ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 282/2022

Ședința publică din data de 04 mai 2022

Asupra cauzei de față,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 34 din data de 18 aprilie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2022, în temeiul art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 302/2004, s-a constatat că sunt întrunite condițiile extrădării numitei A..

În temeiul art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, s-a admis cererea de extrădare formulată de Procuratura Generală a Federației Ruse, în referința nr. 81/3-479-18 din data de 05.04.2022, privind extrădarea numitei A., împotriva căreia se află în desfășurare o procedură penală pentru comiterea infracțiunii de participare la o formațiune armată pe teritoriul unui stat străin care nu este prevăzută de legea acestui stat în scopuri contrare Federației Ruse, prev. de art. 208, partea 2 din C. pen. al Federației Ruse.

S-a dispus predarea persoanei extrădabile A. către autoritățile din Federația Rusă în baza cererii de extrădare formulată de Procuratura Generală a Federației Ruse, în referința nr. 81/3-479-18 din data de 05.04.2022, conform dispozițiilor art. 56 - 57 din Legea nr. 302/2004.

S-a admis cererea formulată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava privind arestarea provizorie în vederea extrădării, a persoanei extrădabile A..

În temeiul art. 43 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, coroborat cu art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus arestarea provizorie în vederea extrădării, până la predarea persoanei extrădate conform art. 57 din Legea nr. 302/2004, pe o durată de 30 de zile, respectiv de la data de 18.04.2022 până la data de 17.05.2022 inclusiv, a persoanei extrădabile A..

În temeiul art. 43 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 coroborat cu art. 230 alin. (1) C. proc. pen., s-a dispus emiterea de îndată a mandatului de arestare provizorie pe numele persoanei extrădabile A..

S-au constatat încetate efectele mandatului de arestare nr. x din data de 12.03.2022 emis pe numele persoanei extrădabile A. de către Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori în baza încheierii nr. 8 din aceeași dată, pronunțată în dosarul nr. x/2022.

În temeiul art. 43 alin. (4) din Legea nr. 302/2004 coroborat cu art. 230 alin. (4) C. proc. pen., persoana extrădabilă A. a fost depusă în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă din cadrul I.P.J. Suceava.

Prezenta hotărâre este executorie în ceea ce privește măsura arestării provizorii în vederea extrădării a persoanei extrădabile A..

Pentru a hotărî astfel, s-a reținut că la data de 12.03.2022, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, în temeiul art. 44 alin. (7) din Legea nr. 302/2004, republicată, a înaintat Curții de Apel Suceava, cererea de arestare provizorie, în caz de urgență, în vederea extrădării, a persoanei solicitate A..

S-a reținut că împotriva persoanei extrădabile A. a fost transmisă difuziunea de urmărire internațională din data de 24.04.2018 prin canalele Organizației Internaționale de Poliție Criminală - Interpol Moscova, Rusia (nr. de referință BNC:x/2018, referință caz Secretariatul General INTERPOL: x, nr. dosar INTERPOL: x) și a fost emis mandatul de arestare la data de 27.03.2018 de către Tribunalul districtual Oktyabrsky, Grozny, Rusia, aceasta fiind cercetată pentru săvârșirea infracțiunii de participare la grupare armată ilegală, prev. de secțiunea 2, art. 208 din C. pen. rusesc.

În fapt, în sarcina persoanei extrădabile A., s-a reținut că "În perioada 08.2016 până la 27.03.2018, împărtășind idei extremiste, a părăsit Rusia, deplasându-se în Siria și s-a alăturat în mod intenționat, ca luptător străin la formațiunea armată teroristă "B.", care este raportată ca fiind o parte a organizației teroriste "Statul isamic", iar până în prezent nu a încetat de bună voie să participe la această formațiune armată teroristă".

La cererea formulată au fost atașate: ordonanța nr. 780/II/5/2022 prin care s-a dispus reținerea persoanei extrădabile A., declarația persoanei extrădabile, procesul-verbal din data de 11.03.2022 prin care s-au adus la cunoștință persoanei urmărite drepturile persoanei private de libertate în prezenta procedură, procesul-verbal din data de 12.03.2022 de înmânare a ordonanței de reținere, procesul-verbal de depistare din data de 11.03.2022, copie a cazierului judiciar, cerere de difuziune și notificare, raport individual, fișă urmărit, adresa nr. x din data de 11.03.2022 a Biroului Național Interpol.

Prin ordonanța nr. 780/II/5/2022 din data de 12.03.2022, emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, persoana extrădabilă A. a fost reținută, pe o durată de 24 de ore, începând cu data de 12.03.2022, ora 01:50.30, și până la data de 03.03.2022, ora 01:50.

Prin încheierea nr. 8/12.03.2022, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori în dosarul nr. x/2022, a fost admisă propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava privind arestarea provizorie în caz de urgență a persoanei extrădabile A., față de care autoritățile judiciare din Rusia au dispus transmiterea difuziunii din data de 24.04.2018 emisă de Interpol Moscova, Rusia (nr. de referință BNC: x/2018, referință caz Secretariatul General INTERPOL: x, nr. dosar INTERPOL: x, prin care s-a solicitat arestarea în vederea extrădării, în baza mandatului de arestare emis la data de 27.03.2018 de Tribunalul districtual Oktyabrsky, Grozny, Rusia.

În baza art. 44 alin. (1), (7), (8) din Legea nr. 302/2004, a fost dispusă arestarea provizorie pe o durată de 15 de zile, începând cu data de 12.03.2022 și până la data de 26.03.2022, inclusiv, a persoanei extrădabile A., față de care autoritățile judiciare din Rusia au dispus transmiterea difuziunii din data de 24.04.2018 emisă de Interpol Moscova, Rusia (nr. de referință BNC: x, referință caz Secretariatul General INTERPOL: x, nr. dosar INTERPOL: x), prin care s-a solicitat arestarea în vederea extrădării, în baza mandatului de arestare emis la data de 27.03.2018 de Tribunalul districtual Oktyabrsky, Grozny, Rusia, pentru săvârșirea infracțiunii de participare la grupare armată ilegală, prev. de secțiunea 2, art. 208 din C. pen. rusesc.

