ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 221/2023

Ședința publică din data de 15 martie 2023

Deliberând asupra recursului de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 14 februarie 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2022, s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 426 lit. b) din C. proc. pen., formulată de contestatorul A..

Pentru a se pronunța în acest sens, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală a reținut că prin cererea înregistrată sub nr. x/2022 din data de 20 ianuarie 2023, contestatorul a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 426 lit. b) C. proc. pen., apreciind că interpretarea jurisprudențială a art. 426 lit. b) C. proc. pen., conform căreia nu este posibilă analizarea cauzei de încetare a procesului penal decât în limitele legii penale stabilite de instanța de fond în aplicarea art. 5 din C. pen., încalcă art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, potrivit căruia în România respectarea Constituției și a supremației sale este obligatorie, art. 16 din Constituția României, republicată, privind egalitatea în drepturi a cetățenilor și art. 23 alin. (12) din Constituția României, referitor la stabilirea și aplicarea pedepsei.

A susținut că situația persoanei care a fost condamnată în temeiul Noului C. pen., nu este diferită de situația persoanei pentru care instanța a aplicat dispozițiile vechiul C. pen. ca lege penală mai favorabilă. Aplicarea legii penale mai favorabile presupune tocmai o sancțiune penală mai ușoară. Diferența dintre aceste situații nu este justificată obiectiv, necesar și rezonabil pentru a refuza celei din urmă situații analizarea, în cadrul căii de atac extraordinare a contestației în anulare, a cauzei de încetare a procesului penal din perspectiva succesiunii de legi intrate în vigoare pe parcursul procesului penal (cauza pendinte), până la rămânerea definitivă a hotărârii.

În aceste condiții, a apreciat că art. 426 lit. b) C. proc. pen. este constituțional dacă permite analizarea cauzei de încetare a procesului penal - intervenirea prescripției - în contextul Deciziei Curții Constituționale a României nr. 297/2018, chiar dacă instanța de fond sau de apel a stabilit ca lege penală mai favorabilă dispozițiile vechiul C. pen.

Înalta Curte a arătat că, potrivit art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, trebuie îndeplinite cumulativ mai multe cerințe, și anume:

- excepția să fie ridicată în fața instanțelor de judecată, la cererea uneia dintre părți sau, din oficiu, de către instanța de judecată sau de arbitraj comercial, respectiv de procuror în fața instanței de judecată, în cauzele în care participă;

- excepția să vizeze neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare;

- excepția să nu aibă ca obiect prevederi constatate ca neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale. O asemenea condiție este consecința caracterului general obligatoriu și al efectelor erga omnes al deciziilor Curții Constituționale;

- excepția să aibă legătură cu soluționarea cauzei, indiferent de obiectul acesteia.

În analiza condițiilor enumerate anterior, Înalta Curte a constatat că primele trei condiții sunt îndeplinite, respectiv excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 426 lit. b) din C. proc. pen. a fost invocată de contestator, într-o cauză având ca obiect contestație în anulare, fără ca textul legal să fi fost declarat neconstituțional printr-o decizie anterioară a Curții.

Referitor însă la ultima condiție enumerată, Înalta Curte a constatat că excepția neconstituționalității art. 426 lit. b) din C. proc. pen. nu are niciun efect asupra soluționării contestației în anulare în care a fost invocată.

Astfel, în cauză, prin decizia penală nr. 67/A din data de 14 februarie 2023 Înalta Curte de Casație și Justiție, în dosarul nr. x/2022, a respins ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei penale nr. 72/A din data de 12 aprilie 2022, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2016, în temeiul art. 431 din C. proc. pen., pentru că anterior a fost soluționată cu autoritate de lucru judecat contestația în anulare întemeiată pe același temei legal și pe aceleași motive.

Prin urmare, Înalta Curte a reținut că în cauză contestatorul a înțeles să solicite sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 426 lit. b) C. proc. pen. într-o cale de atac extraordinară, inadmisibilă ab initio, dispozițiile criticate pentru neconstituționalitate nedeterminând ele însele inadmisibilitatea căii de atac.

