ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 708/2022

Ședința publică din data de 14 noiembrie 2022

Deliberând asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 165/F din 28 septembrie 2022 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în temeiul art. 52, alin. (3) din Legea nr. 302/2004, modificată, raportat la art. 1 din Convenția de extrădare de la Paris din data de 13.12.1957, s-a admis cererea de extrădare formulată de autoritățile judiciare din Republica Turcia și s-a dispus extrădarea în Turcia a persoanei extrădabile A., urmărit internațional pentru executarea restului de 7 ani, 8 luni și 2 zile din pedeapsa de 14 ani, 41 luni și 63 zile dispusă prin decizia nr. 2021/7608, pronunțată la data de 29.06.2021 de Judecătoria de executare nr. 2 din Bakirkoy, pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat, furt pe timp de noapte, violare de domiciliu și vătămare corporală, fapte prevăzute și pedepsite de dispozițiile art. 142

2

-H, art. 142

1

-B, art. 143

1

, art. 116

4

, art. 119/I-C, art. 142

1

, art. 143, art. 116

2

, art. 168

1

și art. 145 cu aplic. alt. 86/l, artQ86/3-E, art. 62, art. 52

1

și alt. 31/3 din C. pen. al Republicii Turcia.

S-a hotărât extrădarea persoanei solicitate cu respectarea regulii specialității.

În temeiul art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, s-a amânat predarea persoanei extrădabile până la soluționarea definitivă a dosarului penal nr. x/2019 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București sau, în caz de condamnare cu executarea în regim de detenție a pedepsei, până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiționate sau până la executarea pedepsei la termen.

S-a dispus arestarea provizorie în vederea extrădării a persoanei solicitate A. pe o durată de 30 de zile, de la data încetării motivelor care au justificat amânarea și s-a dispus emiterea mandatului de arestare provizorie în vederea extrădării.

S-a revocat măsura arestării provizorii, în vederea extrădării, luată față de persoana extrădabilă A. și s-a dispus punerea de îndată în libertate a persoanei extrădabile de sub puterea Mandatului de arestare provizorie în vederea extrădării nr. 3 din data de 28.07.2022, emis de Curtea de Apel București, secția I Penală, dacă nu este reținut, arestat sau deținut în altă cauză.

S-a constatat că persoana extrădată fost reținută și arestată provizoriu în vederea extrădării de la data de 28.07.2022 la zi.

S-a respins, ca inadmisibilă cererea de recunoaștere a deciziei nr. 2021/7608, pronunțată la data de 29.06.2021 de Judecătoria de executare nr. 2 din Bakirkoy.

În temeiul art. 275, alin. (3), C. proc. pen., cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului, iar indemnizația cuvenită interpretei de limbă turcă pentru asistența acordată s-a hotărât să se plătească din fondul Ministerului Justiției.

Executorie cu privire la măsura arestării provizorii, în vederea extrădării.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a constatat că la data de 28.07.2022 a fost înregistrată sub nr. x/2022, sesizarea nr. 1700/II-5/2022 din aceeași dată, formulată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, în conformitate cu art. 44 alin. (1), (2), (6) și 7 din Legea nr. 302/2004, modificată prin Legea nr. 75/2005 și Legea nr. 224/2006, pentru a aprecia cu privire la cererea de extrădare formulată de autoritățile judiciare din Republica Turcia, referitor la numitul A., urmărit internațional pentru executarea restului de 7 ani, 8 luni și 2 zile din pedeapsa de 17 ani, 7 luni și 3 zile dispusă prin sentința penală nr. 2021/7834 DOSYA 2021/7606 KARAR, pronunțată la data de 29.06.2021 de a II-a Curte a Magistraților din Bakirkoy, pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat, furt pe timp de noapte, violare de domiciliu și vătămare corporală, fapte prevăzute și pedepsite de dispozițiile art. 142

2

-H, art. 142

1

-B, art. 143

1

, art. 116

4

, art. 119/I-C, art. 142

1

, art. 143, art. 116

2

, art. 168

1

și art. 145 cu aplic. alt. 86/l, artQ86/3-E, art. 62, art. 52

1

și alt. 31/3 din C. pen. al Republicii Turcia, în sensul luării măsurii arestului provizoriu, în caz de urgență, în vederea extrădării.

În cuprinsul sesizării s-a arătat că în cuprinsul cererii de difuziune de urmărire internațională formulată de autoritățile judiciare din Republica Turcia, transmisă prin intermediul IGPR Centrul de Cooperare Polițienească Internațională, Biroul Național Interpol este menționată, în mod expres, solicitarea de arestare provizorie în vederea extrădării susnumitului, precum și intenția de a comunica cererea de extrădare a acestuia.

S-a reținut că prin ordonanța nr. 79/2022 emisă la data de 28.07.2022 de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București s-a dispus măsura reținerii pe o perioadă de 24 de ore, față de numitul A., de la 28.07.2022 ora 12:45 la 29.07.2022, ora 12:45, persoana solicitată fiind încarcerată în CRAP nr. 1 din cadrul D.G.P.M.B.