S-a dispus emiterea de îndată a mandatului de arestare pe numele persoanei extrădabile A..

Curtea a constatat că între România și Rusia se aplică și dispozițiile Convenției europene de extrădare, încheiată la Paris la 13 decembrie 1957, ratificată prin Legea nr. 80/1997.

Persoana urmărită a fost audiată în instanță, potrivit disp. art. 46 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată, susținând că nu cunoștea faptul că autoritățile INTERPOL Moscova au dispus urmărirea internațională și arestarea ei în vederea extrădării și că nu este de acord cu învinuirile care i se aduc, acestea fiind false.

Curtea a mai reținut că, din actele puse la dispoziția instanței, rezultă că persoana extrădabilă A. este cercetată pentru săvârșirea infracțiunii de participare la grupare armată ilegală, prev. de secțiunea 2, art. 208 din C. pen. rusesc, pedeapsa maximă posibilă fiind de 15 ani și împotriva sa a fost emis mandatul de arestare din data de 27.03.2018 de Tribunalul districtual Oktyabrsky, Grozny, Rusia.

În acest context s-a constatat că în cauză sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de lege pentru a se dispune arestarea provizorie, existând inclusiv confirmarea că va fi transmisă cererea de extrădare, confirmarea valabilității mandatului de arestare, precum și toate celelalte informații prevăzute de art. 4 al art. 44 din Legea nr. 302/2004, republicată, care rezultă din conținutul difuziunii din data de 24.04.2018 emisă de Interpol Moscova, Rusia (nr. de referință BNC: x, referință caz Secretariatul General INTERPOL: x, nr. dosar INTERPOL: x).

În ceea ce privește susținerea invocată de către apărare, în sensul că persoana extrădabilă a venit în România însoțită de copilul său minor în vârstă de 8 ani pentru a-și salva viața, fiind pusă în pericol de războiul din Ucraina, iar separarea de mamă creează o stare gravă pentru minor, a fost avut în vedere că la data de 11.03.2022, s-a dispus ca fiul persoanei extrădabile, C., să fie introdus în Centrul "Universul Copiilor" Rădăuți din cadrul D.G.A.S.P.C. Suceava (f 8), astfel încât minorul se află sub protecția organelor abilitate de lege în acest sens.

Având în vedere particularitățile și complexitatea cauzei, dar și gravitatea deosebită a acuzațiilor formulate împotriva persoanei urmărite, situația particulară a acesteia, care are cetățenie rusă și nu are domiciliul sau reședința în România, Curtea a apreciat că se impune luarea, față de aceasta, a măsurii arestării provizorii, singura oportună la prezentul moment al procedurii pentru a se asigura soluționarea în bune condiții a cererii de extrădare care urmează a fi înaintată de autoritatea judiciară solicitantă, această măsură fiind de natură a înlătura posibilitatea unei eventuale sustrageri de la desfășurarea procedurii, astfel încât nu este justificată luarea unei alte măsuri, mai puțin coercitive, astfel după cum s-a solicitat de către apărare.

În baza încheierii sus-menționate s-a emis mandatul de arestare nr. x/12.03.2022, pe numele persoanei extrădabile A..

Încheierea nr. x pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori în dosarul nr. x/2022 a fost atacată cu contestație de către persoana extrădabilă A..

Prin decizia nr. 185/22.03.2022 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală s-a respins, ca nefondată, contestația formulată de persoana extrădabilă A. împotriva încheierii nr. 8/12.03.2022 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori în dosarul nr. x/2022.

Prin încheierea din 25.03.2022, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori în dosarul nr. x/2022, în baza art. 44 alin. (1), (2) și 8 din Legea nr. 302/2004, s-a prelungit pe o durată de 25 de zile, începând cu data de 27.03.2022 și până la data de 20.04.2022 inclusiv, arestarea provizorie dispusă prin încheierea nr. 8/12.03.2022, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori în dosarul nr. x/2022, a persoanei extrădabile A..

Curtea a constatat că sunt îndeplinite în continuare toate condițiile prevăzute de lege pentru a se dispune arestarea provizorie, care au fost avute în vedere prin încheierea nr. 8 din data de 12 martie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori în dosarul nr. x/2022, existând inclusiv confirmarea că va fi transmisă cererea de extrădare confirmarea valabilității mandatului de arestare, precum și toate celelalte informații prevăzute de art. 4 al art. 44 din Legea nr. 302/2004, care rezultă din conținutul difuziunii din data de 24.04.2018 emisă de Interpol Moscova, Rusia (nr. de referință BNC: x, referință caz Secretariatul General INTERPOL: x, nr. dosar INTERPOL: x).

Din adresa Ministerului Justiției nr. 22080/2022 din 24.03.2022, depusă la dosar la termenul din 25.03.2022, a rezultat că Parchetul General al Federației Ruse urmează să transmită cererea de extrădare și documentele anexe.

Prin urmare, s-a constatat că, în cauză subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării provizorii față de persoana extrădabilă A., având în vedere că aceasta nu face parte din categoria celor care sunt exceptate de la arestare în baza unei notițe roșii sau a unei difuziuni de urmărire internațională prin canalele Organizației Internaționale de Poliție Criminală - Interpol, fiind cetățean al Federației Ruse, acuzația pentru care se solicită extrădarea are corespondent în legislația penală română și, în raport de perioada în care se reține că ar fi fost săvârșită infracțiunea, nu a intervenit prescripția răspunderii penale.

Privarea de libertate a persoanei extrădabile prin arestarea provizorie se întemeiază pe necesitatea de a evita riscul ca aceasta să fugă, în condițiile în care nu are nicio legătură cu România, lipsa unei reședințe pe teritoriul României putând împiedica buna desfășurare a procedurii de față.

De asemenea, s-a reținut că persoana extrădabilă nu este solicitantă de azil și nu beneficiază de statutul de refugiat sau de protecție subsidiară, aceasta fiind identificată de către polițiștii de frontieră din cadrul P.T.F. Siret la data de 11.03.2022, ora 19:12 pe sensul de intrare în România, iar în urma verificărilor efectuate, s-a constatat faptul că persoana face obiectul unei alerte Interpol cu mențiunea "ARREST", emisă de Federația Rusă la data de 24.04.2018 și a unei semnalări la art. 24 din Regulamentul SIS II 1987/2006, emisă de Germania la data de 09.12.2019, având ca mențiune la tip infracțiune "terorism - activități conexe".