Împotriva încheierii din 14 februarie 2023, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2022, a formulat recurs contestatorul A. apreciind că sunt îndeplinite condițiile pentru sesizarea Curții Constituționale.

Examinând recursul formulat de recurentul A., Înalta Curte constată că acesta este neîntemeiat, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 29 alin. (1) din Legea 47/1992, Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia.

Cu privire la admisibilitatea cererii de sesizare a Curții Constituționale, se observă că trebuie îndeplinite cerințele prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, și anume:

- excepția să fie ridicată în fața instanțelor de judecată, la cererea uneia dintre părți sau, din oficiu, de către instanța de judecată sau de arbitraj comercial, respectiv de procuror în fața instanței de judecată, în cauzele în care participă;

- excepția să vizeze neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare;

- excepția să nu aibă ca obiect prevederi constatate ca neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale;

- excepția să aibă legătură cu soluționarea cauzei, indiferent de obiectul acesteia.

În ceea ce privește primele trei condiții, Înalta Curte constată că acestea sunt îndeplinite, respectiv excepția a fost invocată de către contestatorul A. într-un dosar aflat pe rolul Înaltei Curți, are în vedere neconstituționalitatea art. 426 lit. b) C. proc. pen., iar textul de lege criticat nu a fost declarat neconstituțional printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale.

Referitor la condiția privind legătura normelor ce fac obiectul excepției cu soluționarea cauzei, Înalta Curte reține că, pentru a fi admisibilă și a crea obligația trimiterii cererii de sesizare la Curtea Constituțională, dispoziția legală a cărei neconstituționalitate se cere a fi constatată trebuie să producă un efect real, concret, asupra soluției ce se va pronunța în cauză.

Înalta Curte constată că recurentul a formulat contestație în anulare invocând existența cazului prevăzut de art. 426 lit. b) din C. proc. pen., respectiv a cauzei de încetare a procesului penal, constând în incidența prescripției generale a răspunderii penale.

Prin decizia penală nr. 67/A din data de 14 februarie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție, a respins, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei penale nr. 72/A din data de 12 aprilie 2022, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală în dosarul nr. x/2016, în temeiul art. 431 din C. proc. pen., pentru că anterior a fost soluționată, cu autoritate de lucru judecat, o altă contestație în anulare întemeiată pe același temei legal și pe aceleași motive.

Autoritatea de lucru judecat a contestației în anulare anterioare, formulate de aceeași parte pentru același temei, exclude, în noul dosar, analiza condițiilor de admisibilitate enumerate în art. 431 din C. proc. pen.. Existența soluției anterioare este motivul inadmisibilității căii de atac reiterate, astfel că textul evocat în cererea de sesizare, ce constituie cazul de contestație în anulare, 426 lit. b), este inaplicabil în cauză.

Ca urmare, inadmsibilitatea căii de atac formulate de recurentul A. conduce de plano la inadmisibilitatea cererii de sesizare a Curții Constituționale, sesizarea instanței de contencios constituțional neputând avea un efect real asupra soluției din prezenta cauză.

Sub acest aspect, se amintește că, în jurisprudența instanței de contencios constituțional, în mod constant, s-a reținut că o excepție de neconstituționalitate ridicată într-o acțiune ab initio inadmisibilă este, de asemenea, inadmisibilă, în condițiile în care nu sunt contestate chiar dispozițiile legale care determină o atare soluție (a inadmisibilității).

Sesizarea instanței de contencios constituțional este inadmisibilă atunci când, indiferent de soluția ce ar fi pronunțată de Curtea Constituțională referitor la excepția de neconstituționalitate, decizia nu poate produce niciun efect cu privire la cauza pendinte în care a fost invocată. (Decizia Curții Constituționale nr. 372/2022, publicată în M. Of. nr. 1179 din 08 decembrie 2022).

Față de aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurentul A. împotriva încheierii din 14 februarie 2023, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2022.

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga recurentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurentul A. împotriva încheierii din 14 februarie 2023, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2022.

Obligă recurentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 martie 2023.