ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 911/2023

Ședința publică din data de 25 aprilie 2023

Asupra conflictului negativ de competență de față, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Alba, secția I Civilă la data de 21.02.2022, sub nr. x/2022, reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN. și OO., în contradictoriu cu pârâții Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj și Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți și cu citarea obligatorie a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, au solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună:

Prin încheierea pronunțată la termenul de judecată din data de 12.10.2022 în dosar nr. x/2022, s-a dispus disjungerea cererii formulate de reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., R., S., T., X., PP., V., W., Y., AA., BB., DD., EE., FF., NN., OO., P. și Q., în contradictoriu cu pârâții: Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj, Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți.

Ca urmare a disjungerii a fost format dosarul nou cu nr. x/2022

La termenul de judecată din data de 12.10.2022, în dosarul disjuns, instanța a invocat din oficiu excepția de necompetență teritorială a Tribunalului Alba.

Prin sentința civilă nr. 2295/2022 din 27 octombrie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2022, Tribunalul Alba, secția I Civilă a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat la Tribunalul Dolj, secția civilă, spre competentă soluționare cererea formulată de reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., R., S., T., X., PP., V., W., Y., AA., BB., DD., EE., FF., NN., OO., P. și Q. - toți cu domiciliul procesual ales la sediul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, în contradictoriu cu pârâții: Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj, Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți, cu citarea ca expert a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Alba a reținut că o parte dintre reclamanți își desfășoară activitatea ca procurori în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, o altă parte din reclamanți își desfășoară activitatea ca grefieri în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova și alți reclamanți au statut de personal auxiliar de specialitate, în sensul prevăzut de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 567/2004, aceștia desfășurând activitate ca specialiști IT în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova.

A mai reținut că Legea nr. 567/2004 reglementează statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, specialiștii IT fiind asimilați practic grefierilor și că prezentul litigiu are natura juridică a unui litigiu de muncă, întrucât reclamanții solicită obligarea pârâților la plata unor sume de bani, despre care afirmă că le-ar fi datorate cu titlu de drepturi salariale.

În continuare, evocând dispozițiile art. 269 alin. (2) din Codul muncii și cele ale art. 210 din Legea nr. 62/2011, prima instanță de conflict a statuat că, în ipoteza conflictelor individuale de muncă (cum este și cauza dedusă judecății), reclamantul are dreptul de opțiune între instanța de la locul domiciliului acestuia și instanța de la locul său de muncă.

Totodată, reținând că, în cazul de față, atât domiciliul reclamanților, cât și locul de muncă al acestora se află în Municipiul Craiova, care este situat în circumscripția teritorială a Tribunalului Dolj, Tribunalul Alba a constatat că, din perspectiva textelor de lege mai sus menționate, care reprezintă dreptul comun în materie, competența materială și teritorială de soluționare a pricinii aparține Tribunalului Dolj.

De asemenea, a mai reținut că, în ceea ce privește statutul reclamanților, de procurori, grefieri și personal auxiliar de specialitate, acesta este lipsit de relevanță sub aspectul stabilirii instanței competente din punct de vedere teritorial, în cauză nefiind incidente prevederile art. 127 C. proc. civ.

A mai reținut că textul de lege se aplică în mod corespunzător în cazul procurorilor și al grefierilor și vizează două situații, respectiv când una din aceste persoane are legitimare procesuală activă (este reclamant) și a doua, când are calitate procesuală pasivă (este pârât).

De asemenea, a mai arătat și faptul că prevederile art. 127 alin. (1) din C. proc. civ. nu sunt incidente în cauză, deoarece reclamanții nu își desfășoară activitatea la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj sau la o instanță inferioară acestuia, ci la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, după cum nici prevederile art. 127 alin. (2)

1

din C. proc. civ. nu sunt incidente în cauză, deoarece Tribunalul Dolj nu este parte în cauză iar acest articol are în vedere numai ipoteza în care o instanță de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, or, în cauză, pârâții sunt parchete de pe lângă instanțe.

Totodată, a mai reținut că, în lipsa unei reglementări exprese în acest sens, dispoziția legală mai sus amintită nu poate fi aplicată prin analogie și parchetelor de pe lângă instanțe, întrucât prevederile art. 127 din C. proc. civ., privind competența facultativă, sunt norme juridice de excepție, motiv pentru care sunt de strictă interpretare și nu pot fi extinse prin analogie (operațiune interzisă de art. 10 din C. civ.), iar o interpretare extensivă a textului de lege aflat în discuție ar echivala cu adăugarea la lege, ceea ce contravine prevederilor art. 5 alin. (4) din C. proc. civ. și art. 126 din Constituție.

