ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 695/2022

Ședința publică din data de 07 noiembrie 2022

Deliberând asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 112/P/2022 din data de 24 octombrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, în baza art. 52 în referire la art. 49 din Legea nr. 302/2004, republicată, s-a respins, ca nefondată, opoziția la extrădare formulată de persoana extrădabilă A..

În baza art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 302/2004, republicată, s-au constatat îndeplinite condițiile extrădării persoanei extrădabile A. (cetățean rus), cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de extorcare de bani comisă de grup de persoane, prev. și ped. de art. Sec. 2 art. 163 din C. pen. rusesc.

În baza art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, republicată, s-a admis cererea de extrădare a persoanei extrădate A. (cetățean rus), cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de extorcare de bani comisă de grup de persoane, prev. și ped. de art. Sec. 2 art. 163 din C. pen. rusesc, pedeapsa maximă prevăzută de lege fiind închisoarea până la 7 ani - formulată de către Procuratura Generală a Federației Ruse.

În baza art. 43 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, coroborat cu art. 52 alin. (3) din Legea 302/2004, s-a dispus arestarea provizorie în vederea extrădării pe o perioadă de 30 de zile, cu începere de la 24.10.2022 și până la 22.11.2022 a persoanei extrădabile A..

În temeiul art. 43 alin. (3) din Legea 302/2004, coroborat cu art. 230 alin. (1) C. proc. pen.., s-a dispus emiterea de îndată a mandatului de arestare provizorie în vederea extrădării pe numele persoanei extrădabile A..

S-au constatat încetate efectele măsurii preventive a controlului judiciar cu privire la A., măsură dispusă prin încheierea din 01.06.2022.

În baza art. 56 din Legea nr. 302/2004, republicată, s-a dispus predarea persoanei extrădabile A. către autoritățile judiciare din Federația Rusă, cu respectarea regulii specialității predării, prevăzută de art. 74 din Legea nr. 302/2004, republicată.

În baza art. 56 din Legea nr. 302/2004, republicată, predarea persoanei extrădabile A. urmează a se realiza de către Centrul de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, în termenul și potrivit condițiilor prevăzute de art. 56 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, republicată.

În baza art. 53 alin. (6) din Legea nr. 302/2004, republicată, hotărârea asupra extrădării s-a dispus a se comunica procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța și direcției de specialitate din Ministerul Justiției la rămânerea ei definitivă.

În baza art. 273 C. proc. pen., onorariul datorat doamnei traducător B., în cuantum de 450 RON aferent traducerilor efectuate în dosarul nr. x/2022 (pentru termenele din 07.09.2022 și 19.10.2022), s-a dispus a se avansa din fondurile Ministerului Justiției.

În baza art. 272 C. proc. pen., onorariul parțial, în cuantum de 800 RON pentru avocat C., desemnat să asigure asistența juridică din oficiu, conform delegației nr. 2718/31.05.2022, s-a dispus a se deconta din fondurile Ministerului Justiției.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Pentru a dispune astfel, asupra cererii de extrădare a persoanei extrădabile A., s-au reținut următoarele:

Pe rolul Curții de Apel Constanța a fost înregistrată cauza penală nr. 300/36/2022, având ca obiect sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, prin care, în temeiul dispozițiilor art. 44 din Legea nr. 302/2004, privind cooperarea judiciară internațională în materie penală (rep.), s-a solicitat arestarea provizorie în vederea extrădării a numitului A. (cetățean rus), urmare a emiterii față de acesta a mandatului de arestare sau hotărâre judecătorească cu același efect din 15.11.2021 al Tribunalului Central din Novosibirsk, Rusia, pentru săvârșirea infracțiunii de extorcare de bani comisă de grup de persoane, prevăzută de Sec. 2 art. 163 din C. pen. rusesc, pedeapsa maximă prevăzută de lege fiind închisoarea până la 7 ani.

În motivarea sesizării, s-a arătat că această faptă penală este incriminată și de legea penală română, respectiv infracțiunile de constituirea unui grup infracțional organizat, prevăzute de art. 367 alin. (1) din C. pen. (pedeapsa prevăzută de lege fiind închisoarea de la 1 la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi) și șantaj prevăzută de art. 207 alin. (1) și (3) din C. pen. (pedeapsa prevăzută de lege fiind închisoarea de la 2 la 7 ani).

