ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 506/2022
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 506/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 102/2022 din 17 august 2022 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, în baza art. 52 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 302/2004, privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, a fost admisă cererea de extrădare formulată de autoritățile judiciare din Statele Unite ale Americii și s-a dispus extrădarea persoanei solicitate A., în prezent reținut în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al Inspectoratului de Poliție al Județului Galați, din România în Statele Unite ale Americii.
S-a constatat că persoana solicitată A. nu a renunțat la regula specialității.
În baza art. 52 alin. (3) în referire la art. 57 din Legea nr. 302/2004 a fost menținută măsura arestării provizorii a persoanei solicitate A., până la predarea acesteia autorităților judiciare din Statele Unite ale Americii.
S-a constatat că persoana solicitată A. a fost reținută și arestată provizoriu în cauză, începând cu data de 31.05.2022.
În baza art. 52 alin. (6) și art. 17 din Legea nr. 302/2004, s-a dispus remiterea către autoritățile judiciare din Statele Unite ale Americii a bunurilor ridicate de la persoana solicitată A. și depuse la instanța de judecată respectiv: telefon x; telefon x; card x nr. x, cu data expirării la 02/2023; card x nr. x, cu data expirării la 12/2023; 6 RON românești; 291 RON moldovenești; 300 dolari americani; 6.300 euro.
În baza art. 16 alin. (1) și (3) din Legea nr. 302/2004 și art. 20 din Legea nr. 111 din 15 mai 2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, cheltuielile judiciare avansate de statul român în cadrul procedurii de extrădare au rămas în sarcina acestuia.
Onorariul apărătorului din oficiu desemnat inițial în cauză pentru persoana solicitată A., în sumă de 964 RON, a fost avansat către Baroul Galați din fondurile Ministerului Justiție (avocat B.).
Un exemplar al prezentei hotărâri a fost comunicat Ministerului Justiției - Direcția Drept Internațional și Cooperare Judiciară Internațională.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că, la data de 31.05.2022 a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, sub nr. x/2022, sesizarea nr. x/2022 din 31.05.2022 formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați, privind cererea de arestare provizorie în vederea extrădării, anterior primirii cererii de extrădare, formulată cu privire la persoana cu dublă cetățenie, română și moldovenească, A..
În cuprinsul sesizării s-a arătat că, la data de 09.08.2021, Curtea Districtuală a Statelor Unite ale Americii pentru Districtul de Sud New York, a emis un mandat de arestare în baza rechizitoriului nr. x Cr. 503(JSR) din data de 09.08.2021.
La data de 11.05.2022, a fost înregistrată la Ministerul Justiției cererea de arestare provizorie în vederea extrădării nr. x.
Prin aceasta s-a solicitat, concomitent, în temeiul art. 16 din Tratatul bilateral, sechestrarea și predarea tuturor bunurilor, instrumentelor monetare, obiectelor de valoare, documente sau alte probe legate de comiterea infracțiunilor incriminate și care vor fi găsite în posesia lui A. la data arestării sale.
Prin încheierea din 31.05.2022, pronunțată în dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel Galați a admis sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați și, în baza art. 44 alin. (8), raportat la art. 43 din Legea nr. 302/2004, privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, a dispus arestarea provizorie a persoanei solicitate A. pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 01.06.2022, până la data de 29.06.2022, inclusiv.
Totodată, în baza art. 46 alin. (2) raportat la art. 17 din Legea nr. 302/2004, s-a constatat că au fost reținute și depuse la instanța de judecată bunurile relevante în vederea remiterii lor către autoritatea solicitantă, în cazul admiterii cererii de extrădare, respectiv: telefon x; telefon x; card x nr. x, cu data expirării la 02/2023; card x nr. x, cu data expirării la 12/2023; 6 RON românești; 291 RON moldovenești; 300 dolari americani; 6.300 euro.
