Judecătoria Sectorului 4 București, inițial învestită, să devină competentă, prin acoperirea necompetenței sale inițiale, neinvocate în termen de către pârâta îndreptățită.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la prezentul conflict negativ de competență

Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., reține următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată cu care a învestit Judecătoria Sectorului 4 București, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B., să se dispună sistarea pensiei de întreținere stabilite în sarcina sa și în favoarea pârâtei, prin sentința civilă nr. 737/07.02.2008 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București.

Potrivit regulii generale privitoare la competența teritorială, instituite de art. 107 alin. (1) C. proc. civ., cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.

Dispozițiile art. 113 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. instituie o competență teritorială alternativă în ceea ce privește obligația de întreținere, însă în cauză nu sunt aplicabile aceste prevederi, întrucât ipoteza prevăzută la punctul 2 face referire la cererile referitoare la obligația de întreținere introduse de creditorul reclamant, or reclamantul A. este debitorul obligației de întreținere.

De asemenea, în cauză nu sunt aplicabile nici prevederile art. 114 C. proc. civ., normă ce reglementează o competență teritorială exclusivă, ce statuează că, dacă prin norme speciale nu se prevede expres altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutela și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită. Aceste prevederi vizează ocrotirea persoanei fizice și nu obligațiile de întreținere stabilite de lege.

Or solicitarea reclamantului vizează sistarea pensiei de întreținere stabilită în sarcina sa și în favoarea pârâtei, prin sentința civilă nr. 737/07.02.2008 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București, deci nu ar fi susceptibilă a se încadra în domeniul de aplicabilitate al prevederilor sus-citate.

Astfel, întrucât nu sunt aplicabile în cauză nici prevederile art. 113 alin. (1) pct. 2, nici dispozițiile art. 114 C. proc. civ., regula de competență aplicabilă este cea generală, și anume dispozițiile art. 107 alin. (1) C. proc. civ.

Norma de competență teritorială generală constituie normă de competență de ordine privată, potrivit dispozițiilor art. 129 alin. (3) C. proc. civ.

În conformitate cu dispozițiile art. 130 alin. (3) C. proc. civ., necompetența de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe și pot pune concluzii.

În cauză, pârâta B. nu a formulat critici privitoare la instanța învestită să soluționeze cererea sub aspect teritorial prin întâmpinare, iar excepția necompetenței teritoriale a fost invocată de către instanță din oficiu la primul termen de judecată, când cauza a rămas în pronunțare.

Or, având în vedere caracterul de ordine privată al normei de competență teritorială, excepția necompetenței nu putea fi invocată decât de către pârâtă prin întâmpinare, iar nu și de către instanță de oficiu. Neinvocarea de către pârâtă a necompetenței teritoriale face ca Judecătoria Sectorului 4 București, inițial învestită prin opțiunea reclamantului, să devină competentă, prin acoperirea necompetenței sale inițiale, neinvocate în termen de către pârâta îndreptățită.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte constată că Judecătoria Sectorului 4 București este instanța competentă teritorial să soluționeze cauza, urmând a dispune în acest sens, pe calea regulatorului de competență, conform art. 135 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 București.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 21 iunie 2023.