În fapt, autoritățile judiciare ruse au reținut că, începând cu data de 01.12.2016, numitul A. este unul dintre cei mai activi membri ai grupării infracționale "D.", implicată în extorcare, furturi și spălare de bani în Regiunea Novosibirsk, Rusia. S-a arătat că, în data de 14.05.2021, A., acționând ca membru al acestei grupări, având scop mercenar de a obține bunuri prin folosirea amenințării cu violența și distrugerea proprietății, a cerut ilegal de la omul de afaceri E.. transferarea părții sale din activitatea sa antreprenorială la F. - orașul Novosibirsk, Rusia. Complicii subiectului sunt: D.., G., H..., I.. și alții.

La dosarul cauzei au fost atașate: lucrarea nr. x, transmisă prin e-mail la data de 31.03.2022 de către Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul General al Poliției Române - Centrul de Cooperare Polițienească Internațională - Biroul Național Interpol (în limba română); procese-verbale din data de 31.05.2022, de identificare întocmite de lucrătorii de poliție din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Tulcea; procesul-verbal nr. x/II/5/2022 din data de 31.05.2022 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, prin care i s-a adus la cunoștință numitului A. că Biroul Interpol Moscova, a transmis Biroului Național INTERPOL România confirmarea validității difuziunii de urmărire internațională în vederea arestării; declarația nr. x/2022 din data de 31.05.2022 a numitului A.; delegația pentru asistență judiciară obligatorie seria x nr. x/31.05.2022 pentru avocatul din oficiu C.; adresa nr. x/2022 din data de 31.03.2022 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța către Biroul Național Interpol România și înscrisurile în original și traduse prin care s-a solicitat extrădarea.

S-a precizat că persoana extrădabilă A. a fost audiată la parchet în prezența apărătorului din oficiu, avocat C. din cadrul Baroului Constanța și a traducătorului autorizat de limba rusă B., la termenul de judecată din data de 01.06.2022, iar în instanță, audierea persoanei extrădabile s-a realizat în prezența apărătorului ales.

Persoana extrădabilă a formulat opoziție la extrădare și a arătat că nu este de acord să fie predată autorităților ruse, întrucât în procesul penal din Rusia nu îi sunt respectate drepturile, mama i-a fost amenințată cu privire la persoana sa, menționând că este urmărit pentru convingeri politice, în acest sens propunând spre ascultare pe martorul J., ulterior înlocuit cu martorul K..

I s-au adus la cunoștință numitului A., faptele de care este acuzat de către autoritățile judiciare ruse și că acestea solicită extrădarea lui în Rusia, iar cererea și documentele aferente au fost înaintate Curții de Apel Constanța, secția Penală, în vederea derulării procedurii de extrădare.

Din verificările efectuate, dar și din declarația numitului A., dată în fața judecătorului, a mai rezultat că acesta a formulat o cerere de azil în România, care a fost înregistrată cu nr. x/03.06.2022 la Centrul Regional de Proceduri și cazare pentru solicitanții de azil Galați, aflându-se în curs de soluționare.

Persoana extrădabilă a formulat opoziție la extrădare și a arătat că nu este de acord să fie predat acestor autorități, întrucât în procesul penal care se desfășoară în instanțele din Rusia nu îi sunt respectate drepturile, s-au administrat probe fără a i se aduce la cunoștință, iar o eventuală predare în Rusia l-ar supune torturii în această țară, menționând că a fost hărțuit și îi este pusă în pericol viața sa și a familiei sale.

Curtea a încuviințat persoanei extrădabile proba cu înscrisuri și un martor în dovedirea motivelor de refuz a extrădării și, pentru a-i da posibilitatea de a formula în scris opoziția sa la extrădare, dar și pentru audierea martorului, a amânat cauza acordându-i mai multe termene în acest sens, fără însă a prezenta martorul.

La termenul de judecată din data de 19.10.2022, apărătorul ales al persoanei extrădabile a precizat că nu a prezentat martorul întrucât acesta a primit ordin de încorporare, depunând la dosar un înscris în acest sens, denumit ordin de convocare, dar și un ordin de convocare pentru persoana extrădabilă.

Curtea a constatat că ordinul de convocare depus pentru martorul K. a fost emis pentru data de 13.10.2022, fără a se preciza că martorul a și fost încorporat, astfel că nu ar fi avut posibilitatea prezentării la instanță. Totodată, s-a mai constatat că la termenul anterior, din data de 07.09.2022, apărătorul ales al persoanei extrădabile a invocat lipsa aceluiași martor întrucât nu a reușit să obțină viză, obligându-se a depune la termenul ulterior documentele în susținerea acestor aspecte, documente pe care nu le-a prezentat însă la termenul din data de 19.10.2022. Având în vedere că nu s-a făcut dovada imposibilității de prezentare a martorului, Curtea a făcut aplicarea dispozițiilor art. 383 C. proc. pen.