În opinia Curții, măsura arestării provizorii a persoanei extrădabile este de natură a înlătura posibilitatea unei eventuale sustrageri de la desfășurarea procedurii, având în vedere particularitățile și complexitatea cauzei, dar și gravitatea deosebită a acuzațiilor formulate împotriva persoanei extrădabile, situația particulară a acesteia, care are cetățenie rusă și nu are nici domiciliul și nici reședința în România, astfel încât nu este justificată luarea măsurii controlului judiciar, astfel după cum a solicitat persoana extrădabilă, prin apărător.

Constatând că se impune prezentarea, de către statul solicitant (Rusia) a cererii de extrădare, Curtea a apreciat că se justifică prelungirea măsurii arestării provizorii dispuse față de persoana extrădabilă prin încheierea nr. 8 din data de 12 martie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori în dosarul nr. x/2022, rămasă definitivă prin decizia nr. 185 din data de 22 martie 2022 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, măsura fiind oportună la prezentul moment al procedurii, pentru a se asigura soluționarea în bune condiții a cererii de extrădare care urmează a fi înaintată de autoritatea judiciară solicitantă.

Încheierea din 25.03.2022 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori în dosarul nr. x/2022 a fost atacată cu contestație de către persoana extrădabilă A..

Prin decizia nr. 223/06.04.2022 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală s-a respins, ca nefondată, contestația formulată de persoana extrădabilă A. împotriva încheierii din data de 25.03.2022 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori în dosarul nr. x/2022.

Ulterior, autoritățile judiciare din Federația Rusă au înaintat Ministerului Justiției din România cererea de extrădare a persoanei extrădabile A. nr. 81/3-479-18 din data de 05.04.2022 și actele anexe, în vederea efectuării controlului de regularitate internațională și au solicitat luarea în custodie și extrădarea acesteia în Federația Rusă pentru a fi trasă la răspundere penală.

Prin adresa din 14.04.2022, Ministerul Justiției a înaintat la dosarul cauzei cererea de extrădare formulată de autoritățile judiciare ale Federației Ruse și actele anexe privind pe persoana extrădabilă A..

Din conținutul adresei nr. x/2022 din 14.04.2022 a Ministerului Justiției, rezultă că în urma controlului de regularitate internațională s-a constatat în privința persoanei extrădabile A. că, persoana a cărei extrădare se solicită este cetățean rus, între România și Federația Rusă se aplică dispozițiile Convenției Europene de Extrădare, încheiată la Paris la 13.12.1957, la cererea de extrădare au fost atașate înscrisurile prev. de art. 36 din Legea nr. 302/2004 republicată, în limba română.

S-a mai arătat că la data de 28.10.2017, Departamentul de Investigații al Ministerului Afacerilor Interne al Rusiei pentru orașul Groznîi a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva numitei A., la data de 27.03.2018 fiind luată de către Judecătoria Oktyabrsky, Groznîi măsura arestării preventive, în lipsă, pentru 2 luni din momentul punerii în executare.

La cerere s-au anexat: cererea de extrădare, formulată de către Procuratura Generală a Federației Ruse, decretul din 28.10.2017, de punere în mișcare a acțiunii penale, decizia de anchetă din data de 13.10.2017, de începere a acțiunii penale, decizia de dare în urmărire, din data de 29.10.2017, decizia de dare în urmărire internațională, hotărârea prin care s-a dispus luarea măsurii arestării preventive, încheierea de confirmare a cetățeniei ruse a persoanei urmărite, cererea de înlocuire a pașaportului persoanei urmărite.

Persoanei extrădabile i-au fost comunicate cererea de extrădare și actele anexate, în limba rusă.

Analizând actele și lucrările dosarului, prin raportare la legislația aplicabilă în materia extrădării, Curtea a constatat că sunt întrunite condițiile pentru extrădarea numitei A..

Curtea a avut în vedere că în urma controlului de regularitate internațională efectuat conform art. 38 din Legea nr. 302/2004, republicată, s-a constatat că persoana extrădabilă A. este cetățean rus, între România și Federația Rusă fiind aplicabile dispozițiile Convenției Europene de Extrădare, încheiată la Paris la 13.12.1957, iar la cererea de extrădare a fost atașată documentația prevăzută de art. 36 din Legea nr. 302/2004 republicată, în limba română.

Curtea a constatat că persoana extrădabilă este urmărită internațional de autoritățile judiciare din Federația Rusă, împotriva sa fiind în desfășurare o procedură penală pentru comiterea infracțiunii de participare la o formațiune armată pe teritoriul unui stat străin care nu este prevăzută de legea acestui stat în scopuri contrare Federației Ruse, prev. de art. 208, partea 2 din C. pen. al Federației Ruse.

În fapt, conform mențiunilor din Decretul Investigatorului principal al Departamentului de Investigații al Ministerului Afacerilor Interne al Rusiei din 28.10.2017, din Decizia de Anchetă privind punerea în mișcare a unui dosar penal și acceptarea acestuia în urmărire din 13.10.2017, din Ordinul de Căutare din 29.10.2017 și din Decizia de Anchetă de anunțarea învinuitului pe lista de urmărire internațională din 15.12.2017, în sarcina persoanei extrădabile s-au reținut, în esență, următoarele:

În august 2016, data și ora exactă nu au fost stabilite de anchetă,A., înregistrată la adresa: Republica Cecenă, Grozny, districtul Zavodskoy, strada x, casa nr. 127, locuind la adresa: Republica Cecenskaia, orașul Grozny, districtul Oktyabrsky, strada x, casa nr. 81 realizând intenția criminală, a părăsit Federația Rusă spre Turcia, de unde, la o oră neprecizată, a trecut granița Siriei, folosind un general pașaport seria x nr. x, eliberat la 11 septembrie 2015 de Oficiul Serviciului Federal de Migrație al Teritoriului Stavropol, pentru o perioadă de cinci ani. În august 2016, A.. acționând cu intenție directă, adică dându-și seama de caracterul periculos din punct de vedere social și dorind apariția acestora pe teritoriul Republicii Arabe Siriene, a intrat într-o formațiune armată neprevăzută de legislația acestui stat, în scopuri contrare prevederilor interesele Federației Ruse la care participă în prezent. Acționând ca parte a formațiunii armate ilegale menționate mai sus, A.. împreună cu alți participanți, sunt dotate cu arme de foc automate și muniție, care, după finalizarea cursurilor care includ împușcături, antrenament exploziv, fizic, asalt și pregătire religioasă, sunt folosite pentru îndeplinirea scopurilor de funcționare a unei formațiuni armate neprevăzute de legislația Republicii Arabe Siriene. Până acum, A.. nu și-a anunțat retragerea din grupul armat ilegal. Nu există informații despre locația A.. pe teritoriul Federației Ruse. Astfel, prin acțiunile sale deliberate, A., a săvârșit o infracțiune în temeiul părții 2 a articolului 208 din C. pen. al Federației Ruse - participarea pe teritoriul unui stat străin la o formațiune armată neprevăzută prin legislația acestui stat, în scopuri contrare intereselor Federației Ruse.

Împotriva persoanei extrădabile, judecătorul Judecătoriei Oktyabrsky din orașul Grozny a dispus, la data de 27.03.2018, luarea unei măsuri preventive sub formă de detenție pe o perioadă de 2 luni din momentul extrădării acesteia în Federația Rusă.

Conform înscrisurilor anexate, infracțiunea pentru care este cercetată persoana extrădabilă se pedepsește cu privațiune de libertate pe un termen de la opt până la cincisprezece ani, cu restrângerea libertății pe un termen de la unu la doi ani, iar termenul de prescripție a răspunderii penale nu a expirat.

Infracțiunea sus-menționată își are corespondent în legislația română, în art. 35 alin. (1) rap. la art. 33 alin. (1) din Legea 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, care se pedepsește cu închisoare de la 5 la 12 ani și interzicerea unor drepturi și în privința căreia nu a intervenit prescripția răspunderii penale.

În raport de aceste aspecte, Curtea a constatat că este îndeplinită și condiția prevăzută de art. 24 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată, respectiv cea a dublei incriminări.

Autoritățile judiciare ale Federației Ruse au prezentat în cuprinsul cererii de extrădare, garanții, în sensul că cererea de extrădare nu are scopul de a persecuta o persoană din motive politice, în legătură cu rasa, religia, naționalitatea sau opiniile politice, persoanei extrădabile A., în Federația Rusă, îi vor fi oferite toate oportunitățile de apărare, inclusiv asistența avocaților, aceasta nu va fi supusă torturii, tratamentelor sau pedepselor crude, inumane sau degradante, fiind garantată respectarea Convenției pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale din 1950, precum și convențiile relevante ale Națiunilor Unite, ale Consiliului Europei și protocoalele acestora, iar în conformitate cu art. 14 din Convenția europeană privind extrădarea din 13.12.1957, persoana extrădabilă A. va fi pedepsită numai pentru infracțiunile în legătură cu care se realizează extrădarea, iar după încetarea urmăririi penale sau a judecății și în cazul pronunțării unei sentințe de vinovăție, după executarea pedepsei sau eliberarea acestuia, va putea să părăsească teritoriul Federației Ruse, iar dacă va fi extrădată în Rusia, persoana extrădabilă A. va fi ținută într-o instituție care ține cont de standardele prev. de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale din 1950, iar angajații Ambasadei României în Federația Rusă o vor putea vizita pentru a verifica respectarea garanțiilor.

Fiind audiată în instanță, potrivit disp. art. 46 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată, persoana extrădabilă a arătat că nu consimte la predarea sa voluntară, nefiind de acord să fie extrădată și predată autorităților din Federația Rusă, precizând că dorește să beneficieze de dreptul de azil în România. Fiind întrebată în legătură cu opoziția la extrădare, aceasta a arătat, în esență, că învinuirile ce îi sunt aduse sunt false, iar datele indicate în actele atașate cererii de extrădare nu corespund cu situația reală, considerându-se nevinovată. De asemenea, a arătat că în luna august 2016 a intrat în Ucraina, unde a locuit până în anul 2022 când a începu războiul. A mai făcut referire la faptul că în luna octombrie 2015 a fost răpită, sechestată și lovită de oamenii lui D..

Persoana extrădabilă nu a indicat mijloace de probă admise de legea română pentru a-și întemeia opoziția la extrădare.

De altfel, potrivit disp. art. 49 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, republicată, opoziția nu poate fi întemeiată decât pe faptul că persoana arestată nu este persoana urmărită sau că nu sunt îndeplinite condițiile pentru extrădare.

Or, persoana extrădabilă și-a formulat apărări în sensul că se consideră nevinovată de acuzația adusă împotriva ei și că în situația în care va fi extrădată, nu își va putea dovedi nevinovăția.

Curtea a avut în vedere disp. art. 52 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată.

Prin urmare, deși persoana extrădabilă și-a formulat apărări în legătură cu netemeinicia acuzațiilor ce i-au fost aduse, s-a apreciat că în acest cadru procesual nu se pot analiza aspectele invocate de persoana extrădabilă în sensul nevinovăției sale.

Deși apărarea a invocat faptul că persoana extrădabilă A. este o victimă a regimului represiv din Republica Cecenă din cadrul Federației Ruse, în cauză fiind vorba despre un dosar penal "fabricat", în scopul de a se obține extrădarea în Rusia a persoanei extrădabile pentru a fi pedepsită potrivit altor reguli decât cele prevăzute de legile invocate prin cererea de extrădare, respectiv C. pen. al Rusiei, fiind vorba despre tratamente inumane, degradante, împotriva demnității umane de care, se teme persoana extrădabilă că îi vor fi aplicate în cazul în care ar fi extrădată, Curtea a apreciat că extrădarea sus-numitei nu se referă la o infracțiune de natură politică sau la o infracțiune conexă unei infracțiuni politice, și, de asemenea, nu există temerea că prin extrădarea sus-numitei, viața sau libertatea acesteia ar fi pusă în pericol, că aceasta ar fi suspusă la tortură, tratamente inumane și degradante.