Din relațiile comunicate de Inspectoratul General pentru Imigrări prin adresa din 05.07.2022 a rezultat că numitul A. nu este cetățean român și nu a fost identificat în evidențe cu protecție internațională sau protecție temporară acordate de statul român; este posesor al permisului de ședere temporară nr. RO x, valabil până la data de 24.10.2022, în scop de angajare la S.C. B. S.R.L., cu ultima reședință declarată în România, în sat Fundeni, str. x, jud. Ilfov.

Prin încheierea de ședință din data de 28.07.2022, Curtea de apel a dispus arestarea provizorie, în caz de urgentă, în vederea extrădării, către autoritățile judiciare din Republica Turcia a persoanei extrădabile A., pe o perioadă de 30 de zile, de la 28.07.2022 la 26.08.2022, inclusiv. A fost emis M.A.P. provizoriu, în vederea extrădării nr. 3/28.07.2022, care a fost pus în executare la aceeași dată, 28.07.2022, cel în cauză fiind încarcerat în CRAP nr. 7, secția 12 Poliție. La același termen, persoana extrădabilă A. a declarat că nu este de acord să fie extrădat către autoritățile judiciare din Republica Turcia.

Ulterior, prin încheierea din data de 23.08.2022, măsura a fost prelungită pe o perioadă de 10 zile, începând cu data de 27.08.2022 până la data de 05.09.2022, inclusiv. La aceeași dată s-a fixat termen pentru data de 05.09.2022, în vederea comunicării cererii de extrădare de către autoritățile judiciare din Republica Turcia.

Prima instanță a constatat că la dosarul cauzei au fost depuse, prin intermediul Ministerului de Justiție - Direcția Drept Internațional și Cooperare Judiciară, în original și traduse în limba română, documentele prin care se solicită extrădarea numitului A. - urmărit internațional de autoritățile judiciare turcești în vederea executării unei pedepse de 14 ani, 41 luni și 63 zile pentru săvârșirea unor infracțiuni de furt, acțiuni infracționale desfășurate pe teritoriul statului solicitant în anul 2015 - cerere formulată de autoritățile judiciare ale Republicii Turcia (înregistrată la Ministerul Justiției la data de 29.08.2022), respectiv: cererea Procuraturii Republicane a Republicii Turcia privind extrădarea susnumitului, certificat privind textele de lege turcești aplicabile în cauză, precum și cele referitoare la termenul de prescripție a răspunderii penale; ordin de arestare, emis de Procuratura generală Bakirkoy, datat 01.07.2021; documente privind adnotarea de finalizare a pedepsei, emis de Tribunalul pentru copii nr. 1, 2 și 3 din Bakirkoy, respectiv Istanbul; decizie motivată nr. 2017/338 a Judecătoriei de executare nr. 2 din Bakirkoy; hotărâre emisă de Tribunalul de copii nr. 3 din Bakirkoy, datată 31.10.2017; document privind dovada cetățeniei persoanei solicitate.

Totodată, urmare controlului de regularitate internațională, efectuat în conformitate cu art. 38 din Legea nr. 302/2004, republicată, Ministerul de Justiție - Direcția Drept Internațional și Cooperare Judiciară a constatat că persoana a cărei extrădare se solicită este cetățean al Republicii Turcia; între România și Republica Turcia se aplică dispozițiile Convenției europene de extrădare, încheiată la Paris la 13.12.1957; extrădarea este supusă condițiilor prevăzute la art. 18-26 din Legea nr. 302/2004, republicată, iar la cererea de extrădare au fost atașate documentele prevăzute de art. 36

5

din Legea nr. 3022/2004.

La termenul din data de 05.09.2022, Curtea de apel a menținut măsura arestării provizorii a numitului A., în vederea extrădării, pe o perioadă de 30 de zile, începând cu 05.09.2022 până la data de 04.10.2022, inclusiv.

La același termen, persoana extrădabilă, personal, a învederat Curții că nu este de acord să fie extrădată și predată autorităților competente ale Republicii Turcia, nu renunță la regula specialității și a formulat, prin apărător ales, opoziție la extrădare, sens în care instanța a fixat termen în vederea depunerii motivelor opoziției la extrădare, la data de 13.09.2022.

La termenul de judecată din 13.09.2022, persoana extrădabilă, prin apărător ales, a arătat că formulat opoziție la extrădare, în temeiul art. 49 din Legea nr. 302/2202, arătând că, odată predat autorităților turce, îi va fi pusă în primejdie viața și integritatea corporală, urmând să fie supus unui regim de executare a pedepsei închisorii diferit de cel aplicat cetățenilor turci, întrucât este de etnie kurdă, iar această populație minoritară este persecutată de către autoritățile din Republica Turcia. A precizat că între autoritățile turce și populația kurdă există numeroase conflicte, ultimul dintre acestea desfășurându-se în luna octombrie a anului 2019, conflict ce a atras atenția presei internaționale, fiind catalogat ca unul ce tinde spre epurarea populației kurde de pe teritoriul Turciei. Mai mult, arată că întreaga sa familie s-a refugiat în România, în anul 2016, pentru a putea duce o viață normală, mai ales, în condițiile în care tatăl său a executat o pedeapsă privativă de libertate în Turcia, pe motive politice. Astfel, a solicitat încuviințarea probei testimoniale constând în audierea martorilor C. și D., respectiv tatăl și fratele său, în dovedirea celor susținute. Curtea de apel a încuviințat administrarea probei testimoniale încuviințate, acordând termen la 20.09.2022.