La dosarul cauzei a fost depusă, la data de 27.06.2022, opoziția la extrădare din partea persoanei extrădabile, în care aceasta a formulat trei apărări, cu privire la incidența motivelor prevăzute de art. 21 alin. (1) lit. a), art. 19 lit. b) și art. 24 din Legea nr. 302/2004, republicată.

- nerespectarea dreptului la un proces echitabil de către autoritățile judiciare ruse

- având statut de solicitant al dreptului la azil, nu poate fi reținut

- condiția dublei incriminări

Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea a constatat că opoziția la extrădare nu este fondată, drept pentru care aceasta urmează a fi respinsă, cu consecința admiterii cererii de extrădare și predării persoanei extrădabile către autoritățile judiciare din Federația Rusă, pentru următoarele considerente:

Astfel, s-a arătat că primul motiv obligatoriu de refuz al extrădării, constând în nerespectarea dreptului la un proces echitabil de către autoritățile judiciare ruse, nu poate fi reținut în prezenta cauză, în condițiile în care aprecierea cu privire la respectarea acestui drept fundamental nu se poate face, potrivit dispozițiilor art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, decât în raport de o întreagă procedură, și nu în raport de o etapă procesuală aflată în derulare.

Deși persoana extrădabilă a susținut că ar fi fost absentă la procedura judiciară care se derulează în Federația Rusă, Curtea a reținut că, în prezent, procesul penal aflat pe rolul autorității judiciare străine este în plină derulare, astfel încât persoana extrădabilă, având cunoștință în mod direct de acest proces, dar și de întreaga documentație atașată cererii de extrădare, se poate prezenta în fața autorităților judiciare ruse în vederea formulării tuturor apărărilor.

De altfel, autoritățile judiciare ruse au prezentat suficiente motive privind împrejurările în raport de care o notificare judiciară privind acuzația penală nu a putut fi remisă persoanei în cauză, numitul A. fiind cercetat într-un dosar penal pentru săvârșirea infracțiunii de extorcare de bani comisă de grup de persoane, prevăzută de art. Sec. 2 art. 163 din C. pen. rusesc, cauză în care autoritățile judiciare ruse au emis un mandat de arestare și căutare, ca urmare a sustragerii acuzatului de la procedura ce se desfășoară împotriva sa.

De asemenea, a mai rezultat din documentele înaintate de autoritățile ruse (rezoluția pronunțată sub nr. x/2021 din 15.11.2021 de judecătorul Tribunalului Regional Cerntral din Novosibirsk Șișkina M.A.) că "A. nu a locuit la locul înregistrării, a trecut granița Federației Ruse și se ascunde în prezent de autoritățile de investigație, în legătură cu care a fost trecut pe lista de urmărire internațională; din materialele depuse judecății rezultă că martorii din cauza penală se tem că vor fi influențați de persoanele urmărite în dosarul penal"..., astfel că s-a apreciat necesar a se dispune punerea inculpatului sub imperiul unei măsuri preventive privative de libertate.

S-a reținut că instanța nu poate formula aprecieri proprii asupra legalității sau oportunității măsurilor preventive dispuse împotriva inculpatului de autoritățile statului solicitant, însă a remarcat faptul că, din perspectiva dispozițiilor art. 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, drepturile persoanei extrădabile au fost respectate.

Or, de vreme ce împotriva numitului A., la data de 25.09.2021, a fost emisă o decizie de aducere în calitate de învinuit de săvârșirea infracțiunilor prevăzute la secțiunea ap. 2 a art. 163 C. pen. al Federației Ruse, fiind aleasă o măsură graduală, respectiv măsura de reținere sub forma unui angajament scris de a nu părăsi locul și a unui comportament adecvat, fiind cert că au fost respectate drepturile persoanei din perspectiva CEDO, ulterior ca urmare a negăsirii la domiciliu întrucât după punerea sub acuzare a părăsit teritoriul Federației Ruse, dispunându-se punerea inculpatului sub imperiul unei măsuri preventive privative de libertate, iar acest fapt formează convingerea instanței române că persoana extrădabilă A. avea cunoștință de procedura judiciară ce se desfășoară împotriva sa.