La data de 27.06.2022, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați a depus la dosar adresa nr. x/2022 cererea de extrădare formulată de autoritățile judiciare din Statele Unite ale Americii la care au fost anexate următoarele documente, prevăzute de art. 8 din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, semnat la București la 10 septembrie 2007:
- nota verbală nr. 141 din data de 23 iunie 2022 emisă de Ambasada Statelor Unite ale Americii la București înregistrată la Ministerul Justiției la data de 24 iunie 2022, prin care se solicită extrădarea cetățeanului moldovean;
- certificat emis de către Departamentul de Justiție al Statelor Unite ale Americii la data de 2 decembrie 2021;
- certificat emis de către Departamentul de Justiție al Statelor Unite ale Americii la data de 2 decembrie 2021;
- declarația sub jurământ în susținerea cererii de extrădare a numitului A., a procurorului adjunct C. în cadrul Biroului de Procuratură al Statelor Unite pentru Districtul din Sud al Statului New York emisă la data 16 noiembrie 2021;
- rechizitoriul emis în dosarul cu nr. S1 21 Cr. 503 împotriva lui A.;
- rechizitoriul de înlocuire sigilat S1 21 Cr din data de 4 noiembrie 2021;
- mandat de arestare emis de către Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Sud din New York la data de 8 septembrie 2021;
- dispozițiile legale aplicabile din C. pen. al Statelor Unite ale Americii, cu referire la care s-a adresat rugămintea de a se avea în vedere și explicațiile suplimentare conținute în nota verbală din data de 23 iunie 2022 înaintată de către Ambasada Statelor Unite ale Americii în România);
- declarația sub jurământ în sprijinul cererii de extrădare formulată la data de 16 noiembrie 2021 de către domnul D., detectiv, Departamentul de Poliție din New York;
- fotografiile persoanei extrădabile;
Din cuprinsul cererii de extrădare a rezultat că persoana solicitată A. este subiectul unui Rechizitoriu penal Multiplu în dosarul cu numărul S1 21 Cr. 503, înregistrat în data de 9 august 2021 la Curtea Districtuală al Statelor Unite pentru Districtul de Sud al statului New York, prin care este inculpat pentru comiterea următoarelor infracțiuni, în perioada februarie 2017 - iulie 2020:
Cap de acuzare 1: Conspirație la comiterea unei fraude cu dispozitive de acces, cu încălcarea Secțiunii 2 și 1029 (b)(2), Titlul18 din C. proc. pen. al Statelor Unite, faptă pedepsită cu închisoare până la 5 ani;
Cap de acuzare 2: Fraudă cu dispozitive de acces, infracțiunea de fraudă și conspirație pentru a comite această faptă cu încălcarea Secțiunii 1029 (a) (1), Titlul 18 din C. proc. pen. al Statelor Unite, faptă pedepsită cu închisoare până la 10 ani;
Cap de acuzare 3: Conspirație în vederea comiterii de fraude bancare cu încălcarea Secțiunilor 1344 și 1349, Titlul 18 din C. proc. pen. al Statelor Unite, faptă pedepsită cu închisoare până la 30 de ani.
Cap de acuzare 4: Furt de identitate în formă agravantă, cu încălcarea Secțiunilor 1028A(a)(1), 1028A(b) și 1028A(c) Titlul18 din C. proc. pen. al Statelor Unite, faptă pedepsită cu închisoarea până la 2 ani, pedeapsă care trebuie aplicată în plus față de orice altă pedeapsă pe care o primește A..
În esență, s-a arătat că, în perioada februarie 2017 - iulie 2020, numitul A., s-a angajat în activități conspirative, pentru a comite fraude cu dispozitive de acces, fraudă cu dispozitive de acces, conspirație în vederea comiterii de fraude bancare și furt de identitate în formă agravantă. Mai precis, A. a participat în calitate de membru al unei organizații criminale, responsabilă pentru pierderi de sute de mii de dolari prin obținerea frauduloasă de informații despre cardurile de credit și de debit și alte informații de identificare personală prin instalarea de dispozitive de "skimming" pe bancomate și la terminalele electronice ale punctelor de vânzare și prin utilizarea informațiilor obținute în mod fraudulos pentru a retrage fonduri.
