ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 821/2022

Ședința publică din data de 27 decembrie 2022

Asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 223/F din 21 decembrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în dosarul nr. x/2022, s-a admis sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.

În baza art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 302/2004, republicată, s-a constatat că sunt întrunite condițiile extrădării.

În baza art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, republicată și art. 1 din Convenția europeană de extrădare, semnată la Paris la 13.12.1957, s-a admis cererea de extrădare formulată de autoritățile judiciare din Republica Coreea.

S-a dispus extrădarea și predarea, către autoritățile judiciare din Republica Coreea, a persoanei extrădabile A. față de care a fost emis mandatul de arestare nr. x din data de 07.10.2022 de către Tribunalul Districtual Incheon, Republica Coreea, în vederea urmăririi penale pentru săvârșirea infracțiunilor de distrugere și deteriorare specială a proprietății, încălcarea legii privind pedeapsa pentru violență (distrugerea și deteriorarea în comun a proprietății), încălcarea legii privind pedeapsa pentru violență (intrusiune comună asupra proprietății), prevăzute de art. 366 și art. 369 din C. pen. din Coreea de Sud, art. 366 din C. pen. din Coreea de Sud, art. 2 alin. 21, art. 366 din C. pen. din Coreea de Sud, art. 260 alin. 1, art. 319 și art. 366 din C. pen. din Coreea de Sud, art. 260 alin. 2, art. 276, art. 283 alin. 2 și art. 324 alin. 1 din C. pen. din Coreea de Sud, art. 257 alin. 1,(2), art. 276 alin. 2 și art. 350 din C. pen. din Coreea de Sud.

În baza art. 49 din Legea nr. 302/2004 republicată, s-a luat act că persoana extrădabilă a formulat opoziție la extrădare.

Extrădarea persoanei solicitate se va efectua cu respectarea regulii specialității, prevăzute de art. 14 din Convenția europeană de extrădare, semnată la Paris la 13.12.1957.

În baza art. 43 alin. (6) din Legea nr. 302/2004, republicată, s-a dispus arestarea persoanei extrădate A. în vederea predării, pentru perioada de 30 zile, respectiv de la data de 21 decembrie 2022 până la data de 19 ianuarie 2023, inclusiv.

S-a constatat că persoana extrădată fost reținută și arestată provizoriu în vederea extrădării de la data de 25.11.2022 la zi.

Pentru a se pronunța astfel, Curtea de Apel București a reținut că, la data de 25. XI.2022, pe rolul instanței de judecată a fost înregistrată, în procedura cererii de extrădare, sesizarea privind luarea măsurii arestării provizorii, în vederea extrădării, pentru motiv de urgență, a persoanei extrădabile A., cetățean american, formulată de autoritățile judiciare din Republica Coreea.

În motivare, s-a aratat că față de persoana extrădabilă A. a fost emis, în lipsă, Mandatul de arestare preventivă nr. x, din data de 7. X.2022, de către Tribunalul Districtual Incheon, Republica Coreea, în vederea urmăririi penale, pentru comiterea infracțiunilor de distrugere și deteriorare specială a proprietății, încălcarea legii privind pedeapsa pentru violență (distrugerea și deteriorarea în comun a proprietății), încălcarea legii privind pedeapsa pentru violență (intrusiune comună asupra proprietății), prevăzute de art. 366 și art. 369 din C. pen. din Coreea de Sud, art. 366 din C. pen. din Coreea de Sud, art. 2 alin. 21, art. 366 din C. pen. din Coreea de Sud, art. 260 alin. 1, art. 319 și art. 366 din C. pen. din Coreea de Sud, art. 260 alin. 2, art. 276, art. 283 alin. 2 și art. 324 alin. 1 din C. pen. din Coreea de Sud, art. 257 alin. 1,(2), art. 276 alin. 2 și art. 350 din C. pen. din Coreea de Sud, reținându-se în sarcina sa că, în data de 24. IX.2022, în jurul orei 2:46, împreună cu alt suspect, s-a aflat la depozitul de vehicule B., localizat în x, cu scopul de a intra în incintă și a desena cu grafitti autovehiculele parcate pentru mentenanță, folosind un cutter pentru a tăia gardul de sârmă și făcând o deschizătură de 120 cm x 40 cm în gardul proprietatea victimei D.. Prin acest mod, suspecții, de comun acord, au tăiat gardul depozitului de autovehicule, cu un instrument periculos, au intrat pe proprietate, fără voie, producând pagube proprietății, care au necesitat o anumită sumă pentru reparații. La aceeași dată, au pictat cuvântul ,,x’’ pe exteriorul autovehiculului # 2013, care se afla acolo pentru mentenanță, folosind un spray pe care îl aveau asupra lor. În aceeași zi, în jurul orei l,42, în stația de biciclete x, suspecții au luat 2 biciclete parcate ale unei victime necunoscute, prin acest mod furând acele biciclete.