La data de 16.09.2022, persoana extrădabilă a formulat cerere de recunoaștere a hotărârii de condamnare nr. 2021/7606 dosar nr. x Karar emisă la 29.06.2021 de Judecătoria de executare nr. 2 din Bakirkoy, prin care a fost condamnat la pedeapsa de 14 ani, 41 luni și 63 zile din care mai are de executat 7 ani, 8 luni și 2 zile. În susținerea cererii, a arătat că în cauză sunt îndeplinite condițiile cerute de lege iar petentul și-a exprimat acordul de a executa pedeapsa pe teritoriul României.

La termenul din 20.09.2022, au fost audiați martorii C. și D., declarațiile acestora fiind depuse la dosar .

La data de 01.09.2022, Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea a comunicat Curții de apel faptul că dosarul nr. x/2022, în care numitul A. are calitatea de făptuitor se află în lucru la IPJ Ilfov, Poliția orașului Voluntari, fiind începută urmărirea penală in rem pentru săvârșirea infracțiunii de violență în familie, prev.de art. 199 alin. (11) raportat la art. 193 alin. (1) C. pen.

Prin adresa din 22.09.2022, Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului 4 București a comunicat faptul că în evidențe este înregistrat dosarul nr. x/2019 al acestei unități de parchet, în care se efectuează cercetări împotriva suspectului A., pentru săvârșirea infracțiunilor de conducerea pe drumurile publice a unui vehicul fără permis de conducere, prev.de art. 335 alin. (1) C. pen. și conducerea unui vehicul neînmatriculat, prev.de art. 334 alin. (1) C. pen., ambele cu aplic.art. 38 alin. (2) C. pen.

Persoana extrădabilă a fost asistată de apărător ales (domnul avocat E., în baza împuternicirii avocațiale seria x, nr. x/2022).

Examinând cererea de extrădare formulată, Curtea de apel a apreciat că este fondată. Curtea de apel a reținut că autoritățile din Republica Turcia au solicitat extrădarea persoanei solicitate A. pentru executarea restului de pedepsei de 7 ani, 8 luni și două zile închisoare, din pedeapsa de 14 ani, 41 luni și 63 zile dispusă prin decizia nr. 2021/7608 pronunțată la data de 29.06.2021 de Judecătoria de executare nr. 2 din Bakirkoy (pedeapsă rezultată în urma cumulării pedepselor pronunțate prin nouă hotărâri si anume: Tribunalul nr. 3 pentru minori Bakirkoy 2015/537 Fond și Nr Decizie 2017/338; Tribunalul nr. 6 pentru minori Istanbul 2015/199 Fond și Nr. Decizie 2015/429; Tribunalul nr. 4 pentru minori Istanbul 2017/142 Fond și Nr Decizie 2017/190; Tribunalul nr. 4 pentru minori Istanbul 2015/90 Fond și Nr Decizie 2015/592; Tribunalul nr. 1 pentru minori Istanbul 2012/764 Fond și Nr Decizie 2013/598; Tribunalul nr. 1 pentru minori Istanbul 2013/570 Fond și Nr Decizie 2015/287; Tribunalul nr. 2 pentru minori Istanbul 2016/58 Fond și Nr Decizie 2018/525; Tribunalul nr. 4 pentru minori Istanbul 2018/337 Fond și Nr Decizie 2018/395; Tribunalul nr. 7 pentru minori Istanbul 2014/413 Fond și Nr Decizie 2015/632) pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat, furt pe timp de noapte, violare de domiciliu și vătămare corporală, fapte prevăzute și pedepsite de dispozițiile art. 142

2

-H, art. 142

1

-B, art. 143

1

, art. 116

4

, art. 119

1

-C, art. 142

1

, art. 143, art. 116

2

, art. 168

1

și art. 145 cu aplicarea art. 86

1

, art. 86

3

-E, art. 62, art. 52

1

și art. 31

3

din Codul penai turc.

În fapt, s-a reținut în sarcina numitului A. faptul că în intervalul 24.11.2012 - 07.05.2014 a sustras, prin efracție și pe timp de noapte, mai multe bunuri din cinci magazine, iar la data de 12.07.2014 a agresat fizic o persoană, provocându-i leziuni care nu i-au pus viața în pericol. Prima instanță a constatat faptele reținute în sarcina persoanei extrădabile A. au corespondent în legislația română, realizând conținutul constitutiv al infracțiunilor prevăzute de art. 228 alin. (1)-(22)9 alin. (1) lit. b) și d) C. pen. cu aplic art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 193 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 38 C. pen. fiind îndeplinite dispozițiile art. 24 din Legea nr. 302/2004, republicată.