În urma controlului de regularitate internațională, efectuat de Ministerul Justiției în conformitate cu dispozițiile art. 38 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală s-a constatat că:
persoana a cărei extrădare se solicită are cetățenie română și moldoveană;
între România și Statele Unite ale Americii este aplicabil Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, semnat la București, la 10 septembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 111 din 15 mai 2008, intrat în vigoare la data de 8 mai 2009;
extrădarea este supusă condițiilor prevăzute la art. 18 - 35 din Legea nr. 302/2004 și art. 1 - 23 din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, semnat la București, la 10 septembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 111 din 15 mai 2008;
la cererea de extrădare au fost atașate documentele prevăzute de art. 36 din Legea nr. 302/2004, traduse în limba română (traducerea a fost efectuată de autoritățile americane);
din datele deținute, nu este incidentă niciuna din limitele acordării cooperării judiciare prevăzute la art. 3 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
La termenul din data de 28.06.2002, în prezența apărătorului ales, persoana solicitată A. a precizat în mod expres că se opune la cererea de extrădare, astfel încât, în conformitate cu prevederile art. 49 din Legea nr. 302/2004, s-a procedat la audierea acesteia și s-au luat măsuri ca dosarul cauzei să fie pus la dispoziția apărătorului ales pentru a putea prezenta, în scris și în termen de 8 zile, opoziția motivată la cererea de extrădare și a indica mijloacele de probă admise de legea română.
La data de 04.07.2022, apărătorul ales al persoanei solicitate a fi extrădată a depus la dosar opoziția motivată la extrădare, reclamând, în esență, că persoana solicitată A., nu este una și aceeași persoană menționată în rechizitoriul întocmit de autoritățile judiciare din Statele Unite ale Americii.
S-a arătat că din analiza conținutului cererii de extrădare și a documentelor anexate de autoritățile S.U.A. rezultă că se solicită extrădarea unui cetățean român cu numele A., or persoana reținută și prezentată pentru extrădare se numește A..
Totodată, s-a arătat și faptul că în mandatul de arestare din cuprinsul cererii de extrădare, nu există menționată data nașterii persoanei față de care s-a dispus emiterea mandatului, ceea ce creează un dubiu cu privire la identificarea persoanei solicitate de către autoritățile din S.U.A.
Aceleași dubii a reclamat persoana solicitată că rezultă și din fotografiile atașate cererii de extrădare, în care nu se poate distinge vreo trăsătură facială clară care să permită stabilirea identității persoanei solicitate.
În susținerea opoziției la extrădare persoana solicitată a depus la dosar și o adresă emisă de Inspectoratul de Poliție Anenii Noi, Republica Moldova (pagina 124 dosar), în cuprinsul căreia se arată că în baza de date a autorităților din Republica Moldova au fost identificate 10 (zece) persoane cu numele "A." și prenumele "A.", dintre care 2 (două) persoane dețin și cetățenia română.
Prin încheierea din data de 05.07.2022 s-a dispus comunicarea opoziției motivate autorităților judiciare din Statele Unite ale Americii, în vederea răspunderii la obiecțiunilor legate de identitatea persoanei solicitate.
Prin adresa Departamentului de Justiție al S.U.A. (pagina 134 dosar) s-a precizat că s-a luat legătura cu procurorii din S.U.A. care instrumentează acest caz, aceștia reafirmând că persoana arestată în România este aceeași persoană care este urmărită penal în Districtul de Sud al Statului New York.
S-a mai precizat că, așa cum s-a explicat și anterior, procurorul de caz a confirmat că a existat o greșeală de tipar privind data de naștere în cererea de extrădare, în sensul că data de naștere corectă este 12 august 1984 și nu 14 august 1984.
În plus, s-a precizat că persoana din fotografia din pașaportul pe care avocații lui A. l-au depus la Curtea de Apel Galați, arată ca și persoana din numeroase fotografii pe care autoritățile SUA le-au transmis autorităților române în sprijinul extrădării lui A. către Statele Unite.