Prin Ordonanța nr. 113/25. XI.2022, din Dosarul nr. x/2021, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a luat măsura reținerii față de persoana extrădabilă, de la data de 25. XI.2022, ora 9:00, până la data de 26. XI.2022, ora 9:00.

Prin încheierea din data de 25. XI.2022, în temeiul art. 44 alin. (7) din Legea nr. 302/2004, modificată, cu aplicarea art. 226 alin. (2) C. proc. pen., s-a luat măsura arestării provizorii, în vederea extrădării, față de persoana extrădabilă A., pe perioada de 30 zile, respectiv 25. XI.2022-24. XII.2022, inclusiv, măsura fiind menținută prin încheierea nr. 772/7.12.2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Cererea de extrădare și documentele aferente, au fost înaintate instanței la data de 20.12.2022.

La același termen, 20.12.2022, Curtea a procedat la ascultarea persoanei extrădabile, a cărei declarație a fost consemnată și atașată la dosar.

Examinând cererea de extrădare formulată, Curtea a apreciat-o ca fondată, pentru următoarele considerente:

Cu titlu preliminar, Curtea notează că, în cauză, sunt aplicabile dispozițiile Convenției europene de extrădare, încheiată la Paris la data de 13.12.1957, ratificată prin Legea nr. 80/1997 publicată în Monitorul Oficial nr. 89 din 14 mai 1997.

Totodată, potrivit art. 5 din Legea nr. 302/2004, dispozițiile cuprinse în legea privind cooperarea judiciară internațională în materie penală constituie dreptul comun în materie pentru autoritățile judiciare române, iar dispozițiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 prevăd expressis verbis că "prezenta lege se aplică în baza și pentru executarea normelor interesând cooperarea judiciară în materie penală, cuprinse în instrumentele juridice internaționale la care România este parte, pe care le completează în situațiile nereglementate".

De asemenea, art. 7 din Legea nr. 302/2004, republicată, statuează că, în situația în care, prin legea de cooperare judiciară internațională în materie penală nu se prevede altfel, cererile adresate autorităților române în domeniile reglementate se îndeplinesc conform normelor române de drept procesual penal.

Curtea a apreciat că sunt îndeplinite condițiile de formă și cele de fond pentru a se dispune extrădarea numitului A. către autoritățile judiciare din Republica Coreea.

Astfel, în ceea ce privește condițiile de formă ale extrădării prevăzute în art. 12 din Convenția europeană de extrădare, încheiată la Paris la data de 13.12.1957 s-a reținut că prin cererea scrisă, formulată de autoritățile judiciare din Republica Coreea, se solicită extrădarea numitului A. pentru efectuarea urmăririi penale față de acesta pentru săvârșirea infracțiunilor de distrugere și deteriorare specială a proprietății, încălcarea legii privind pedeapsa pentru violență (distrugerea și deteriorarea în comun a proprietății), încălcarea legii privind pedeapsa pentru violență (pătrunderea în comun într-o proprietate), furt cu încălcarea legilor Republicii Coreea.

În fapt, s-a reținut în sarcina sa că, la data de 24 septembrie 2022, în jurul orei 01:42, la depozitul de biciclete din stația x, suspectul a luat două biciclete pe care victima le parcase, furând astfel bicicletele cu E..