De altfel, activitățile de investigație întreprinse în cauză, au mai reliefat și faptul că, la scurtă vreme de la declararea acuzatului la lista internațională a urmăririi, ca efect al deciziei luate, A. a părăsit Federația Rusă.

S-a apreciat că nu poate fi reținut nici al doilea motiv al opoziției la extrădare, decurgând din statutul persoanei extrădabile de solicitant al dreptului la azil, în condițiile în care dispozițiile art. 19 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 302/2004, republicată se opun doar la extrădarea celor a căror viață ori libertate ar fi pusă în pericol sau care ar fi supuși la tortură, tratamente inumane sau degradante în țara de origine sau în orice alt stat.

În aceeași ordine de idei, Curtea a reținut că apărările persoanei extrădabile referitoare la faptul că o eventuală predare în Rusia l-ar supune torturii în această țară, fiindu-i pusă în pericol viața sa și a familiei sale, nu sunt dovedite, astfel încât motivul la care se referă art. 19 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 303/2004 nu este cu atât mai mult incident în cauză.

Totodată, s-a constatat că solicitarea persoanei extrădabile a azilului în România a fost respinsă ca neîntemeiată de Judecătoria Galați, prin sentința civilă nr. 6008/06.09.2022, apreciindu-se că, din datele existente la dosarul personal, raportate la informațiile din țara de origine, nu justifică ipoteza potrivit căreia, în cazul reîntoarcerii în țara de origine, petentul ar risca să fie supus la tortură, tratamente inumane sau degradante. De asemenea, instanța civilă a apreciat că petentul nu a dovedit o amenințare serioasă, individuală la adresa vieții sau integrității, astfel că nu se impune aplicarea art. 26 din Legea 122/2006, cu modificările și completările ulterioare.

Dincolo de faptul că declarația persoanei extrădabile A. și înscrisurile depuse în apărare nu conțin niciun fel de elemente de certitudine, Curtea a reținut și faptul că Procuratura Generală a Federației Ruse a garantat prin întreaga corespondență oficială depusă la dosar că cererea de extrădare nu are ca scop urmărirea din motive politice sau în legătură cu apartenența rasială, religie, apartenența națională sau opiniile politice.

Pe această cale, s-a garantat că, în Federația Rusă, persoanei extrădabile îi vor fi oferite toate posibilitățile de apărare și că nu va fi supusă nici la torturi și nici la pedepse ori la tratamente crude, inumane sau degradante, urmând a fi cercetată numai în legătură cu faptele care au stat la baza cererii de extrădare și având posibilitatea de a părăsi statul solicitant după ce va executa o eventuală pedeapsă în cazul în care va fi găsit vinovat.

S-a apreciat că nu este întemeiat nici al treilea motiv al opoziției la extrădare, deoarece condiția dublei incriminări nu presupune o corespodență exactă a normelor de incriminare din cele două state, esențial fiind ca descrierea faptei pentru care persoana extrădabilă este cercetată în statul de origine să poată fi asociată unor texte de incriminare din legea penală română.

Or, Curtea a reținut, sub acest aspect, că persoana extrădabilă A. este cercetată în statul solicitant de săvârșirea infracțiunii de extorcare de bani comisă de grup de persoane, prevăzută de art. Sec. 2 art. 163 din C. pen. rusesc, constând în aceea că, începând cu data de 01.12.2016, numitul A. este unul dintre cei mai activi membri ai grupării infracționale "D.", implicată în extorcare, furturi și spălare de bani în Regiunea Novosibirsk, Rusia. În data de 14.05.2021, A., acționând ca membru al acestei grupări, având scop mercenar de a obține bunuri prin folosirea amenințării cu violența și distrugerea proprietății, a cerut ilegal de la omul de afaceri E.. transferarea părții sale din activitatea sa antreprenorială la F. - orașul Novosibirsk, Rusia. Complicii subiectului sunt: D.., G., H..., I.. și alții.

Indiferent de denumirea de care aceste fapte se bucură în legislația penală a Federației Ruse, ele, potrivit legii penale române, pot fi încadrate ca infracțiuni de constituirea unui grup infracțional organizat, prevăzute de art. 367 alin. (1) din C. pen. (pedeapsa prevăzută de lege fiind închisoarea de la 1 la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi) și șantaj prevăzută de art. 207 alin. (1) și (3) din C. pen. (pedeapsa prevăzută de lege fiind închisoarea de la 2 la 7 ani).