Totodată s-a arătat că susținerile persoanei solicitate privind prezența sa în S.U.A. se coroborează cu fotografiile de supraveghere de la bancă care îl arătau când instala un dispozitiv de skimming la un terminal de plată de la un magazin de îmbrăcăminte din New York City, la data de 26 iulie 2019, cu fotografiile de supraveghere care îl arată pe A. descărcând informațiile furate de la un skimmer de la terminalul de plată al unui magazin de îmbrăcăminte din New Jersey, la data de 27 iulie 2019 și cu fotografiile de supraveghere ale lui A. instalând un dispozitiv de skimming și/sau efectuând încasări la un bancomat (ATM) din New Jersey în luna februarie 2020, în toate aceste fotografii fiind persoana solicitată A..
Analizând cererea de extrădare, instanța a constatat, conform art. 52 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 302/2004, că în cauză sunt îndeplinite condițiile pentru a se dispune extrădarea unei persoane, astfel cum reies acestea din dispozițiile art. 19 - 35 din Legea nr. 302/2004:
Cetățenii români pot fi extrădați în baza dispozițiilor tratatelor bilaterale și pe bază de reciprocitate (art. 20 alin. (3), între România și Statele Unite ale Americii fiind încheiat un Tratat privind extrădarea, ratificat prin Legea nr. 111 din 15 mai 2008.
În cauză nu este incident vreunul dintre motivele obligatorii de refuz al extrădării, prevăzute de art. 21 alin. (1) lit. a) - f), Curtea constatând că:
- nu există date din care să rezulte că nu a fost respectat dreptul la un proces echitabil în sensul Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, încheiată la Roma la 4 noiembrie 1950, sau al oricărui alt instrument internațional pertinent în domeniu, ratificat de România;
- nu există motive serioase să se creadă că extrădarea este solicitată în scopul urmăririi sau pedepsirii unei persoane pe motive de rasă, religie, sex, naționalitate, limbă, opinii politice sau ideologice ori de apartenență la un anumit grup social;
- nu există date că situația persoanei solicitate riscă să se agraveze din unul dintre motivele enunțate la lit. b);
- cererea de extrădare nu este formulată într-o cauză aflată pe rolul unor tribunale extraordinare, altele decât cele constituite prin instrumentele internaționale pertinente, sau în vederea executării unei pedepse aplicate de un asemenea tribunal;
- cererea de extrădare nu se referă la o infracțiune de natură politică sau la o infracțiune conexă unei infracțiuni politice;
- cererea de extrădare nu se referă la o infracțiune militară care nu constituie infracțiune de drept comun.
În cauză nu este incident vreunul dintre motivele opționale de refuz al extrădării, prevăzute de art. 22 alin. (1) și (2), Curtea constatând că:
- faptele care motivează cererea nu fac obiectul unui proces penal în curs în România și nici nu pot face obiectul unui proces penal în România.
- nu există date că extrădarea persoanei solicitate este susceptibilă să aibă consecințe de o gravitate deosebită pentru ea, din cauza vârstei sau a stării sale de sănătate.
Faptele pentru care este suspectată persoana a cărei extrădare se solicită sunt prevăzute ca infracțiune, atât de legea statului solicitant, cât și de legea română (art. 24 alin. (1).
În continuare, Curtea a constatat că, calificarea juridică dată faptelor conform legii penale a statului solicitant a fost precizată în cererea de extrădare, iar din descrierea faptelor imputate a rezultat că acestea sunt prevăzute ca infracțiuni și de legea penală română putând constitui infracțiunile de:
- Constituirea unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen., pedepsită cu închisoarea de la 1 la 5 ani;
- Efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos, prevăzută de art. 350 alin. (1) din C. pen., pedepsită cu închisoarea de la 2 la 7 ani;
- Accesul ilegal la un sistem informatic, prevăzută de art. 360 alin. (1) - (3) din C. pen., pedepsită cu închisoarea de la 2 la 7 ani;
- Operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, prevăzută de art. 365 alin. (1) lit. b) în referire la art. 360 alin. (1) - (3) din C. pen., pedepsită cu închisoarea de 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
Faptele de săvârșirea cărora este acuzată persoana solicitată atrag, potrivit legislației statului solicitant și legii române, o pedeapsă privativă de libertate de cel puțin un an (art. 26).
Faptele de săvârșirea cărora este acuzată persoana solicitată nu sunt pedepsite cu moartea de către legea statului solicitant (art. 27).