În plus, a reținut că, față de împrejurarea că reclamanții își desfășoară efectiv activitatea la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, instanță care are competența de a soluționa calea de atac împotriva hotărârii pronunțate în primă instanță de către Tribunalul Dolj, poate reprezenta cel mult un motiv de strămutare în condițiile art. 140 alin. (2) din C. proc. civ.

Față de considerentele expuse, prima instanță de conflict a admis excepția de necompetență teritorială a Tribunalului Alba și, în consecință, a declinat la Tribunalul Dolj, secția civilă, spre competentă soluționare, cererea formulată de reclamanți.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale la 25 noiembrie 2022, sub același număr de dosar.

La primul termen de judecată, instanța a invocat din oficiu excepția necompetenței sale teritoriale și a reținut excepția în pronunțare.

Prin sentința nr. 214/2023 din 31 ianuarie 2023, Tribunalul Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Alba, secția I civilă. Totodată, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecata cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Dolj, evocând Decizia nr. 31 din 11 noiembrie 2019 referitoare la interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 131 din C. proc. civ., a reținut că, inițial, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții din prezenta cauză a fost înregistrată sub nr. x/2022, având prim termen la 12.10.2022, moment la care instanța a procedat din oficiu la verificarea competenței și a constatat că, raportat la dispozițiile art. 127 alin. (1) și (3) din C. proc. civ., Tribunalul Alba este competent să soluționeze prezenta cauză în ceea ce privește reclamanții care au calitatea de procuror, grefier, respectiv personal auxiliar de specialitate la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj și la parchetele de pe lângă judecătoriile aflate în circumscripția acestor tribunale, iar în ceea ce privește cererea formulată de către reclamanții care au calitatea de procuror, grefier și personal auxiliar de specialitate la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, funcția de personal conex și contractual la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova și la toate celelalte parchete menționate în cererea de chemare în judecată, precum și funcția de inspector și inspector antifraudă la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, instanța a dispus disjungerea și înregistrarea separată, urmând a fi format un dosar separat pentru fiecare categorie profesională de reclamanți, iar, ulterior, în dosarul nou format cu nr. x/2022, a invocat excepția necompetenței sale teritoriale, dispunând declinarea.

În aceste condiții, cea de a doua instanță de conflict a apreciat că Tribunalul Alba nu a invocat excepția de necompetență teritorială raportat la reclamanții din prezenta cauză, la primul termen de judecată cu procedura de citare legal îndeplinită în cauza înregistrată sub nr. x/2022, din care s-a disjuns prezentul dosar, și nici nu procedat conform art. 131 alin. (2) C. proc. civ., dispunând măsuri în sensul declinării, ci a procedat la verificarea competenței ulterior acestui moment procesual, în dosarul disjuns și nou format.

În aceste condiții, Tribunalul Dolj a reținut că devine incidentă Decizia Î.C.C.J. nr. 31 din 11 noiembrie 2019, obligatorie și în ceea ce privește considerentele.

Totodată, cu referire la competența teritorială, cea de a doua instanță de conflict, evocând dispozițiile art. 127 alin. (1) și (3) din C. proc. civ., a reținut că, astfel cum rezultă din tabelul emis de angajator și depus la dosarul Tribunalului Alba la fila x, reclamanții din prezentul dosar sunt procurori, respectiv grefieri și specialiști IT în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, aceste dispoziții aplicându-se atât procurorilor, cât și grefierilor.

În continuare, cea de a doua instanță de conflict a reținut că, în speță, competența soluționării cauzei ar aparține Tribunalul Dolj care este inferioară Curții de Apel Craiova, astfel că, în cauză devin incidente dispozițiile art. 127 alin. (3) raportat la alin. (1) din C. proc. civ.

Însă, având în vedere că Tribunalul Alba nu a invocat excepția de necompetență teritorială raportat la reclamanții din prezenta cauză la primul termen de judecată, în considerarea dispozițiilor legale susmenționate și față de împrejurarea că reclamanții au ales să sesizeze Tribunalul Alba cu soluționarea prezentei cereri, Tribunalul Dolj a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu și, în consecință, a declinat competența de soluționare a cererii de chemare în judecată în favoarea Tribunalului Alba, secția I civilă.