Întrucât apărările persoanei extrădabile nu pot conduce la respingerea cererii formulate, Curtea a constatat a fi îndeplinite condițiile de fond și de formă impuse de art. 18 și următoarele din Legea nr. 302/2004, în cauză nefiind identificate motive obligatorii sau opționale de refuz la extrădare, iar cerințele impuse de art. 24 - art. 35 din lege fiind pe deplin întrunite.

S-a constatat astfel că faptele pentru care persoana extrădabilă este cercetată nu sunt acoperite de prescripția răspunderii penale, potrivit legilor statului solicitant sau statului român, că pentru aceste fapte nu a intervenit amnistia în România, că tragerea la răspundere penală nu este condiționată de o plângere prealabilă și că pentru aceste fapte atât legislația Federației Ruse, cât și legislația română prevăd o pedeapsă privativă de libertate de cel puțin un an.

A mai reținut Curtea că potrivit C. pen. al Federației Ruse, prescripția răspunderii penale este suspendată, între altele, dacă persoana care a comis infracțiunea se sustrage anchetei sau instanței.

Deopotrivă, s-a apreciat că nu poate constitui un motiv de refuz al acordării extrădării conflictul militar ruso-ucrainian, admiterea cererii de extrădare având ca fundament actele dosarului și nu situațiile conjuncturale care nu implică de plano încălcarea drepturilor fundamentale ale persoanei solicitate, neexistând la dosar niciun element probator care să conducă la această concluzie.

Împrejurările invocate de persoana solicitată, în sensul că nu își dă consimțământul la extrădare, întrucât prin extrădarea sa în țara de origine, viața, libertatea sau integritatea sa ar fi puse în pericol grav, nu constituie motiv de refuz al extrădării prevăzut de lege, susținerile persoanei solicitate fiind simple supoziții, nefiind relevate indicii care să le susțină, cu ocazia examenului de regularitate și nici în cursul procedurii judiciare.

În lumina celor arătate, Curtea, în baza art. 52 în referire la art. 49 din Legea nr. 302/2004, republicată, a respins opoziția la extrădare formulată de către persoana extrădabilă A., ca nefondată, iar în baza art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 302/2004, republicată, a constatat îndeplinite condițiile extrădării persoanei extrădabile A., cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de extorcare de bani comisă de grup de persoane, prevăzută de art. Sec. 2 art. 163 din C. pen. rusesc, pedeapsa maximă prevăzută de lege fiind închisoarea până la 7 ani.

În baza art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, republicată, a admis cererea de extrădare a persoanei extrădabile A., iar în baza art. 43 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, coroborat cu art. 52 alin. (3) din Legea 302/2004, s-a dispus arestarea provizorie în vederea extrădării pe o perioadă de 30 de zile, cu începere de la 24.10.2022 și până la 22.11.2022.

În temeiul art. 43 alin. (3) din Legea 302/2004, coroborat cu art. 230 alin. (1) C. proc. pen., s-a dispus emiterea de îndată a mandatului de arestare provizorie în vederea extrădării pe numele persoanei extrădabile A..

Față de soluția pronunțată în cauză, Curtea a constatat încetate efectele măsurii preventive a controlului judiciar cu privire la A., măsură dispusă prin încheierea din 01.06.2022, astfel că nu se mai impune analiza solicitării apărătorului persoanei solicitate de acordare a permisiunii părăsirii județului Constanța.

În baza art. 56 din Legea nr. 302/2004, republicată, Curtea a dispus predarea persoanei extrădabile A. către autoritățile judiciare din Federația Rusă, cu repectarea regulii specialității predării, prevăzută de art. 74 din Legea nr. 302/2004, republicată.

În baza art. 43 alin. (6) din Legea nr. 302/2004, a dispus emiterea mandatului de arestare provizorie în vederea extrădării pe numele persoanei extrădabile A..

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a formulat contestație persoana extrădabilă A., solicitând, în esență, admiterea contestației, desființarea hotărârii atacate, iar în rejudecare, în principal, respingerea cererii de extrădare formulată de autoritățile din Rusia.