Curtea de apel a constatat că, în cauză, sunt îndeplinite și celelalte condițiile de fond și formă pentru admiterea extrădării, prevăzute de art. 18-36 din Legea nr. 302/2004, republicată și art. 2, art. 12 și art. 16 din Legea nr. 80/1997 pentru ratificarea Convenției europene de extrădare, încheiată la Paris la data de 13 decembrie 1957, persoana solicitată fiind cetățean turc, căutat în vederea executării unui rest de 7 ani, 8 luni și două zile închisoare, din pedeapsa de 14 ani, 41 luni și 63 zile dispusă prin decizia nr. 2021/7608 pronunțată la data de 29.06.2021 de Judecătoria de executare nr. 2 din Bakirkoy. S-a constatat că persoana solicitată nu este solicitant de azil sau beneficiar al statului de refugiat, având doar un drept de ședere temporar pe teritoriul României.

Prima instanță a constatat că, în cauză, nu sunt incidente nici unele din motivele de refuz obligatorii sau facultative prevăzute de art. 21 și art. 22 din Legea nr. 302/2004, fiind întrunite condițiile extrădării potrivit art. 52 alin. (1) lit. c). din Legea nr. 302/2004.

Curtea de apel a reținut că din datele transmise de autoritățile turce rezultă că persoana solicitată nu a fost condamnată pentru o infracțiune politică sau conexă, nici pentru o infracțiune militară, a beneficiat de dreptul la apărare în cadrul proceselor ce s-au finalizat cu hotărârile de condamnare enumerate anterior, a avut apărător în fiecare cauză (aspect admis și de persoana solicitată care a admis și comiterea infracțiunilor pentru care a fost condamnat), nu există date că persoana solicitată nu a beneficiat de dreptul la un proces echitabil cu toate garanțiile prevăzute de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, la care și Republica Turcia este parte. În cadrul acestei proceduri, potrivit dispozițiilor art. 52 alin. (2) din Legea 302/2004, Curtea de apel nu este competentă să se pronunțe asupra temeiniciei urmăririi sau condamnării pentru care autoritatea străină cere extrădarea.

În examinarea opoziției la extrădare, prima instanță a reținut că martorii audiați, conform art. 50 din Legea nr. 302/2004 republicată, C. și D. (tatăl și fratele persoanei solicitate), au învederat că persoana solicitată a intrat într-o organizație mafiotă care l-a obligat să comită infracțiunile pentru care a fost condamnat, fără a putea da date precise din care să rezulte că persoanei solicitate i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil pe parcursul procedurilor judiciare desfășurate în Republica Turcia, dimpotrivă admițând că persoana solicitată a avut asigurată apărarea prin avocat plătit de stat și că nu a fost torturat sau supus unui tratament diferit din partea autorităților turce pe parcursul judecării cauzelor în care persoana solicitată a participat, fiind deja în detenție în custodia autorităților. Mai mult, tatăl persoanei solicitate a afirmat că el (martorul) a fost închis pe motive politice, aspect care nu l-a împiedicat să părăsească Turcia și să se stabilească în România. Deși au indicat, la modul general, problemele pe care etnia kurdă le întâmpină din partea autorităților turce și faptul că persoane nevinovate sunt băgate în închisoare pe nedrept, atât martorii, cât și persoana solicitată au admis realitatea infracțiunilor comise de aceasta și nu au putut indica concret un act de abuz al autorităților turce asupra persoanei solicitate. Deși au afirmat că se tem de represiune în Turcia datorită etniei lor, martorii au indicat că s-au putut stabili în România fără probleme si că nu a avut rost să ceară azil, mai mult chiar martorul D. a arătat că se întorc în Turcia cam de 2 ori pe an, fără a rezulta că au fost supuși vreunei represiuni. Aprecierile martorilor că pedepsele persoanei solicitate au fost mărite din pricina etniei sale sau că persoana solicitată nu ar fi protejată de autorități în închisoare de eventualele organizații mafiote care ar vrea să-i ia viața nu au fost însoțite de nicio dovadă și nu au nicio bază factuală. Ambii martori au precizat că persoana nu a avut parte de un tratament diferit în închisoare din partea autorităților.

Pentru aceste motive, Curtea de apel a constatat că nu s-a făcut dovada motivelor opoziției la extrădare formulate și că nu există probe pentru a se aprecia că situația persoanei solicitate riscă să se agraveze în cazul predării din motive de etnie sau alte motive specificate de art. 21 pct. 1 lit. b) din Legea nr 302/2004 republicată.

Așadar, Curtea de apel a constatat îndeplinite toate condițiile prevăzute de prevăzute de art. 18-36 din Legea nr. 302/2004, republicată și art. 2, art. 12 și art. 16 din Legea nr. 80/1997 pentru ratificarea Convenției europene de extrădare, încheiată la Paris la data de 13 decembrie 1957.