Pentru faptele de săvârșirea cărora este acuzată persoana solicitată acțiunea penală se angajează din oficiu și nu numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate (art. 30).
Nu există date că persoana extrădabilă ar fi judecată în statul solicitant de un tribunal care nu asigură garanțiile fundamentale de procedură și de protecție a drepturilor la apărare sau de un tribunal național instituit anume pentru cauza ce face obiectul extrădării (art. 31).
Faptele de săvârșirea cărora este acuzată persoana solicitată au fost comise în perioada februarie 2017 - iulie 2020, astfel că prescripția răspunderii penale nu este împlinită, atât potrivit legislației române, cât și potrivit legislației statului solicitant (art. 33).
Faptele de săvârșirea cărora este acuzată persoana solicitată nu au fost amnistiate în România (art. 34).
Nu există un act de grațiere adoptat de statul solicitant cu privire la faptele de săvârșirea cărora este acuzată persoana solicitată (art. 35).
Referitor la obiecțiunile formulate de persoana solicitată A., cetățean român și moldovean, care a susținut că nu este una și aceeași persoană menționată în rechizitoriul întocmit de autoritățile judiciare din Statele Unite ale Americii, Curtea a apreciat că acestea sunt nefondate și nu pot atrage respingerea cererii de extrădare.
În continuare, Curtea a constatat că așa cum s-a arătat în relațiile furnizate de autoritățile judiciare din Statele Unite ale Americii, a existat o greșeală de tipar privind data de naștere menționată în cererea de extrădare și în rechizitoriu, în sensul că data de naștere corectă este 12 august 1984 și nu 14 august 1984.
Cât privește faptul că în mandatul de arestare din cuprinsul cererii de extrădare, nu există menționată data nașterii persoanei față de care s-a dispus emiterea mandatului, s-a reținut că acesta nu este de natură să creeze un dubiu cu privire la identificarea persoanei solicitate de către autoritățile judiciare din S.U.A., câtă vreme în toate celelalte acte este menționată o dată de naștere a persoanei solicitate, dată care, conform precizărilor rectificatoare făcute ulterior, este aceea de 12 august 1984, adică data de naștere a numitului A., persoană prezentată în fața instanței în vederea extrădării.
Totodată,s-a constatat că, audiat fiind de instanță (pagina 75 dosar), numitul A., a confirmat că a fost în perioada februarie 2019 - septembrie 2020 în Statele Unite ale Americii, arătând chiar că în anturajul pe care l-a frecventat în California a auzit despre anumite persoane că se ocupau cu fraude cu carduri, dar că nu s-a implicat în astfel de activități, ceea ce întărește convingerea că cauză nu este vorba despre o altă persoană A., chiar în condițiile în care, conform relațiilor furnizate de autoritățile din Republica Moldova, în această țară există și alte persoane cu acest nume.
În plus, faptul că A., cel prezentat în fața instanței, este persoana vizată de autoritățile judiciare din Statele Unite ale Americii, a rezultat și din fotografiile furnizate (paginile 87, 89, 91, 100 dosar urmă), ce fac parte integrantă din rechizitoriul întocmit în cauză, fotografii în care se observă cu claritate că este vorba despre persoana mai sus arătată și nu despre o altă persoană.
Cât privește faptul că în actele transmise de autoritățile judiciare din S.U.A. numele persoanei solicitate este ortografiat A. și nu A.,s-a apreciat că acest aspect nu constituie un impediment privind stabilirea identității reale a persoanei solicitate, în contextul existenței suficientor alte date de identificare, fiind cauzat de diferențele dintre alfabetul limbii engleze și cel al limbii române.
Față de toate cele mai sus arătate, în baza art. 52 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 302/2004, privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, Curtea a admis cererea de extrădare formulată de autoritățile judiciare din Statele Unite ale Americii și a dispus extrădarea persoanei solicitate A. din România în Statele Unite ale Americii.
Totodată, a constatat că persoana solicitată A. nu a renunțat la regula specialității.