În argumentare, în susținerea contestației formulate, persoana extrădabilă A. a invocat în primul rând faptul că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute în art. 21 din Legea nr. 302/2004, respectiv există motive obligatorii de refuz al extrădării dacă: "a) nu a fost respectat dreptul la un proces echitabil..", și anume, nu a fost citat pe parcursul procesului penal din Rusia pentru exercitarea drepturilor procesuale. A mai precizat că nu are cunoștință că se desfășoară o procedură penală împotriva sa pe teritoriul Rusiei și nu a putut să-și exercite dreptul la apărare.

Al doilea motiv pe care persoana extrădabilă l-a invocat este faptul că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 19 lit. b) din Legea nr. 302/2004, respectiv: "Persoane exceptate de la extrădare: (1) Nu pot fi extrădați din România: b) solicitanții de azil, beneficiarii statutului de refugiat sau ai protecției subsidiare în România, în cazurile în care extrădarea ar avea loc în țara de origine sau în orice alt stat în care viața ori libertatea acestora ar fi pusa în pericol sau în care ar fi supuși la tortură, tratamente inumane degradante". În acest sens, a precizat că este de notorietate faptul că pe teritoriul Rusiei procedurile judiciare se desfășoară fără respectarea celor mai elementare drepturi, iar cei reținuți/arestați sunt supuși la tratamente inumane și tortură.

În al treilea rând, a invocat faptul că nu este îndeplinită cerința dublei incriminări. Art. 24 din Legea 302/2004 prevede:

"(1) Extrădarea poate fi admisă numai dacă fapta pentru care este suspectată sau acuzată ori a fost condamnată persoana a cărei extrădare se solicită este prevăzută ca infracțiune atât de legea statului solicitant, cât și de legea română." Or, persoana extrădabilă este acuzată de "extorcare", iar în C. pen. român nu există infracțiunea de extorcare.

În concluzie, a susținut că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 52 alin. (3) din Legea 302/2004 pentru ca instanța să dispună menținerea stării de arest provizoriu în vederea extrădării, până la predarea persoanei extrădabile. S-a precizat că nu a fost în arest provizoriu, ci sub control judciciar, astfel încât instanța nu putea menține o măsură care nu era luată.

Pentru aceste motive, a solicitat, în principal, admiterea contestației și înlocuirea măsurii arestării provizorii cu controlul judiciar, iar în subsidiar, admiterea contestației și înlocuirea măsurii arestării provizorii cu măsura arestării la domiciliu.

La termenul de judecată din 2 noiembrie 2022, după dezbateri, dar înainte de momentul deliberării, contestatorul persoană extrădabilă A., prin apărător ales a făcut precizările pe care le-a susținut oral în dezbateri, și anume, că persoana extrădabilă a formulat cerere pentru obținerea statutului de azilant, care a fost respinsă și se află în faza procesuală a apelului, cu termen de judecată la data de 10.11.2022. De asemenea, a mai precizat că persoana extrădabilă A. a formulat o a doua cerere invocând motive diferite de cele cuprinse în prima cerere de acordare a statutului de azilant, depunând, în copie, cererea de azil formulată la data de 27.10.2022.

Examinând cauza atât sub aspectul criticilor invocate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, Înalta Curte constată întemeiată contestația formulată de persoana extrădabilă A. pentru următoarele considerente:

În cauză, sunt aplicabile dispozițiile Convenției europene de extrădare încheiată la Paris la 13 decembrie 1957, ratificată prin Legea nr. 80/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 14 mai 1997, transpusă în prevederile Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată. În consecință, extrădarea contestatorului A., la solicitarea autorităților judiciare din Federația Rusă, este condiționată de îndeplinirea cerințelor prevăzute de dispozițiile art. 18 - 60 cuprinse în Capitolul I - Extrădarea pasivă, din Titlul II al legii speciale menționate.

Din actele dosarului, se observă că extrădarea contestatorului A. se solicită în vederea cercetării pentru comiterea infracțiunii de extorcare de bani comisă de grup de persoane, prevăzută de art. Sec. 2 art. 163 din C. pen. rusesc, constând în aceea că, începând cu data de 01.12.2016, numitul A. este unul dintre cei mai activi membri ai grupării infracționale "D.", implicată în extorcare, furturi și spălare de bani în Regiunea Novosibirsk, Rusia. în data de 14.05.2021, A., acționând ca membru al acestei grupări, având scop mercenar de a obține bunuri prin folosirea amenințării cu violența și distrugerea proprietății, a cerut ilegal de la omul de afaceri E.. transferarea părții sale din activitatea sa antreprenorială la F. - orașul Novosibirsk, Rusia. Complicii subiectului sunt: D.., G., H..., I.. și alții.

