ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1120/2023

Cererea de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Rădăuți la data de 25 martie 2021, sub nr. x/2021, contestatorul A. a formulat contestație în anulare împotriva sentinței civile nr. 847/26.09.2019, pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr. x/2019. Prin sentința civilă nr. 958 din 20 aprilie 2021, Judecătoria Rădăuți a admis excepția necompetenței sale materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Suceava. Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalul Suceava la data de 07 mai 2021 sub nr. x/2021.

Hotărârea pronunțată de Tribunalul Suceava Prin încheierea camerei de consiliu nr. 242 din 24 mai 2021, Tribunalul Suceava a anulat cererea formulată de petentul A.. Împotriva încheierii Tribunalului Suceava a formulat apel reclamantul A., arătând că instanța de fond nu a ținut cont de înscrisurile depuse de el la dosarul cauzei, ci doar de înscrisurile depuse de pârâți.

Hotărârea pronunțată de Curtea de Apel Suceava Prin încheierea din 23 septembrie 2021 a Curții de Apel Suceava s-a dispus suspendarea judecării apelului în baza art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. Prin decizia civilă nr. 73/2023 din 26 ianuarie 2023 a Curții de Apel Suceava – secția I civilă a fost admisă excepția perimării, invocată din oficiu, s-a constatat perimat apelul formulat de apelantul reclamant A. împotriva încheierii nr. 242 din 24 mai 2021, pronunțată de Tribunalul Suceava – secția I civilă – în dosarul nr. x/2021, intimată fiind pârâta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava.

Calea de atac formulată în cauză Împotriva deciziei civile nr. 73/2023 din 26 ianuarie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Suceava – secția I civilă a declarat recurs reclamantul A.. În cuprinsul motivelor de recurs expuse, recurentul-reclamant face referire la o plângere penală formulată împotriva numitei B. și a Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava pentru rele tratamente aplicate minorului C. și abuz de putere.

Înregistrarea cererii de recurs pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 15 februarie 2023, sub nr. x/2021, fiind repartizat aleatoriu, spre soluționare, Completului nr.

Prin rezoluția de primire a dosarului din 27 februarie 2023 s-a dispus comunicarea cererii de recurs. Recursul a fost comunicat intimatei Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava la data de 13 martie 2023, care nu a depus întâmpinare la dosarul cauzei. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Analizând recursul sub aspectul posibilității de încadrare a criticilor formulate în cazurile de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele: Recursul este o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată în termenul și condițiile prevăzute de lege, numai pentru motivele expres și limitativ reglementate prin dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., norme imperative, de ordine publică. Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele se vor depune printr-un memoriu separat. Lipsa acestor mențiuni este sancționată cu nulitatea, potrivit alin. (3) al aceluiași articol. Totodată, art. 489 alin. (2) C. proc. civ. prevede sancțiunea nulității recursului în cazul în care motivele de recurs invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din același cod. Deși nu se prevede în mod expres, este fără dubiu că, pentru a putea fi încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., criticile formulate trebuie să vizeze argumentele reținute de instanță în justificarea soluției pronunțate, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanța de recurs. În speță, se constată că, prin cererea de recurs formulată, recurentul a susținut că a formulat plângere penală formulate împotriva numitei B. și a Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava pentru rele tratamente aplicate minorului C. și abuz de putere. Or, fără a fi expusă vreo critică de nelegalitate a deciziei prin care s-a admis excepția perimării, invocată din oficiu și s-a constatat perimat apelul formulat de reclamantul A., simpla împrejurare că recurentul nu este de acord, prin exercitarea prezentei căi de atac, cu soluția contestată, menționând doar argumente străine de cauză, nu determină incidența vreunui motiv de casare din cele prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ. În cauză, aspectele deduse judecății prin intermediul căii extraordinare de atac a recursului nu se circumscriu cazurilor expres reglementate de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ. întrucât nu privesc, în concret, măsura dispusă de Curtea de Apel Suceava – secția I civilă în dosarul nr. x/2021. Întrucât în calea de atac extraordinară a recursului nu are loc o devoluare a fondului cauzei, obiect al judecății fiind exclusiv legalitatea deciziei atacate, iar memoriul de recurs nu conține critici propriu-zise, fiind străine de considerentele deciziei atacate, sancțiunea care intervine este nulitatea recursului, neexistând motive de ordine publică care să poată fi examinate din oficiu de către instanța de recurs. Pentru considerentele expuse, Înalta Curte constată că motivele de recurs formulate de recurent nu îndeplinesc condiția prevăzută de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., întrucât nu pot fi încadrate în motivele de recurs prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ. și cum, în cauză, nu pot fi reținute motive de ordine publică, Înalta Curte va aplica sancțiunea expres prevăzută într-o asemenea situație de art. 489 alin. (2) C. proc. civ., respectiv aceea a nulității recursului.