În baza art. 52 alin. (3) în referire la art. 57 din Legea nr. 302/2004, a fost menținută starea de arest provizoriu a persoanei solicitate A., până la predarea acesteia autorităților judiciare din Statele Unite ale Americii, și s-a constatat că persoana solicitată A. a fost reținută și arestată provizoriu în cauză, începând cu data de 31.05.2022.
Totodată, în baza art. 52 alin. (6) și art. 17 din Legea nr. 302/2004, s-a dispus remiterea către autoritățile judiciare din Statele Unite ale Americii a bunurilor ridicate de la persoana solicitată A. și depuse la instanța de judecată.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului, iar onorariul apărătorului din oficiu, desemnat inițial în cauză pentru persoana solicitată, a fost virat către Baroul Galați din fondurile Ministerului Justiției.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat contestație persoana extrădabilă A., criticând-o sub aspectul nelegalității și netemeiniciei.
Astfel, contestatorul, reiterând susținerile formulate în fața instanței de fond, a solicitat, în esență, respingerea cererii având în vedere că la dosar se află adresa sosită de la autoritățile americane, însă documentele care au fost prezentate, atașate cererii de extrădare conform art. 8 din Legea nr. 111/2008, nu corespund cerințelor textului de lege, în aceste documente existând o eroare, care din punctul său de vedere reprezintă o eroare gravă, eroare care trebuia corectată de autoritățile străine, dacă era posibil. A solicitat a se constata că la filele x se regăsește data de naștere 14 august. De asemenea, și în mandatul de arestare prevăzut la fila x nu se regăsește decât numele persoanei, or în situația aceasta trebuie analizate numele, prenumele, data nașterii și fotografii, fiind singurele elemente care pot duce la o identificare a persoanei. A menționat că într-adevăr numele și prenumele aparțin persoanei față de care s-a solicitat extrădarea, însă nu și data nașterii. A apreciat că elementul datei nașterii nu a fost corectat suficient, iar documentele care au fost prezentate și în baza cărora va fi judecată cererea nu sunt corectate, prezentând în continuare această eroare. Astfel, există un dubiu foarte mare ca persoana solicitată să fie de fapt o altă persoană. În privința pozelor atașate la dosar, a precizat că acestea au fost făcute cu ocazia intrării pe teritoriul Americii. Față de aceste susțineri a apreciat că dubiul cu privire la persoana solicitată trebuie să subziste în continuare, urmând a se constata că în cauză nu sunt suficiente documente care să stabilească identitatea persoanei solicitate.
Examinând, cauza atât sub aspectul criticilor invocate, cât și din oficiu, conform art. *4251 din C. proc. pen., sub toate aspectele de fapt și de drept, Înalta Curte apreciază contestația formulată de persoana extrădabilă A. ca fiind nefondată, pentru motivele ce vor fi arătate în continuare.
Prioritar analizei motivelor de legalitate și temeinicie invocate, Înalta Curte notează că, în cauză, sunt aplicabile dispozițiile Tratatului de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, semnat la București la 10 septembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 111/2008, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 387 din 21 mai 2008.
Pe de altă parte, Înalta Curte constată că, potrivit art. 5 din Legea nr. 302/2004 republicată, dispozițiile cuprinse în Legea privind cooperarea judiciară internațională în materie penală constituie dreptul comun în materie pentru autoritățile judiciare române, iar prevederile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 prevăd expressis verbis că "prezenta lege se aplică în baza și pentru executarea normelor interesând cooperarea judiciară în materie penală, cuprinse în instrumentele juridice internaționale la care România este parte, pe care le completează în situațiile nereglementate".
Totodată, art. 7 din Legea nr. 302/2004, republicată, statuează că, în situația în care, prin legea de cooperare judiciară internațională în materie penală nu se prevede altfel, cererile adresate autorităților române în domeniile reglementate se îndeplinesc conform normelor române de drept procesual penal.
Înalta Curte constată că judecătorul fondului a analizat în mod pertinent și detaliat condițiile ce trebuie îndeplinite pentru a se dispuse extrădarea.
Astfel, potrivit art. 20 din Legea nr. 302/2004, cetățenii români pot fi extrădați în baza dispozițiilor tratatelor bilaterale și pe bază de reciprocitate.