Înalta Curte constată îndeplinită condiția dublei incriminări, prevăzute de art. 24 din Legea nr. 302/2004, infracțiunile de care este acuzată persoana extrădabilă A. având corespondent în legea penală română, circumscriindu-se infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen. și șantaj, prevăzută de art. 207 alin. (1) și (3) din C. pen., iar față de cele anterior reținute se constată îndeplinită și cerința referitoare la gravitatea pedepsei, instituită prin art. 26 din Legea nr. 302/2004.

Termenul de prescripție a răspunderii penale nu este împlinit nici potrivit legislației statului solicitant și nici conform legislației române, fiind satisfăcute și cerințele reglementate de dispozițiile art. 18 și art. 19 din Legea nr. 302/2004, republicată.

Însă, în dezacord cu prima instanță, Înalta Curte apreciază că are aplicabilitate motivul obligatoriu de refuz al extrădării prevăzut de art. 19 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 302/2004, republicată, care prevede că: "Nu pot fi extrădați din România: b) solicitanții de azil, beneficiarii statutului de refugiat sau ai protecției subsidiare în România, în cazurile în care extrădarea ar avea loc în țara de origine sau în orice alt stat în care viața ori libertatea acestora ar fi pusă în pericol sau în care ar fi supuși la tortură, tratamente inumane și degradante".

În jurisprudența instanței supreme, care este aplicabilă și speței de față, s-au reținut dispozițiile art. 19 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală care prevăd că nu pot fi extrădați din România:

"Solicitanții de azil, beneficiarii statutului de refugiat sau ai protecției subsidiare în România, în cazurile în care extrădarea ar avea loc în țara de origine sau în orice alt stat în care viața ori libertatea acestora ar fi pusă în pericol sau în care ar fi supuși la tortură, tratamente inumane și degradante"; caracterul sistemic al condițiilor inumane sau degradante de detenție preventivă, la fel ca și cel al încălcării drepturilor fundamentale ale omului în statul solicitant, efectele acestei constatări se răsfrâng, în mod inevitabil și asupra cazurilor individuale de privare de libertate, în așteptarea procesului (decizia nr. 675 din 27.10.2022, ICCJ, secția Penală, decizia nr. 339 din 25.05.2022, ICCJ, secția Penală, decizia nr. 275 din 03.05.2022, ICCJ, secția Penală).

Se constată astfel că potrivit dispozițiilor art. 19 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 302/2004, persoana extrădabilă A. are statutul de solicitant de azil, care constituie un motiv obligatoriu de refuz al extrădării. Astfel cum rezultă din actele dosarului, persoana extrădabilă a formulat o cerere de azil, la data de 3.06.2022, care a fost respinsă, la data de 26.07.2022, de Inspectoratul general pentru imigrări - Centrul regional de proceduri și cazare pentru solicitanții de azil Galați. Împotriva acestei din urmă hotărâri, persoana extrădabilă a formulat plângere care a fost respinsă prin sentința civilă nr. 6008 din 06 septembrie 2022 de către Judecătoria Galați, secția civilă, în dosarul nr. x/2022.

Din înscrisurile comunicate la dosar, rezultă că împotriva acestei din urmă hotărâri persoana extrădabilă a formulat cale de atac care are termen de judecată la data de 10.11.2022. Suplimentar, s-a constatat că, la data de 27.10.2022, persoana extrădabilă A. a formulat o nouă cerere de azil, solicitând acordarea din partea autorităților române a acestei forme de protecție.

Așadar, având în vedere calitatea de azilant și dispozițiile legale aplicabile, persoana extrădabilă este exceptată de la extrădare, împrejurare care împiedică predarea persoanei extrădabile și care funcționează pe toată perioada cât deține această calitate, urmând ca la momentul când pierde statutul de azilant, procedura de extrădare să fie eventual reluată de autoritățile statului solicitant.

Deopotrivă, examinând toate informațiile pertinente, referitoare atât la situația particulară a persoanei extrădabile, cât și la cea obiectiv existentă în statul solicitant, se identifică date care atestă existența unui risc semnificativ de încălcare a drepturilor fundamentale ale omului în statul solicitant și/ori de supunere a persoanei extrădabile unor tratamente inumane sau degradante.

În calitate de parte contractantă la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ratificată prin Legea nr. 30/1994, România trebuie să se conformeze obligației consacrate de art. 1, respectiv, aceea de a recunoaște oricărei persoane aflate sub jurisdicția sa drepturile și libertățile definite în Titlul I al Convenției.