Prima instanță a apreciat că cererea de recunoaștere a hotărârii nr. 2021/7606, pronunțată la data de 29.06.2021 de Judecătoria de executare nr. 2 din Bakirkoy, formulată de persoana extrădabilă este inadmisibilă în procedura extrădării în care instanța are posibilitatea de a dispune doar una dintre soluțiile prevăzute de art. 52 din Legea nr. 302/2004 republicată.

Împotriva sentinței penale nr. 165/F din 28 septembrie 2022 pronunțate de Curtea de Apel București, secția I penală a formulat contestație persoana extrădabilă A..

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, fiind acordat termen aleatoriu la data de 11 octombrie 2022, când s-a amânat cauza la data de 08 noiembrie 2022 cererea persoanei extrădabile pentru a-și angaja avocat ales.

În cererea scrisă, persoana extrădabilă A., prin apărător ales, invocând art. 2 și 3 din CEDO, a susținut că pe teritoriul Turciei, în executarea pedepsei cu închisoarea, i-ar fi pusă în primejdie viața și integritatea corporală, urmând sa fie suspus unui regim de executare a pedepsei închisorii diferit de cel aplicat cetățenilor turci, fiind de etnie kurdă, această populație minoritară fiind persecutată, între autoritățile Turce și populația kurdă existând conflicte, ultimul dintre acestea desfășurându-se în luna octombrie 2019, conflict ce a atras atenția presei internaționale, statul turc mobilizând trupe și blindate în zonele în care populația kurdă este majoritară, acest conflict fiind catalogat ca unul ce tinde spre epurarea populației kurde din Turcia și statul vecin Irak. Pe acest fond, persoana extrădabilă A. a arătat că nu dorește să fie extrădată în Turcia, acesta având motive serioase să se gândească la modul cum urmează să fie tratat în penitenciarele din Turcia, precizând că a venit pe teritoriul României în anul 2016, iar din anul 2017, nu a mai părăsit teritoriul României, deschizându-și o afacere pe teritoriul țării noastre, în prezent acesta având un loc de muncă și venituri stabile. Persoana extrădabilă a precizat că familia s-a stabilit în România înaintea anului 2016, aceștia însumând un număr de 7 membri, refugiindu-se în România pentru a duce o viață normală și, inclusiv tatăl persoanei extrădabile a executat o pedeapsă privativă de libertate în Turcia pe motive politice, acesta decizând să părăsească definitiv Turcia pentru a nu mai fi supus atât el, cât și membrii familiei la presiunile făcute de statul turc.

În dezbateri, la termenul de judecată din data de 08 noiembrie 2022, persoana extrădabilă, beneficiind de asistența juridică a unui apărător ales, a solicitat admiterea contestației și respingerea cererii de extrădare pentru motivele exprimate pe larg în cererea scrisă.

În esență, apărarea a solicitat respingerea cererii de extrădare pentru motive de apartenență la un grup social, precizând că persoana extrădabilă A. este de origine kurdă și este în pericol de a supusă torturii și tratamentelor degradante și inumane.

Înalta Curte, prin rezoluția din data de 11.11.2022, având în vedere adresa Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 1603/07.11.2022 și soluția secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, după suplimentarea ordinii de zi, de la pct. 8 al Ordinii de zi a ședinței CSM din data de 10.11.2022, precum și înaintarea către Președintele României a propunerii privind eliberarea din funcție, prin pensionare, începând cu data de 15.11.2022, a doamnei F., judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a preschimbat termenul stabilit pentru pronunțare din data de 22 noiembrie 2022 pentru data de 14 noiembrie 2022.

Examinând cauza atât sub aspectul criticilor invocate, Înalta Curte constată întemeiată contestația formulată de persoana extrădabilă A..

Instanța va examina mai întâi condițiile de acordare a extrădării, iar ulterior examinării condițiilor de fond și condițiilor de formă pentru acordarea extrădării ca și motivelor opționale de refuz al extrădării, instanța urmează să examineze și posibilitatea de a dispune executarea restului de pedeapsă pe teritoriul României.

În opinie majoritară, se apreciază că situația unei persoane tinere, membru al unei minorități, care nu mai are legături de familie cu statul solicitant, intră în conceptul de consecințe de o gravitate deosebită la care se referă art. 22 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală. Totodată, în opinie majoritară se apreciază că probele administrate de instanța de fond conduc la concluzia că incidenței art. 22 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, care prevede că:

(...)(2) Extrădarea unei persoane poate fi refuzată sau amânată, dacă predarea acesteia este susceptibilă să aibă consecințe de o gravitate deosebită pentru ea, în special din cauza vârstei sau a stării sale de sănătate. În caz de refuz al extrădării, prevederile art. 23 alin. (1) se aplică în mod corespunzător.