La data de 24 septembrie 2022, în jurul orei 02:46, la depozitul de vehicule C. al companiei B., situat la x, pentru a vopsi graffiti pe exteriorul unui vehicul, suspectul a tăiat și a deschis gardul exterior al depozitului de vehicule C. împreună cu E..

La data de 24 septembrie 2022, în jurul orei 02:46, la depozitul de vehicule C. al companiei B., situat la x, suspectul a tăiat și a deschis gardul exterior al depozitului de vehicule C. și a pătruns în locație prin intrarea în zona restricționată împreună cu E..

La data de 24 septembrie 2022, în jurul orei 02:46, la depozitul de vehicule C. al companiei B., situat la x, suspectul a scris cu spray cuvintele x pe exteriorul vehiculului x. Folosind o vopsea spray pe care o avea în posesie împreună cu E..

Cu privire la identitatea persoanei extrădabile, în cererea de extrădare s-a precizat că A. este cetățean american, iar toate datele furnizate confirmă că acesta este persoana căutată.

Curte a reținut că cererii de extrădare i-au fost anexate o copie a mandatului de arestare emis de judecătorul de la Tribunalul Districtual Incheon, o expunere a faptelor pentru care se cere extrădarea, dispozițiile legale aplicabile, precum și informații de natură a determina identitatea și naționalitatea persoanei solicitate.

În contextul expus mai sus, Curtea a constatat că cererea de extrădare formulată în cauză și documentele anexă corespund cerințelor art. 12 din Convenția europeană de extrădare încheiată la Paris, la data de 13.12.1957, astfel condițiile formale ale extrădării persoanei solicitate A. în Republica Coreea sunt îndeplinite.

Cu privire la condițiile de fond ale extrădării, potrivit art. 18 din Legea nr. 302/2004, republicată, pot fi extrădate din România, în condițiile prezentei legi, la cererea unui stat străin, persoanele aflate pe teritoriul său care sunt urmărite penal sau sunt trimise în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni ori sunt căutate în vederea executării unei măsuri de siguranță, a unei pedepse sau a unei alte hotărâri a instanței penale în statul solicitant.

De asemenea, potrivit art. 19 din Legea nr. 302/2004, nu pot fi extrădați din România: a) cetățenii români, dacă nu sunt întrunite condițiile prevăzute la art. 20; b) solicitanții de azil, beneficiarii statutului de refugiat sau ai protecției subsidiare în România, în cazurile în care extrădarea ar avea loc în țara de origine sau în orice alt stat în care viața ori libertatea acestora ar fi pusă în pericol sau în care ar fi supuși la tortură, tratamente inumane și degradante; c) persoanele străine care se bucură în România de imunitate de jurisdicție, în condițiile și în limitele stabilite prin convenții sau prin alte înțelegeri internaționale; d) persoanele străine citate din străinătate în vederea audierii ca suspecți, persoane vătămate, părți, martori sau experți ori interpreți în fața unei autorități judiciare române solicitante, în limitele imunităților conferite prin convenție internațională.

S-a constatat că persoana a cărei extrădare se solicită are cetățenie americană, fiind urmărită penal pentru săvârșirea unor infracțiuni, solicitarea de extrădare fiind realizată de autoritățile judiciare din Republica Coreea.

Convenția Europeană de extrădare încheiată la Paris la 13.12.1957, ratificată prin Legea nr. 80 din 09 mai 1997, reglementează infracțiunile care dau loc la extrădare în art. 2, astfel că acestea trebuie să fie pedepsite de legea ambelor părți, cu o pedeapsă privativă de libertate de cel puțin 1 an. De asemenea, art. 26 din Legea 302/2004 prevede că extrădarea este acordată de România, în vederea urmăririi penale sau a judecății, pentru fapte a căror săvârșire atrage potrivit legislației statului solicitant și legii române o pedeapsă privativă de libertate de cel puțin un an, iar în vederea executării unei pedepse, numai dacă aceasta este de cel puțin 4 luni.

În cauză, pedeapsa pentru infracțiunile reținute în sarcina persoanei extrădabile A. este mai mare de un an, astfel că această condiție este îndeplinită.