La 15 martie 2022, Federația Rusă a inițiat procedura de retragere din Consiliul Europei. În acest context, se remarcă o negare a jurisdicției Curții Europene a Drepturilor Omului, organul judiciar al Consiliului Europei care oferă protecție în caz de încălcare a drepturilor omului și libertăților fundamentale prevăzute de Convenție, ceea ce reclamă o prudență crescută în aprecierea consecințelor pe care ar putea să o aibă extrădarea în Federația Rusă.

În aceeași ordine de idei, a existenței unor date ce susțin incertitudinea respectării drepturilor omului și libertăților fundamentale în statul solicitant, se evidențiază Rezoluția Parlamentului European din 07.04.2022 referitoare la intensificarea represiunii în Rusia (2022/2622 (RSP), care s-a fundamentat printre altele, pe declarația Comisarului pentru drepturile omului al Consiliului Europei din 24 martie 2022 prin care își exprimă aprecierea pentru activitatea curajoasă a jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor omului, inclusiv a celor din Federația Rusă și Belarus, declarația Reprezentantului pentru libertatea mass-media al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa din 03.03.2022 privind încălcarea gravă a dreptului la libertatea de exprimare și libertatea mass-media în Rusia în contextul atacului militar al țării împotriva Ucrainei; declarația Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului privind ultimele evoluții din Rusia și Ucraina.

În contextul anterior expus, Înalta Curte conchide că datele obiective aflate la dispoziția sa fundamentează în mod credibil existența unor împrejurări care să constituie motive de refuz obligatoriu la extrădare.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 425

1

alin. (7) pct. 2 lit. a) din C. proc. pen. raportat la art. 53 din Legea nr. 302/2004, republicată, Înalta Curte va admite contestația formulată de persoana extrădabilă A. împotriva sentinței penale nr. 112/P/2022 din data de 24 octombrie 2022, pronunțate de Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie.

Va desființa, în integralitate, hotărârea atacată și, rejudecând:

Va respinge cererea de extrădare (referință dosar nr. NCB: x/2021, dosar Interpol - Secretariatul General Interpol: 2021/x, urmare emiterii mandatului de arestare sau hotărâre judecătorească cu același efect din 15.11.2021 al Tribunalului Central din Novosibirsk, Rusia) formulată de către Procuratura Generală a Federației Ruse privind pe persoana extrădabilă A. (cetățean rus), cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de extorcare de bani comisă de grup de persoane, prevăzută de art. Sec. 2 art. 163 din C. pen. rusesc.

Va revoca măsura arestării provizorii emise pe numele persoanei extrădabile și va dispune punerea de îndată în libertate a acesteia de sub puterea mandatului de arestare nr. x/P din 24.10.2022, emis de Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, dacă nu este arestată în altă cauză.

Va constata că persoana extrădabilă a fost arestată provizoriu de la data de 24.10.2022, la zi.

În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană extrădabilă, în cuantum de 300 RON, va rămâne în sarcina statului.

Onorariul cuvenit interpretului de limba rusă se plătește din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite contestația formulată de persoana extrădabilă A. împotriva sentinței penale nr. 112/P/2022 din data de 24 octombrie 2022, pronunțate de Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie.

Desființează, în integralitate, hotărârea atacată și, rejudecând:

Respinge cererea de extrădare (referință dosar nr. NCB: x/2021, dosar Interpol - Secretariatul General Interpol: 2021/x, urmare emiterii mandatului de arestare sau hotărâre judecătorească cu același efect din 15.11.2021 al Tribunalului Central din Novosibirsk, Rusia) formulată de către Procuratura Generală a Federației Ruse privind pe persoana extrădabilă A., cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de extorcare de bani comisă de grup de persoane, prevăzută de art. Sec. 2 art. 163 din C. pen. rusesc.

Revocă măsura arestării provizorii emise pe numele persoanei extrădabile și dispune punerea de îndată în libertate a acesteia de sub puterea mandatului de arestare nr. x/P din 24.10.2022, emis de Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, dacă nu este arestată în altă cauză.

Constată că persoana extrădabilă a fost arestată provizoriu de la data de 24.10.2022, la zi.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană extrădabilă, în cuantum de 300 RON, rămâne în sarcina statului.

Onorariul cuvenit interpretului de limba rusă se plătește din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 07 noiembrie 2022.