În ceea ce privește condițiile de formă pentru admiterea cererii de extrădare, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că au fost înaintate de către autoritățile judiciare străine documentele necesare (în original și traduse în limba română) prin care se solicită extrădarea numitului A. (cererea formulată de autoritățile judiciare ale Republicii Turcia, înregistrată la Ministerul Justiției la data de 29.08.2022)

Referitor la condițiile de fond, se reține că extrădarea contestatorului A., se solicită în vederea executării restului de 7 ani, 8 luni și 2 zile din pedeapsa de 17 ani, 7 luni și 3 zile dispusă prin sentința penală nr. 2021/7834 DOSYA 2021/7606 KARAR, pronunțată la data de 29.06.2021 de a II-a Curte a Magistraților din Bakirkoy, pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat, furt pe timp de noapte, violare de domiciliu și vătămare corporală, fapte prevăzute și pedepsite de dispozițiile art. 142

2

-H, art. 142

1

-B, art. 143

1

, art. 116

4

, art. 119/I-C, art. 142

1

, art. 143, art. 116

2

, art. 168

1

și art. 145 cu aplic. alt. 86/l, artQ86/3-E, art. 62, art. 52

1

și alt. 31/3 din C. pen. al Republicii Turcia.

În ce privește criteriile de evaluare a condiției dublei incriminări, prevăzute de art. 24 din Legea nr. 302/2004, Înalta Curte constată că infracțiunile de care este acuzată persoana extrădabilă A. având corespondent în legea penală română, circumscriindu-se infracțiunilor de prevăzute de art. 228 alin. (1)-(22)9 alin. (1) lit. b) și d) C. pen. cu aplic art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 193 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 38 C. pen. fiind îndeplinite dispozițiile art. 24 din Legea nr. 302/2004, republicată.

Înalta Curte apreciază, însă, că în cauză este aplicabil motivul facultativ de refuz al extrădării prev. de art. 22 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată, care prevede că "extrădarea unei persoane poate fi refuzată sau amânată, dacă predarea acesteia este susceptibilă să aibă consecințe de o gravitate deosebită pentru ea, în special din cauza vârstei sau a stării sale de sănătate".

În ceea ce privește situația persoanei solicitate și concordanța cu motivele opționale de refuz al extrădării prevăzute de art. 22 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, se observă că persoana solicitată are în prezent vârsta de 24 de ani și, împreună cu familia sa, se află pe teritoriul României din anul 2016. Se mai constată că persoana extrădabilă a beneficiat de permis de ședere temporară nr. RO x în scopul încheierii unui contract de muncă la o societate comercială, are reședința declarată în România, iar întreaga sa familie a acesteia s-a stabilit în România, astfel cum rezultă din declarația tatălui persoanei extrădabile dată în fața instanței de fond . Totodată se constată că legăturile familiei persoanei solicitate cu statul solicitant sunt sporadice (familia vizitează Turcia de două ori pe an), iar la dosar nu există probe cu privire la prezența în statul solicitant a altor membri de familie a persoanei solicitate.

În consecință, în opinie majoritară, se apreciază că extrădarea unei persoane tinere, care împreună cu familia se află pe teritoriul României din anul 2016 și care a părăsit teritoriul statului solicitant la vârsta de 18 ani, fără să existe probe cu privire la prezența pe teritoriul statului solicitant a altor membri de familie cu care persoana solicitată să poată menține legături pe durata detenției se încadrează în motivele opționale de refuz al extrădării, deoarece situația persoanei extrădabile riscă să fie substanțial afectată în mod negativ de absența legăturilor cu familia sa.

Față de cele ce preced, apreciind că în cauză sunt incidente motivele opționale de refuz al extrădării, prevăzute de art. 22 alin. (2) din Legea nr. 302/2003 privind cooperarea judiciară în materie penală, apare ca lipsită de interes procesual examinarea altor motive de refuz al extrădării invocate de persoana solicitată. În raport de incidența art. 22 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, urmează să se examineze însă consecințele la care textul de lege face referire, în caz de refuz al extrădării, prevăzute de art. 23 din Legea nr. 302/2004.

Cu titlu preliminar, se observă că prima instanță a apreciat că cererea de recunoaștere a hotărârii nr. 2021/7606, pronunțată la data de 29.06.2021 de Judecătoria de executare nr. 2 din Bakirkoy, formulată de persoana extrădabilă este inadmisibilă în procedura extrădării în care instanța are posibilitatea de a dispune în limitele din art. 52 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, care prevede următoarele:

(1) După examinarea cererii de extrădare, a materialului probator și a concluziilor prezentate de partea extrădabilă și de procuror, curtea de apel poate:

a) să dispună, în cazul concursului de cereri prevăzut la art. 39, conexarea dosarelor, chiar dacă se referă la fapte diferite sau sunt înregistrate la curți de apel diferite, competența teritorială aparținând curții de apel celei dintâi sesizate;

b) să dispună, în cazul necesității de a primi informații suplimentare de la statul solicitant potrivit art. 51, amânarea soluționării cererii de extrădare pentru un termen de două luni, cu posibilitatea reiterării cererii, și acordarea unui ultim termen de încă două luni;

c) să constate, prin sentință, dacă sunt sau nu sunt întrunite condițiile extrădării.(…)

Textul de lege invocat de instanța de fond, art. 52 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, trebuie examinat și în raport de art. 23 din Legea nr. 302/2004 la care face referire art. 22 alin. (2) din aceeași lege, citat anterior.