În cauză, persoana extrădabilă A. are cetățenie română și moldoveană, iar între România și Statele Unite ale Americii a fost încheiat Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008. Potrivit art. 1, părțile convin să-și extrădeze reciproc, în conformitate cu dispozițiile prezentului tratat, persoanele urmărite penal, găsite vinovate sau condamnate de către autoritățile statului solicitant pentru o infracțiune care dă loc la extrădare.
Referitor la dubla incriminare, condiție impusă, atât de art. 24 din Legea nr. 302/2004, cât și de art. 2 din Tratat, Înalta Curte reține că toate infracțiunile enunțate dau loc la extrădare, având corespondent în legislația română.
Astfel, este îndeplinită cerința dublei incriminări, prevăzută de art. 24 din Lege, întrucât faptele respective, indiferent de forma de participație și independent de încadrarea juridică și terminologia folosită, sunt incriminate și de legea penală română, ca infracțiuni de constituirea unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen., pedepsită cu închisoarea de la 1 la 5 ani;- Efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos, prevăzută de art. 350 alin. (1) din C. pen., pedepsită cu închisoarea de la 2 la 7 ani; - Accesul ilegal la un sistem informatic, prevăzută de art. 360 alin. (1) - (3) din C. pen., pedepsită cu închisoarea de la 2 la 7 ani;-Operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, prevăzută de art. 365 alin. (1) lit. b) în referire la art. 360 alin. (1) - (3) din C. pen., pedepsită cu închisoarea de 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
De asemenea, toate faptele pot atrage potrivit legislației ambelor state aplicarea unor pedepse privative de libertate de cel puțin 1 an, fiind respectată condiția prev. de art. 26 din Legea nr. 302/2004, iar în raport cu data comiterii faptelor nu s-a împlinit termenul de prescripție al răspunderii penale nici potrivit statului solicitant, nici potrivit C. pen. român (art. 33 din Legea nr. 302/2004).
În continuare, instanța constată că persoana extrădabilă nu este exceptată de la extrădare, conform art. 19 alin. (1) lit. a) rap. la art. 20 alin. (3) din Lege, în raport cu care cetățenii români pot fi extrădați în baza dispozițiilor din tratatele bilaterale și pe bază de reciprocitate și, respectiv, potrivit art. 3 din Tratat, care prevede că extrădarea între cele două state semnatare (România și Statele Unite ale Americii) nu poate fi refuzată pe baza cetățeniei persoanei căutate.
Înalta Curte reține că, față de primul motiv invocat, cel care vizează identificarea persoanei extrădabile, instanța a făcut demersurile necesare pentru a clarifica eroarea cu privire la data nașterii. Astfel, autoritățile judiciare americane au transmis că a existat o greșeală de tipar privind data nașterii menționată în cererea de extrădare și în rechizitoriu și au comunicat că, într-adevăr, aceasta este 12 august 1984.
Totodată, Înalta Curte constată, în acord cu instanța fondului, că nu este incident niciunul dintre motivele obligatorii sau opționale de refuz al extrădării (art. 21 și 22 din Legea nr. 302/2004). Deși persoana extrădabilă s-a opus la extrădare invocând prevederile art. 21 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 302/2004 (extrădarea va fi refuzată când nu a fost respectat dreptul la un proces echitabil în sensul Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, încheiată la Roma la 04.11.1950 sau al oricărui alt instrument internațional pertinent în domeniu, ratificat de Românie), argumentul adus în acest sens a fost acela că, deși a confirmat că a fost în perioada februarie 2019 - septembrie 2020 în Statele Unite ale Americii, arătând chiar că în anturajul pe care l-a frecventat în California a auzit despre anumite persoane că se ocupau cu fraude cu carduri, dar că nu s-a implicat în astfel de activități, ceea ce întărește convingerea că cauză nu este vorba despre o altă persoană A., chiar în condițiile în care, conform relațiilor furnizate de autoritățile din Republica Moldova, în această țară există și alte persoane cu acest nume.