Referitor la condiția dublei incriminări, Curtea a reținut că infracțiunile dau loc la extrădare, având corespondent în legislația română. Față de persoana extrădabilă s-a emis mandatul de arestare nr. x din data de 07.10.2022 de către Tribunalului Districtual Incheon, Republica Coreea, în vederea urmăririi penale pentru săvârșirea infracțiunilor de distrugere și deteriorare specială a proprietății, încălcarea legii privind pedeapsa pentru violență (distrugerea și deteriorarea în comun a proprietății), încălcarea legii privind pedeapsa pentru violență (intrusiune comună asupra proprietății), furt special.

Aceste infracțiuni au corespondent în legea penală română, constituind infracțiunile de distrugere, prev. de art. 253 alin. (1) C. pen. pentru care se prevede o pedeapsă cu închisoarea cuprinsă între 3 luni și 2 ani sau amendă și furt prev. de art. 228 alin. (1) C. pen. pentru care legea prevede o pedeapsă cu închisoarea, cuprinsă între 6 luni și 3 ani sau amendă.

Curtea a constatat, de asemenea, că nu este incident niciunul dintre motivele obligatorii sau opționale de refuz al extrădării.

Persoana solicitată s-a opus extrădării sale invocând nerespectarea dreptului la un proces echitabil.

Dreptul la un proces echitabil ar putea fi analizat în contextul în care persoana extrădabilă ar fi fost deja condamnată definitiv pentru aceste infracțiuni, or, ceea ce se solicită este extrădarea sa pentru a participa la proces și ca atare, pentru a beneficia din plin de respectarea tuturor garanțiilor oferite în cadrul acestui viitor proces. Curtea reamintește că persoana a fost acuzată fără a fi fost pronunțată vreo sentință împotriva sa și ar trebui să fie în interesul său să se prezinte în fața autorităților coreene pentru a dovedi netemeinicia acuzațiilor iar până la condamnarea sa definitivă este pe deplin respectată prezumția de nevinovăție.

Mai mult, ca o garanție a respectării drepturilor sale procesuale în Republica Coreea, acesta este reprezentat de un avocat ales (potrivit susținerilor făcute în ședința de judecată din 20.12.2022).

Totodată, împrejurarea că ulterior săvârșirii presupuselor fapte, aceasta a părăsit teritoriul Republicii Coreea nu-i poate fi decât imputabilă. Prin faptul că a ales să părăsească țara, trebuie considerat că persoana extrădabilă a renunțat în mod intenționat și neechivoc la drepturile prevăzute de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și putea în mod rezonabil să anticipeze consecințele comportamentului său (Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Decizia de inadmisibilitate din 19 iunie 2012, Sulejmani împotriva Albaniei).

Referitor la motivul de refuz prevăzut de art. 31 din Legea nr. 302/2004, republicată, constând în aceea că "România nu va acorda extrădarea în cazurile în care persoana extrădabilă ar fi judecată în statul solicitant de un tribunal care nu asigură garanțiile fundamentale de procedură și de protecție a drepturilor la apărare sau de un tribunal național instituit anume pentru cazul respectiv ori dacă extrădarea este cerută în vederea executării unei pedepse pronunțate de acel tribunal", Curtea a constatat că nu există un minim de indicii din care să rezulte că tribunalele coreene nu ar asigura garanțiile fundamentale de procedură și de protecție a drepturilor la apărare.

Cu privire la susținerea privind incidența art. 30 din Legea nr. 302/2004 - lipsa plângerii prealabile, Curtea a notat că nu există nicio opoziție formulată de vreo persoană vătămată la extrădare.

În privința celorlalte aspecte menționate în cuprinsul opoziției scrise la extrădare, Curtea a constatat că, potrivit art. 52 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată, Curtea de apel nu este competentă să se pronunțe asupra temeiniciei urmăririi pentru care autoritatea străină cere extrădarea, nici asupra oportunității extrădării.