Articolul 23 Transferul procedurii penale în cazurile de refuz al extrădării

(1) Refuzul extrădării propriului cetățean ori a refugiatului politic obligă statul român ca la cererea statului solicitant să supună cauza autorităților sale judiciare competente, astfel încât să se poată exercita urmărirea penală și judecata, dacă este cazul. În acest scop statul solicitant ar urma să transmită gratuit Ministerului Justiției din România dosarele, informațiile și obiectele privind infracțiunea. Statul solicitant va fi informat despre rezultatul cererii sale.

(2) În cazul în care România optează pentru soluția refuzului extrădării unui cetățean străin, persoana suspectată, acuzată sau condamnată în alt stat pentru una dintre infracțiunile prevăzute la art. 97 alin. (1) sau pentru orice altă infracțiune pentru care legea statului solicitant prevede pedeapsa închisorii al cărei minimum special este de cel puțin 5 ani, examinarea propriei competențe și exercitarea, dacă este cazul, a acțiunii penale se fac din oficiu, fără excepție și fără întârziere. Autoritățile române solicitate hotărăsc în aceleași condiții ca și pentru orice infracțiune cu caracter grav prevăzută și pedepsită de legea română.

Textul de lege citat mai sus nu conține referiri la executarea pedepsei pe teritoriul României, ci doar la exercitarea acțiunii penale (specifică urmăririi penale și judecării cauzei, nu și ipotezei în care acțiunea penală s-a finalizat printr-o hotărâre de condamnare). Chiar dacă s-ar considera că formula examinarea propriei competențe folosită de textul de lege, acoperă și executarea unui rest de pedeapsă, astfel cum este cazul de față, persoana solicitată nu se încadrează în prevederile art. 23 din Legea nr. 302/2004. Consecințele la care face referire art. 22 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea internațională în materie penală au în vedere transferul de proceduri în cazurile de refuz al extrădării propriului cetățean, refugiatului politic (ipoteze care nu se regăsesc în cauză) sau refuz al extrădării cetățeanului străin condamnat pentru o infracțiune dintre cele prevăzute de art. 97 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 (ipoteză care nu se regăsește în cauză, nefiind vorba despre un furt armat sau organizat astfel cum se prevede la pct. 18 din articolul menționat, ci de furt calificat, furt pe timp de noapte, violare de domiciliu și vătămare corporală, astfel cum reține instanța de fond) ori de refuz al extrădării cetățeanului străin condamnat pentru o infracțiune pentru care legea statului străin prevede pedeapsa închisorii al cărei minimum este de cel puțin cinci ani. Referitor la acest din urmă criteriu, instanța constată că din hotărârea atașată rezultă că pedeapsa prevăzută de lege este de cinci ani închisoare, iar în considerarea vârstei la data săvârșirii infracțiunii limitele se reduc cu 1/3 . În consecință, nici această condiție referitoare la minimul prevăzut de lege nu este îndeplinită.

În acord cu instanța de fond, având în vedere și conținutul art. 23 din Legea nr. 302/2004, constată că în procedura actuală, de analiză a cererii de extrădare formulată de statul solicitant, nu se poate dispune executarea restului de pedeapsă pe teritoriul României

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în majoritate, în temeiul art. 425

1

alin. (7) pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 53 din Legea nr. 302/2004, republicată, va admite contestația formulată de persoana extrădabilă A. împotriva sentinței penale nr. 165/F din 28 septembrie 2022 pronunțate de Curtea de Apel București, secția I penală.

Va desființa, în totalitate, sentința penală atacată și, rejudecând:

Va respinge cererea formulată de autoritățile judiciare din Republica Turcia privind extrădarea în Turcia a persoanei extrădabile A. (cetățean turc, născut la data de 01.01.1998 în Dogubayazit/Agri - Republica Turcia, posesor al pașaportului UI x emis la data de 12.10.2016 de autoritățile turce, valabil până la 11.10.2026), urmărit internațional pentru executarea restului de 7 ani, 8 luni și 2 zile din pedeapsa de 14 ani, 41 luni și 63 zile dispusă prin decizia nr. 2021/7608, pronunțată la data de 29.06.2021 de Judecătoria de executare nr. 2 din Bakirkoy, pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat, furt pe timp de noapte, violare de domiciliu și vătămare corporală, fapte prevăzute și pedepsite de dispozițiile art. 142

2

-H, art. 142

1

-B, art. 143

1

, art. 116

4

, art. 119/I-C, art. 142

1

, art. 143, art. 116

2

, art. 168

1

și art. 145 cu aplic. alt. 86/l, artQ86/3-E, art. 62, art. 52

1

și alt. 31/3 din C. pen. al Republicii Turcia.