Înalta Curte reține că susținerile persoanei solicitate privind prezența sa în S.U.A. se coroborează cu fotografiile de supraveghere de la bancă care îl arătau când instala un dispozitiv de skimming la un terminal de plată de la un magazin de îmbrăcăminte din New York City, la data de 26 iulie 2019, cu fotografiile de supraveghere care îl arată pe A. descărcând informațiile furate de la un skimmer de la terminalul de plată al unui magazin de îmbrăcăminte din New Jersey, la data de 27 iulie 2019 și cu fotografiile de supraveghere ale lui A. instalând un dispozitiv de skimming și/sau efectuând încasări la un bancomat (ATM) din New Jersey în luna februarie 2020, în toate aceste fotografii fiind persoana solicitată A..
Sub acest aspect Înalta Curte reține că fotografiile se regăsesc la dosarul de urmărire penală, din ele rezultând că identitatea persoanei extrădabile a fost stabilită în mod corect.
Totodată, Înalta Curte apreciază că în diverse faze ale procesului penal se poate pune în discuție respectarea dreptului la un proces echitabil, însă motivul obligatoriu de refuz de la art. 21 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 302/2004 privește fără îndoială un proces deja încheiat printr-o hotărâre definitivă de condamnare la o pedeapsă privativă de libertate, iar echitabilitatea procedurii nu se poate reduce oricum la citarea sau nu a persoanei extrădabile.
Acest lucru rezultă indirect din dispozițiile art. 32 din Legea nr. 302/2004, deoarece în situația în care se pune problema unei hotărâri date în lipsă împotriva persoanei extrădabile (când extrădarea se solicită în vederea executării unei pedepse), statul român poate refuza extrădarea (refuzul fiind prin urmare facultativ). Așadar, chiar și în situația în care procesul s-a finalizat printr-o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare la o pedeapsă privativă de libertate, simpla împrejurare că persoana extrădabilă nu a fost prezentă la judecată reprezintă un motiv facultativ de refuz. Or, în situația în care procesul nu s-a finalizat, cum este cazul în speță, desfășurarea lui în lipsă până la acest moment nu se circumscrie nici măcar acestei ipoteze.
Astfel, în mod corect, instanța fondului a reținut că persoana extrădabilă nu este condamnată și nici cercetată penal de către autoritățile judiciare române, în vreo cauză, față de aceasta nefiind efectuată o urmărire penală in personam și cu atât mai puțin pusă în mișcare acțiunea penală, neavând, astfel calitatea de suspect sau inculpat.
În ceea ce privește sechestrarea și remiterea unor bunuri care au legătură cu infracțiunile pentru care se acordă extrădarea, această posibilitate este prevăzută, atât de art. 17 alin. (1) și (5) din lege, cât și de art. 16 alin. (1) din Tratat și, având în vedere natura bunurilor (telefon x; telefon x; card x nr. x, cu data expirării la 02/2023; card x nr. x, cu data expirării la 12/2023; 6 RON românești; 291 RON moldovenești; 300 dolari americani; 6.300 euro) și natura infracțiunilor la care se referă cererea de extrădare, fiind posibil ca acele bunuri să constituie produs al faptelor de care este acuzată ori să servească drept dovezi (aspecte pe care, în mod obiectiv, numai autoritățile judiciare din statul solicitant le pot verifica), se constată că, în mod corect, s-a dispus remiterea bunurilor respective către autoritățile competente ale statului solicitant (astfel cum s-a solicitat prin cererea de extrădare), odată cu predarea acesteia.
Față de toate aceste considerente, constatând că sunt îndeplinite toate condițiile de formă și de fond prevăzute de lege și de tratat, reținând că nu este incident niciun motiv obligatoriu sau facultativ pentru a refuza extrădarea, Înalta Curte constată că, în mod corect, instanța fondului a dispus extrădarea persoanei extrădabile A., astfel încât va respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatorul persoană extrădabilă A.
În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va fi obligat contestatorul persoană extrădabilă la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată, contestația declarată de persoana solicitată A. împotriva sentinței penale nr. 102 din data de 17 august 2022 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori.
Obligă contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 30 august 2022.
Procesat de GGC - LM