Aceasta, întrucât autoritățile judiciare ale Federației Ruse au prezentat în scris, în documentele transmise Ministerului Justiției, o serie de garanții.

Astfel, așa după cum s-a arătat, s-a precizat că cererea de extrădare nu are scopul de a persecuta o persoană din motive politice, în legătură cu rasa, religia, naționalitatea sau opiniile politice, persoanei extrădabile A., în Federația Rusă, îi vor fi oferite toate oportunitățile de apărare, inclusiv asistența avocaților, aceasta nu va fi supusă torturii, tratamentelor sau pedepselor crude, inumane sau degradante, fiind garantată respectarea Convenției pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale din 1950, precum și convențiile relevante ale Națiunilor Unite, ale Consiliului Europei și protocoalele acestora, iar în conformitate cu art. 14 din Convenția europeană privind extrădarea din 13.12.1957, persoana extrădabilă A. va fi pedepsită numai pentru infracțiunile în legătură cu care se realizează extrădarea, iar după încetarea urmăririi penale sau a judecății și în cazul pronunțării unei sentințe de vinovăție, după executarea pedepsei sau eliberarea acestuia, va putea să părăsească teritoriul Federației Ruse, iar dacă va fi extrădată în Rusia, persoana extrădabilă A. va fi ținută într-o instituție care ține cont de standardele prev. de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale din 1950, iar angajații Ambasadei României în Federația Rusă o vor putea vizita pentru a verifica respectarea garanțiilor.

În ceea ce privește faptul că persoana extrădabilă a formulat cerere de azil în România, Curtea a avut în vedere că această împrejurare nu prezintă relevanță juridică în momentul derulării procedurii de soluționare a cererii de extrădare.

Astfel, Inspectoratul General Pentru Imigrări - Direcția Azil și Integrare a comunicat instanței prin adresa nr. x din data de 13.04.2022 că numita A., a formulat cerere de protecție internațională pe teritoriul României la data de 01.04.2022, solicitarea celei în cauză fiind în curs de soluționare.

De asemenea, Inspectoratul General pentru Imigrări - Centrul Regional de Proceduri și Cazare a Solicitanților de Azil Rădăuți a comunicat instanței prin adresa nr. x din data de 15.04.2022, că persoana extrădabilă A. a formulat la data de 01.04.2022 cererea de azil cu numărul x.

S-a mai arătat că cererea de azil a cetățeanului din Federația Rusă, A. este în etapa administrativă și încă nu a fost pronunțată o hotărâre în cazul solicitantei.

La data de 19.04.2022, orele 12:00, la Centrul de Reținere și Arestare Suceava, a fost planificat atât interviul preliminar, cât și interviul de determinare a acordării unei forme de protecție. Solicitanta are dreptul să depună în sprijinul cererii sale de azil documente și probe care să îi susțină cauza. S-a menționat faptul că, în conformitate cu prevederile Legii nr. 122/2006, analizarea documentelor depuse de solicitant și a informațiilor din țara de origine a acestuia este obligatorie.

Nu s-a putut preciza data la care se va emite o hotărâre în cauză, aceasta depinzând în mare măsură de conținutul documentației depuse și de informațiile din țara de origine obținute, arătându-se că se va face tot posibilul pentru încadrarea în termenul legal de 30 de zile de la preluarea dosarului de către ofițerul de decizie (04.04.2022), așa cum este prevăzut la art. 52 din Legea nr. 122/2006.

În ceea ce privește declanșarea sau nu a procedurii accelerate, prevăzută de art. 75 și următoarele din legea sus-menționată, decizia este atributul ofițerului de caz, pe care o poate lua în urma analizei tuturor elementelor dosarului, sens în care nu se poate antepronunța la acest moment. Indiferent de tipul procedurii, ordinară sau accelerată, solicitantul are dreptul de a formula plângere, în condițiile art. 55 sau 80 din Legea nr. 122/2006, după caz.

În niciuna din variante nu este posibilă finalizarea procedurilor de azil până la data de 18.04.2022. Totodată, s-a solicitat să se aibă în vedere și prevederile art. 6 din Legea nr. 122/2006, privind garanția nereturnării solicitanților de azil, cu precizarea că se va comunica instanței luarea unei soluții și stadiul ulterior al procedurii, dacă eventual hotărârea va fi contestată în termenul legal, precum și alte date de interes.

În legătură cu formularea cererii de azil, deși în potrivit disp. art. 19 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 302/2004, republicată, în conformitate cu care nu pot fi extrădați din România solicitanții de azil, beneficiarii statutului de refugiat sau ai protecției subsidiare în România, în cazurile în care extrădarea ar avea loc în țara de origine sau în orice alt stat în care viața ori libertatea acestora ar fi pusă în pericol sau în care ar fi supuși la tortură, tratamente inumane și degradante, Curtea are în vedere că în conformitate cu disp. alin. (2) al art. 19 din Legea nr. 302/2004, "calitatea de cetățean român, solicitant de azil sau beneficiar al statutului de refugiat ori al protecției subsidiare în România se apreciază la data rămânerii definitive a hotărârii asupra extrădării. Dacă această calitate este recunoscută între data rămânerii definitive a hotărârii de extrădare și data convenită pentru predare, se va pronunța o nouă hotărâre în cauză."

Curtea a avut în vedere că reprezentantul Ministerului Public a solicitat arestarea persoanei extrădabile pentru o perioadă de 30 de zile, în vederea extrădării.

Cu privire la această cerere, Curtea a avut în vedere că potrivit art. 43 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, republicată, "arestarea provizorie în vederea extrădării se dispune și este prelungită de același complet învestit cu soluționarea cererii de extrădare, prin încheiere, fără ca durata totală a arestării provizorii să poată depăși 180 de zile. După întocmirea hotărârii prin care s-a dispus arestarea, judecătorul emite de îndată mandat de arestare provizorie în vederea extrădării. Prevederile C. proc. pen. cu privire la conținutul și executarea mandatului de arestare se aplică în mod corespunzător."