Va constata că persoana extrădabilă A. fost reținută și arestată provizoriu în vederea extrădării de la data de 28.07.2022 la 28.09.2022.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, conform art. 275 alin. (3) C. proc. pen.

În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană extrădabilă până la prezentarea avocatului ales, în sumă de 300 RON, se plătește din fondul Ministerului Justiției.

Onorariul interpretului de limba turcă asigurat contestatorului persoană extrădabilă se va suporta din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite contestația formulată de persoana extrădabilă A. împotriva sentinței penale nr. 165/F din 28 septembrie 2022 pronunțate de Curtea de Apel București, secția I penală.

Desființează, în totalitate, sentința penală atacată și, rejudecând:

Respinge cererea formulată de autoritățile judiciare din Republica Turcia privind extrădarea în Turcia a persoanei extrădabile A. (cetățean turc, născut la data de 01.01.1998 în Dogubayazit/Agri - Republica Turcia, posesor al pașaportului UI x emis la data de 12.10.2016 de autoritățile turce, valabil până la 11.10.2026), urmărit internațional pentru executarea restului de 7 ani, 8 luni și 2 zile din pedeapsa de 14 ani, 41 luni și 63 zile dispusă prin decizia nr. 2021/7608, pronunțată la data de 29.06.2021 de Judecătoria de executare nr. 2 din Bakirkoy, pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat, furt pe timp de noapte, violare de domiciliu și vătămare corporală, fapte prevăzute și pedepsite de dispozițiile art. 142

2

-H, art. 142

1

-B, art. 143

1

, art. 116

4

, art. 119/I-C, art. 142

1

, art. 143, art. 116

2

, art. 168

1

și art. 145 cu aplic. alt. 86/l, artQ86/3-E, art. 62, art. 52

1

și alt. 31/3 din C. pen. al Republicii Turcia.

Constată că persoana extrădabilă A. fost reținută și arestată provizoriu în vederea extrădării de la data de 28.07.2022 la 28.09.2022.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană extrădabilă până la prezentarea avocatului ales, în sumă de 300 RON, se plătește din fondul Ministerului Justiției.

Onorariul interpretului de limba turcă asigurat contestatorului persoană extrădabilă se suportă din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14 noiembrie 2022.

Opinia separată a doamnei judecător G., în sensul respingerii contestației formulate de persoana extrădabilă A. împotriva sentinței penale nr. 165/F din 28 septembrie 2022 pronunțate de Curtea de Apel București, secția I penală.

Apreciez că sunt îndeplinite toate condițiile legale pentru admiterea cererii și extrădarea persoanei extrădabile A. (atât condițiile de formă, cât și de fond ale cererii formulate de autoritățile judiciare din Republica Turcia), nefiind incidente motivele obligatorii de refuz al extrădării prevăzute de art. 21 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată și nici motivele opționale de refuz prevăzute de art. 22 din aceeași lege.

Apărarea a invocat incidența dispozițiilor privind motivele opționale de refuz (respectiv, art. 22 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată), întrucât persoana extrădabilă, fiind de etnie kurdă, ar putea fi supusă la rele tratamente și i-ar fi pusă în primejdie viața și integritatea corporală, regimul de executare a pedepsei închisorii fiind diferit de cel aplicat cetățenilor turci, această populație minoritară fiind persecutată, între autoritățile Turce și populația kurdă existând numeroase conflicte.

În acord cu prima instanță, constat că nu există date din care să rezulte că persoana extrădabilă nu a beneficiat de dreptul la un proces echitabil cu toate garanțiile prevăzute de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, la care și Republica Turcia este parte, iar argumentele care vizează discriminarea acesteia pentru motive etnice au fost invocate cu titlu de generalitate. Din actele și lucrările dosarului, rezultă că, prima instanță, în cadrul examinării opoziției la extrădare, a audiat tatăl și fratele persoanei solicitate, care, deși au invocat problemele pe care etnia kurdă le întâmpină din partea autorităților turce și faptul că persoane nevinovate sunt condamnate la pedeapsa cu închisoarea, au admis realitatea infracțiunilor comise de persoana extrădabilă și nu au putut indica concret un act de abuz al autorităților turce asupra acesteia. Mai mult, martorul D. (fratele persoanei extrădabile) a afirmat că revine în Turcia de 2 ori pe an, fără a fi supus vreunei represiuni.

Prin urmare, nu există motive pentru a considera că persoanei extrădabile, în cadrul regimului de executare a pedepsei într-un penitenciar din Turcia, nu îi vor fi asigurate garanțiile fundamentale și de protecție a drepturilor omului.

În consecință, apreciez că se impune respingerea contestației formulate de persoana extrădabilă A. împotriva sentinței penale nr. 165/F din 28 septembrie 2022 pronunțate de Curtea de Apel București, secția I penală.