Cu privire la cererea apărării de înlocuire a măsurii arestului cu o măsură mai puțin restrictivă, Curtea a apreciat că, în cauză, se impune în baza art. 43 alin. (6) din Legea nr. 302/2004 arestarea persoanei extrădate A. în vederea predării, pentru perioada de 30 zile și nu se justifică înlocuirea măsurii, având în vedere că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru predarea sa, măsură ce se va pune în executare și care impune privarea de libertate.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat contestație persoana extrădabilă A., motivele promovării căii de atac fiind susținute de apărătorul ales, astfel cum sunt consemnate în practicaua prezentei hotărâri.

Examinând contestația formulată, în raport cu dispozițiile legale incidente, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, în considerarea celor ce succed:

Premergător, Înalta Curte arată că, în cauză, sunt aplicabile dispozițiile Convenției de extrădare încheiată la Paris la 13 decembrie 1957, ratificată prin Legea nr. 80/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 14 mai 1997, transpuse în prevederile art. 18 - art. 53 din Legea nr. 302/2004.

Totodată, arată că, cererea de extrădare a fost formulată în scris de autoritatea competentă a statului solicitant și este însoțită de documentele justificative, așa cum o cer dispozițiile art. 36 din Legea nr. 302/2004.

Din documentația de extrădare transmisă de autoritățile coreene, Înalta Curte constată că persoana extrădabilă A., cetățean american, este urmărită penal pentru comiterea infracțiunilor de distrugere și deteriorare specială a proprietății, încălcarea legii privind pedeapsa pentru violență (distrugerea și deteriorarea în comun a proprietății), încălcarea legii privind pedeapsa pentru violență (intrusiune comună asupra proprietății), prevăzute de art. 366 și art. 369 din C. pen. din Coreea de Sud, art. 366 din C. pen. din Coreea de Sud, art. 2 alin. 21, art. 366 din C. pen. din Coreea de Sud, art. 260 alin. 1, art. 319 și art. 366 din C. pen. din Coreea de Sud, art. 260 alin. 2, art. 276, art. 283 alin. 2 și art. 324 alin. 1 din C. pen. din Coreea de Sud, art. 257 alin. 1,(2), art. 276 alin. 2 și art. 350 din C. pen. din Coreea de Sud, fiind emis față de aceasta, în lipsă, Mandatul de arestare preventivă nr. x, din data de 7. X.2022, de către Tribunalul Districtual Incheon, Republica Coreea.

În fapt, s-a reținut în sarcina persoanei extrădabile A. că, la data de 24 septembrie 2022, în jurul orei 01:42, la depozitul de biciclete din stația x, suspectul a luat două biciclete pe care victima le parcase, furând astfel bicicletele cu E..

La data de 24 septembrie 2022, în jurul orei 02:46, la depozitul de vehicule C. al companiei B., situat la x, pentru a vopsi graffiti pe exteriorul unui vehicul, suspectul a tăiat și a deschis gardul exterior al depozitului de vehicule C. împreună cu E..

La data de 24 septembrie 2022, în jurul orei 02:46, la depozitul de vehicule C. al companiei B., situat la x, suspectul a tăiat și a deschis gardul exterior al depozitului de vehicule C. și a pătruns în locație prin intrarea în zona restricționată împreună cu E..

La data de 24 septembrie 2022, în jurul orei 02:46, la depozitul de vehicule C. al companiei B., situat la x, suspectul a scris cu spray cuvintele "x" pe exteriorul vehiculului x Folosind o vopsea spray pe care o avea în posesie împreună cu E..

Se constată, astfel, că acuzațiile care îi sunt aduse contestatorului au ca obiect săvârșirea unor infracțiuni pe teritoriul statului solicitant, iar, în conformitate cu dispozițiile art. 24 din Legea nr. 302/2004, faptele reținute în sarcina sa au corespondent și în legislația penală română în prevederile art. 253 alin. (1) C. pen., infracțiunea de distrugere, respectiv art. 228 alin. (1) C. pen., infracțiunea de furt, în modalitățile descrise, neavând caracter politic, militar sau economic/fiscal.