Astfel, potrivit textului de lege sus-menționat, la stabilirea măsurii preventive, Curtea a avut în vedere dispozițiile legale aplicabile în materie, urmând a analiza oportunitatea și necesitatea instituirii măsurii preventive.

În acest sens, Curtea a constatat că privarea de libertate a persoanei extrădabile prin arestarea provizorie în vederea extrădării se întemeiază pe necesitatea de a evita riscul ca aceasta să fugă, în condițiile în care nu are nicio legătură cu România, lipsa unei reședințe pe teritoriul României putând împiedica buna desfășurare a procedurii de față.

Prin urmare, Curtea a apreciat că se impune, luarea, față de aceasta, a măsurii arestării provizorii, pentru o perioadă de 30 de zile, pentru a se asigura desfășurarea în bune condiții a procedurii de extrădare.

Având în vedere cele reținute, constatând că în cauză nu s-au identificat motive de refuz al extrădării, persoana extrădabilă nefiind exceptată de la extrădare, Curtea în temeiul art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 302/2004, republicată, a constatat că sunt întrunite condițiile extrădării numitei A..

Această hotărâre a fost îndreptată prin încheierea din data de 21 aprilie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2022 în sensul că s-a înlăturat paragraful nr. 6 de la pag. 8, care a fost inserat din eroare.

Împotriva sentinței penale nr. 34 din data de 18 aprilie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2022, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din data de 21 aprilie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2022 a formulat contestație persoana solicitată A..

Cu ocazia dezbaterilor, apărătorul desemnat din oficiu a solicitat admiterea contestației, desființarea sentinței și în rejudecare respingerea cererii de extrădare, arătând că:

- în raport de dispozițiile art. 52 alin. (7) coroborate cu dispozițiile art. 19 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată, nu pot fi extrădați solicitanții de azil politic în cazurile și condițiile în care, prin extrădare în țara de origine, viața, libertatea sau integritatea persoanei ar fi puse într-o stare de pericol grav;

- dispozițiile art. 21 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 302/2004, republicată, prevăd un motiv obligatoriu de refuz al extrădării, în condițiile în care există argumente care să conducă la concluzia conform căreia extrădarea unei persoane este solicitată în scopul urmăririi sau pedepsirii acesteia pe motive de rasă, religie, orientare politică sau apartenență la un grup;

- înscrisurile depuse la dosarul cauzei, precum și susținerile verbale ale contestatoarei, în sensul că în timpul audierilor realizate de către autoritățile din Rusia drepturile procesuale ale acesteia au fost încălcate, dovedesc starea de temere resimțită de aceasta;

- plecarea contestatoarei de pe teritoriul Rusiei a fost determinată de necesitatea efectuării în străinătate a unor consultații medicale ale copilului acesteia, însă, din cauza stării de temere resimțite, nu a mai revenit în țară.

Examinând legalitatea și temeinicia sentinței contestate, atât prin prisma motivelor invocate de persoana solicitată A., cât și din oficiu, sub toate aspectele, Înalta Curte apreciază contestația ca fiind nefondată, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Prioritar analizei motivelor invocate, Înalta Curte notează că, în cauză, sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 80/1997 pentru ratificarea Convenției europene de extrădare semnată la Paris la data de 13 decembrie 1957.

Totodată, potrivit art. 18 din Legea nr. 302/2004, republicată, pot fi extrădate din România, în condițiile prezentei legi, la cererea unui stat străin, persoanele aflate pe teritoriul său care sunt urmărite penal sau sunt trimise în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni ori sunt căutate în vederea executării unei măsuri de siguranță, a unei pedepse sau a unei alte hotărâri a instanței penale în statul solicitant.

Din analiza lucrărilor dosarului, se observă că împotriva persoanei solicitate A. a fost transmisă difuziunea de urmărire internațională din data de 24.04.2018 prin canalele Organizației Internaționale de Poliție Criminală - Interpol Moscova, Rusia (nr. de referință BNC: x, referință caz Secretariatul General INTERPOL: x, nr. dosar INTERPOL: x) și a fost emis mandatul de arestare la data de 27.03.2018 de către Tribunalul districtual Oktyabrsky, Grozny, Rusia, aceasta fiind cercetată pentru săvârșirea infracțiunii de participare la grupare armată ilegală, prev. de secțiunea 2, art. 208 din C. pen. rusesc.

La data de 28.10.2017, Departamentul de Investigații al Ministerului Afacerilor Interne al Rusiei pentru orașul Groznîi a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva numitei A., la data de 27.03.2018 fiind luată de către Judecătoria Oktyabrsky, Groznîi măsura arestării preventive, în lipsă, pentru 2 luni din momentul punerii în executare.

În fapt, în sarcina persoanei solicitate A., s-a reținut că "În perioada 08.2016 până la 27.03.2018, împărtășind idei extremiste, a părăsit Rusia, deplasându-se în Siria și s-a alăturat în mod intenționat, ca luptător străin la formațiunea armată teroristă "B.", care este raportată ca fiind o parte a organizației teroriste "Statul islamic", iar până în prezent nu a încetat de bună voie să participe la această formațiune armată teroristă".

Persoana solicitată nu beneficiază de statutul de refugiat sau de protecție subsidiară, având formulată doar o cerere de azil care este nesoluționată, persoana solicitată A. fiind identificată de către polițiștii de frontieră din cadrul P.T.F. Siret la data de 11.03.2022, ora 19:12 pe sensul de intrare în România, iar în urma verificărilor efectuate, s-a constatat faptul că persoana face obiectul unei alerte Interpol cu mențiunea "ARREST", emisă de Federația Rusă la data de 24.04.2018 și a unei semnalări la art. 24 din Regulamentul SIS II 1987/2006, emisă de Germania la data de 09.12.2019, având ca mențiune la tip infracțiune "terorism - activități conexe". De asemenea, la dosar nu sunt date din care să rezulte că persoana extrădabilă a avut statutul de refugiat sau să fi beneficiat de protecție în Ucraina.