Totodată, constatând ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecata cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru soluționarea conflictului.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a Civilă la 24 februarie 2023, sub același număr de dosar.

Analizând actele și lucrările dosarului în vederea emiterii regulatorului de competență, Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Verificând dacă sunt întrunite cerințele acestui text de lege, Înalta Curte constată că cele două instanțe - Tribunalul Alba și Tribunalul Dolj - s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeași cauză, declinările de competență între instanțele sesizate sunt reciproce și cel puțin una dintre ele este competentă să soluționeze cauza.

Fiind îndeplinite condițiile anterior evocate, Înalta Curte, în calitate de instanță imediat superioară și comună instanțelor aflate în conflict, va proceda la soluționarea prezentului conflict negativ de competență prin emiterea regulatorului de competență.

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține că acțiunea introductivă are ca obiect recalcularea și plata unor drepturi salariale, fiind dedus judecății un conflict de muncă, în care reclamanții sunt procurori, respectiv grefieri și specialiști IT în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova și că, în prezenta cauză, este aplicabil C. proc. civ., în forma modificată prin Legea nr. 310/2018, întrucât acțiunea a fost introdusă ulterior intrării în vigoare a acestei legi.

Potrivit art. 127 alin. (1) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018, "dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competența instanței la care își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea".

Astfel, prin modificarea art. 127 C. proc. civ., s-a valorificat decizia nr. 290 din 26 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 638 din 23 iulie 2018, prin care Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma "de competența instanței la care își desfășoară activitatea" din cuprinsul art. 127 alin. (1) C. proc. civ., precum și sintagma "care își desfășoară activitatea la instanța competentă să judece cauza" din cuprinsul art. 127 alin. (2) C. proc. civ. sunt neconstituționale, deoarece încalcă principiul imparțialității justiției cuprins în art. 124 alin. (2) și, implicit, dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constituție.

Având în vedere că, astfel cum rezultă din art. 127 alin. (3) C. proc. civ., textul de lege anterior evocat se aplică și procurorilor, asistenților judiciari, dar și grefierilor, rămâne valabilă interpretarea dată prin Decizia (RIL) nr. 7/2016 a instanței supreme, potrivit căreia art. 127 alin. (1) și (3) C. proc. civ. se aplică și în situația grefierilor care își desfășoară activitatea în cadrul parchetelor de pe lângă instanțele judecătorești, în cadrul acestor parchete desfășurându-și activitatea, de altfel, atât procurorii, cât și grefierii pe care aceeași normă legală îi menționează expres.

Așadar, art. 127 alin. (1) C. proc. civ. devine aplicabil și în cazul în care reclamantul este nu numai judecător sau procuror, ci și grefier, și își desfășoară activitatea la instanța competentă să soluționeze cauza sau la instanța ierarhic superioară celei competente să soluționeze cauza, potrivit legii, ori la parchetele de pe lângă aceste instanțe.

Constatând, totodată, că nu pot fi reținute prevederile art. 127 alin. (2) și alin. (2)

1

din C. proc. civ., întrucât acestea se referă la cereri introduse împotriva unei instanțe de judecată, iar nu împotriva unei unități de parchet de pe lângă o instanță, așa cum este în speță, Înalta Curte, pornind de la statuările cu caracter obligatoriu anterior evocate, constată că, pentru reclamanții procurori, respectiv grefieri din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, este atrasă incidența art. 127 alin. (1) C. proc. civ., conform alin. (3) al aceluiași articol.

În aceste condiții, prin raportare la parchetul la care activează reclamanții și caracterul imperativ al dispozițiilor art. 127 alin. (1) și (3) C. proc. civ., instanța supremă reține că, în cauză, competența de soluționare a cauzei revine uneia dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi competentă, potrivit legii.

Prin urmare, de vreme ce Curtea de Apel Alba Iulia, în circumscripția căreia se află Tribunalul Alba, este una dintre curțile de apel aflate în vecinătatea Curții de Apel Craiova, în circumscripția căreia se află Tribunalul Dolj (instanța care ar fi fost competentă din punct de vedere material), rezultă că Tribunalul Alba este competent teritorial să soluționeze cauza dedusă judecății.

Pentru aceste motive, în aplicarea dispozițiilor art. 127 alin. (1) și (3), raportat la art. 135 alin. (2) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Alba.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Alba.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 25 aprilie 2023.