Reglementând condițiile ce trebuie îndeplinite pentru a dispune extrădarea, art. 18 din Legea nr. 302/2004 prevede că pot fi extrădate din România, conform acestei legi, la cererea unui stat străin, persoanele aflate pe teritoriul său care sunt urmărite penal sau sunt trimise în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni ori sunt căutate în vederea executării unei măsuri de siguranță, a unei pedepse sau a unei alte hotărâri a instanței penale în statul solicitant, cerință ce este îndeplinită în speță cu privire la contestatorul A..

Deopotrivă, Înalta Curte reține că nu sunt incidente dispozițiile art. 19 din Legea nr. 302/2004, întrucât contestatorul persoană extrădabilă nu face parte din categoria persoanelor exceptate de la extrădare, nefiind cetățean român (alin. (1) lit. a) și nici solicitant de azil sau beneficiar al statutului de refugiat ori al protecției subsidiare, căruia extrădarea în țara de origine i-ar pune în pericol viața ori libertatea sau ar conduce la supunerea la tortură, tratamente inumane și degradante (alin. (1) lit. b), după cum nu se bucură în România de imunitate de jurisdicție (alin. (1) lit. c) și nici nu a fost citat, din străinătate, în vederea audierii în fața unei autorități judiciare române (alin. (1) lit. d).

Contrar susținerilor apărării, Înalta Curte constată că, în speță nu sunt incidente dispozițiile art. 30 din Legea nr. 302/2004, potrivit cărora, extrădarea nu se acordă în cazul în care, potrivit atât legislației române, cât și legislației statului solicitant, acțiunea penală poate fi angajată numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, iar această persoană se opune extrădării, reținând, în acord cu judecătorul primei instanțe, că nu există nicio opoziție la extrădare formulată de vreo persoană vătămată, aspect ce rezultă din înscrisurile atașate cererii de extrădare.

Totodată, nu sunt incidente nici prevederile art. 33, art. 34, art. 35 din Legea nr. 302/2004, faptele - în raport de data comiterii lor, 24 septembrie 2022, nefiind acoperite de prescripția generală sau specială și nici de amnistie sau grațiere, potrivit legislației din România și Republica Coreea.

Înalta Curte constată că este îndeplinită și cerința vizând gravitatea pedepsei prevăzută de dispozițiile art. 26 din Legea nr. 302/2004, potrivit cărora, extrădarea este acordată de România, în vederea urmăririi penale sau a judecății, pentru fapte a căror săvârșire atrage potrivit legislației statului solicitant și legii române o pedeapsă privativă de libertate de cel puțin un an, iar în vederea executării unei pedepse, numai dacă aceasta este de cel puțin 4 luni.

În cauză, pedeapsa pentru infracțiunile reținute în sarcina persoanei extrădabile A. este mai mare de un an, astfel că această condiție este îndeplinită. În acest context, se observă că sunt respectate și dispozițiile art. 27 din Legea nr. 302/2004 care interzic pedeapsa capitală, dar și cerința reglementată de art. 28 din Legea nr. 302/2004 (privind amânarea aplicării pedepsei și suspendarea executării pedepsei), întrucât solicitarea de extrădare vizează urmărirea penală a persoanei extrădabile, nefiind pronunțată până la acest moment o hotărâre judecătorească prin care să se soluționeze fondul cauzei.

Totodată, Înalta Curte constată că, în cauză, nu se identifică motive obligatorii sau opționale de refuz al extrădării, potrivit art. 21 și art. 22 din Legea nr. 302/2004 și, contrar susținerilor apărării, nu sunt nici indicii ale unei încălcări a dreptului la un proces echitabil, prevăzut de CEDO sau un alt instrument internațional pertinent în domeniu, ratificat de România.

Sub acest aspect, similar primei instanțe, Înalta Curte amintește că extrădarea este solicitată pentru ca persoana extrădabilă să participe la procedurile penale ce urmează să se desfășoare, așadar pentru ca aceasta să beneficieze de respectarea tuturor garanțiilor oferite în cadrul viitorului proces, fiind în interesul său se prezinte în fața autorităților coreene pentru a dovedi netemeinicia acuzațiilor, până la condamnarea sa definitivă fiindu-i pe deplin respectată prezumția de nevinovăție.