În cauză se constată că sunt îndeplinite condițiile pentru a se dispune extrădarea, întrucât faptele ce motivează extrădarea (participare la grupare armată ilegală prevăzute de secțiunea 2, art. 208 din C. pen. rusesc) au corespondent în legea română ca fiind infracțiuni de terorism prevăzute de art. 35 alin. (1) rap la art. 33 alin. (1) din Legea nr. 535 din data de 25 noiembrie 2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, care se pedepsește cu închisoarea de la 5 la 12 ani și interzicerea unor drepturi, iar în cauză nu se reliefează motive opționale sau obligatorii de refuz al extrădării, în conformitate cu art. 18 și următoarele din Legea nr. 302/2004, republicată.

Astfel, persoana a cărei extrădare se solicită este cetățean rus, între cele două state sunt aplicabile dispozițiile Convenției Europene privind Extrădarea din 1957, la cererea de extrădare au fost atașate documentele prevăzute de art. 36 din Legea nr. 302/2004, republicată, iar extrădarea este cerută având în vedere că persoana solicitată este urmărită internațional de autoritățile judiciare din Federația Rusă, împotriva sa fiind în desfășurare o procedură penală pentru comiterea infracțiunii de participare la o formațiune armată pe teritoriul unui stat străin care nu este prevăzută de legea acestui stat în scopuri contrare Federației Ruse, prev. de art. 208, partea 2 din C. pen. al Federației Ruse, ceea ce face ca exigențele art. 26 din Legea nr. 302/2004, republicată, să fie îndeplinite.

De asemenea, în cauză este îndeplinită condiția dublei incriminări, prevăzută de art. 24 din lege, iar aceste fapte, în raport de data comiterii lor - 2016 - nu sunt acoperite de prescripția generală sau specială și nici de amnistie sau grațiere, potrivit legislației din România și Federația Rusă, în condițiile art. 33-35 din Legea nr. 302/2004, republicată.

Totodată, în cauză nu se identifică motive obligatorii sau opționale de refuz al extrădării, potrivit art. 21 și art. 22 din lege și nici nu sunt indicii de încălcare a dreptului la un proces echitabil, prevăzut de CEDO sau un alt instrument internațional pertinent în domeniu, ratificat de România.

Deși persoana solicitată A. a susținut că se consideră nevinovată de acuzația formulată împotriva acesteia, Înalta Curte constată că în acest cadru procesual nu se poate analiza temeinicia acuzației. Nerecunoașterea săvârșirii infracțiunilor care constituie obiectul cererii de extrădare, nu este un motiv de refuz al extrădării, prevăzut de Legea nr. 302/2004, republicată, aceasta fiind o chestiune care vizează fondul cauzei și asupra căreia autoritățile judiciare române, învestite exclusiv cu cererea de extrădare, nu se pot pronunța în niciun mod.

Conform art. 49 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, republicată, opoziția la extrădare nu poate fi întemeiată decât pe faptul că persoana arestată nu este persoana urmărită sau că nu sunt întrunite condițiile pentru extrădare. Or, în cauză, persoana solicitată A. nu a formulat obiecții la identitate, iar opoziția sa la extrădare bazată pe motivele sus-amintite nu poate fi primită de Înalta Curte.

Totodată, Înalta Curte constată că sunt nefondate susținerile persoanei solicitate în sensul că în Federația Rusă îi va fi pusă în pericol viața, nefiind depuse niciun fel de dovezi cu privire la faptul că viața, libertatea sau integritatea acestei persoane ar fi puse în pericol sau că persoana a cărei extrădare se solicită ar fi expusă la tratamente inumane sau degradante în statul de origine în caz de predare.

Înalta Curte constată, în acord cu instanța de fond și contrar susținerilor apărării, că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată.

Astfel, în documentele transmise Ministerului Justiției din România autoritățile judiciare din Federația Rusă au oferit o serie de garanții în sensul că, cererea de extrădare nu are scopul de a persecuta o persoană din motive politice, în legătură cu rasa, religia, naționalitatea sau opiniile politice, persoanei extrădabile A., în Federația Rusă, îi vor fi oferite toate oportunitățile de apărare, inclusiv asistența avocaților, aceasta nu va fi supusă torturii, tratamentelor sau pedepselor crude, inumane sau degradante, fiind garantată respectarea Convenției pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale din 1950, precum și convențiile relevante ale Națiunilor Unite, ale Consiliului Europei și protocoalele acestora. În același sens, în conformitate cu art. 14 din Convenția europeană privind extrădarea din 13.12.1957, s-a arătat că persoana extrădabilă A. va fi pedepsită numai pentru infracțiunile în legătură cu care se realizează extrădarea, iar după încetarea urmăririi penale sau a judecății și în cazul pronunțării unei sentințe de condamnare, după executarea pedepsei sau eliberarea acesteia, va putea să părăsească teritoriul Federației Ruse. Autoritățile judiciare din Federația Rusă au mai garantat că, dacă va fi extrădată în Rusia, persoana extrădabilă A. va fi ținută într-o instituție care ține cont de standardele prevăzute de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale din 1950, iar angajații Ambasadei României în Federația Rusă o vor putea vizita pentru a verifica respectarea garanțiilor.

În ceea ce privește cererea de azil formulată în România la care a făcut referire persoana extrădabilă A., Înalta Curte constată că, într-adevăr aceasta s-a adresat cu cerere de azil Inspectoratului General pentru Imigrări - Centrul Regional de Proceduri și Cazare a Solicitanților de Azil Rădăuți înregistrată sub nr. x din data de 01.04.2022.

Potrivit art. 1 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, solicitant sau solicitant de azil este cetățeanul străin sau apatridul care și-a manifestat voința de a obține protecție internațională în România, atât timp cât procedura de azil cu privire la cererea sa nu s-a finalizat. Totodată, potrivit art. 34 alin. (1) din același act normativ, o persoană este considerată solicitant de azil din momentul manifestării de voință, exprimată, în scris sau oral, în fața autorităților competente, din care să rezulte că aceasta solicită protecția statului român.

Înalta Curte constată că, potrivit dispozițiilor art. 19 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 302/2004, solicitanții de azil nu pot fi extrădați din România în cazurile în care extrădarea ar avea loc în țara de origine sau în orice alt stat în care viața ori libertatea acestora ar fi pusă în pericol sau în care ar fi supuși la tortură, tratamente inumane și degradante. Prin urmare, simpla depunere a cererii de azil nu este suficientă pentru a fi apreciate ca fiind persoane exceptate de la extrădare.

În cauză nu au fost depuse dovezi din care să rezulte că în țara de origine în care se solicită extrădarea persoanei străine A. viața sau libertatea acesteia va fi pusă în pericol sau ar fi supusă la tortură, tratamente inumane și degradante. Simpla afirmație în acest sens a persoanei extrădabile nu este suficientă pentru a o excepta de la extrădare, în contextul în care toate celelalte condiții privind extrădarea pasivă sunt îndeplinite, așa cum în mod întemeiat a constatat și prima instanță. Dimpotrivă, în cererea de extrădare se menționează în mod expres că în cazul în care va fi extrădată, persoana solicitată A. va fi ținută într-o instituție care ține cont de standardele prevăzute de Convenția drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, iar angajații Ambasadei României în Federația Rusă o vor putea vizita pentru verificarea standardelor.

Prin urmare, Înalta Curte constată că persoana solicitată A. nu are calitatea de persoană exceptată de la extrădare, în conformitate cu dispozițiile art. 19 din Legea nr. 302/2004, republicată, întrucât nu are cetățenie română, nu are domiciliul și nici reședința pe teritoriul României, nu i s-a acordat dreptul de azil în România și nu beneficiază de statutul de refugiat sau de protecție subsidiară în România.

Deopotrivă, nu poate constitui un motiv de refuz al acordării extrădării conflictul militar ruso-ucrainean, admiterea cererii de extrădare având ca fundament actele dosarului și nu situațiile conjuncturale care nu implică de plano încălcarea drepturilor fundamentale ale persoanei solicitate, neexistând la dosar niciun element probator care să conducă la această concluzie. De altfel, mandatul de arestare și alerta INTERPOL au fost emise cu mult timp în urmă, respectiv la 27.03.2018 și 24.04.2018, ulterior deschiderii unui dosar penal în legătură cu persoana extrădabilă de către Parchetul Federației Ruse, Parchetul Republicii Cecene, în data de 13.10.2017 și a actelor de căutare a persoanei extrădabile efectuate de acest parchet până în data de 15.12.2017, când a fost trecută pe lista internațională de urmărit.

Împrejurările invocate de persoana solicitată A., în sensul că nu își dă consimțământul la extrădare, întrucât prin extrădare în țara de origine, viața, libertatea sau integritatea persoanei ar fi puse într-o stare de pericol grav, nu constituie motiv de refuz al extrădării prevăzute de lege.

Pe de altă parte, Înalta Curte constată că natura faptelor pentru care este cercetată în statul de origine, precum și existența unei semnalări la art. 24 din Regulamentul SIS II 1987/2006, emisă de Germania la data de 09.12.2019, având ca mențiune la tip infracțiune "terorism - activități conexe", exclude extrădarea persoanei străine A. în scopul urmăririi penale pentru o infracțiune de natură politică sau pentru o infracțiune conexă unei infracțiuni politice ori în scopul urmăririi sau pedepsirii acesteia pe motive de rasă, religie, orientare politică sau apartenență la un grup, în lipsa unor date și informații la dosarul cauzei în acest sens.

Totodată, Înalta Curte observă seriozitatea și gravitatea faptelor pentru care este urmărită penal în statul de origine persoana extrădabilă, evidențiată și de existența semnalării emisă de Germania la data de 09.12.2019 pentru infracțiuni de tip "terorism-activități conexe". Trebuie remarcat faptul că în temeiul art. 24 alin. (1) din Regulamentul SIS II 1987/2006 datele cu privire la resortisanții din țări terțe care fac obiectul unei semnalări ca inadmisibil sau având interdicție de ședere sunt introduse pe baza unei semnalări naționale care este rezultatul unei decizii luate de autoritățile administrative sau de instanțele judecătorești competente cu respectarea normelor de procedură prevăzute de legislația națională, pe baza unei evaluări individuale.

De asemenea, potrivit art. 24 alin. (2) din Regulamentul SIS II 1987/2006, o semnalare este introdusă atunci când decizia menționată la alin. (1) se întemeiază pe amenințarea la adresa ordinii sau a securității publice sau la adresa securității naționale pe care o poate constitui prezența unui resortisant dintr-o țară terță pe teritoriul unui stat membru.

Astfel, un stat al Uniunii Europene, Germania, a apreciat că prezența persoanei extrădabile A. constituie o amenințare la adresa ordinii sau securității publice sau la adresa securității naționale, existând motive serioase să se creadă că a comis o infracțiune gravă sau despre care există indicii reale că intenționează să comită o astfel de infracțiune pe teritoriul unui stat membru, indicând în semnalare același gen de infracțiuni pentru care s-a emis cererea de extrădare, anume infracțiuni de tip "terorism -activități conexe".

Înalta Curte subliniază că nu este competentă să se pronunțe asupra temeiniciei procedurii penale pentru care autoritatea străină cere extrădarea și nici asupra oportunității extrădării, conform art. 52 alin. (2) din Legea nr. 302/2002, republicată, însă, în egală măsură, nu poate face abstracție de natura și gravitatea faptelor pentru care persoana extrădabilă este urmărită penală în statul de origine, anume, infracțiuni de terorism, pentru care a fost emisă o semnalare potrivit art. 24 din Regulamentul SIS II 1987/2006 și de către Germania.

În egală măsură, deși persoana extrădabilă susține că dreptul la un proces echitabil ar fi fost încălcat, Înalta Curte constată că nu dispune de suficiente date pentru a aprecia că dreptul la un proces echitabil ar fi fost sau va fi nesocotit, astfel încât extrădarea să poată fi refuzată, în conformitate cu art. 21 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 302/2002, republicată.

În jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că o decizie de extrădare sau expulzare poate ridica în mod excepțional o problemă în temeiul art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului în care persoana ar risca să sufere în statul solicitant o denegare flagrantă de justiție, respectiv depășir