Se impune, totodată, a se sublinia că, deși, ca urmare a extrădării, împotriva persoanei extrădabile se va derula o procedură penală, aceasta nu echivalează cu existența unui risc că va fi supusă la tratamente inumane sau degradante, așa cum nici o eventuală condamnare nu poate fi asimilată unui act de tortură sau vreunui tratament inuman ori degradant, atât timp cât sancționarea faptei penale este prevăzută de legislația coreeană.

Astfel, se reține că afirmațiile apărării în sensul incidenței prevederilor art. 21 din Legea nr. 302/2004 nu sunt susținute de elemente obiective care să confirme că, în privința persoanei extrădabile, există motive serioase să se creadă că extrădarea este solicitată în scopul urmăririi sau pedepsirii pe motive de rasă, religie, sex, naționalitate, limbă, opinii politice sau ideologice ori de apartenență la un anumit grup social, sau că, prin extrădare, situația sa riscă să se agraveze din unul dintre motivele anterior enunțate, de vreme ce, din documentația transmisă de autoritățile judiciare din Republica Coreea, rezultă că faptele care fac obiectul cererii de extrădare nu au caracter politic, militar sau economic.

În privința motivelor opționale de refuz al extrădării, reglementate de art. 22 din Legea nr. 302/2004, Înalta Curte constată că faptele pentru care s-a solicitat extrădarea nu fac obiectul unui proces penal în curs și nici nu pot face obiectul unui astfel de proces în România, iar predarea nu este susceptibilă să aibă consecințe de o gravitate deosebită pentru contestator, din cauza vârstei sau stării de sănătate.

Înalta Curte mai reține că, deși cetățeanul americat a formulat opoziție la extrădare, argumentele sale nu se încadrează în dispozițiile art. 49 din Legea nr. 302/2004, potrivit cărora "opoziția nu poate fi întemeiată decât pe faptul că persoana arestată nu este persoana urmărită sau că nu sunt îndeplinite condițiile pentru extrădare" (alin. (3), ci, dimpotrivă, observă că acesta nu și-a contestat în niciun moment identitatea.

Deși persoana extrădabilă a negat, în esență, acuzațiile formulate împotriva sa, Înalta Curte constată că, în acest cadru procesual, nu se poate analiza temeinicia acuzației; existența sau inexistența faptelor, a probelor de vinovăție nu pot face obiectul acestei proceduri, aceasta fiind limitată la analiza condițiilor prevăzute expres în Legea nr. 302/2004. Nerecunoașterea faptelor care constituie obiectul cererii de extrădare nu este un motiv de refuz al extrădării, prevăzut de Legea nr. 302/2004, republicată, aceasta fiind o chestiune care vizează fondul cauzei și asupra căreia autoritățile judiciare române, învestite exclusiv cu cererea de extrădare, nu se pot pronunța în niciun mod.

Având în vedere toate aceste considerente, Înalta Curte constată că, în mod corect, instanța de fond a apreciat întrunite condițiile extrădării privind persoana extrădabilă A. și a admis cererea de extrădare formulată de autoritățile judiciare din Republica Coreea - Tribunalul Districtual Incheon, dispunând predarea acestuia către autoritățile menționate, cu respectarea regulii specialității.

În consecință, în temeiul art. 425

1

alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana extrădabilă A. împotriva sentinței penale nr. 223/F din 21 decembrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în dosarul nr. x/2022.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatorul persoană extrădabilă la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată, în cuantum de 275 RON, va rămâne în sarcina statului.

Onorariul cuvenit interpretului de limba engleză se va plăti din fondurile Înaltei Curți de Casație și Justiție.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana extrădabilă A. împotriva sentinței penale nr. 223/F din 21 decembrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în dosarul nr. x/2022.

Obligă contestatorul persoană extrădabilă la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată, în cuantum de 275 RON, rămâne în sarcina statului.

Onorariul cuvenit interpretului de limba engleză se plătește din fondurile Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27 decembrie 2022.