ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 766/2023

Ședința publică din data de 29 martie 2023

Deliberând asupra recursului și subliniind, în prealabil, că, potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanței de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate și analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins (...)", reține următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Galați, secția a II-a civilă la 20.07.2020, reclamanta S.C. A. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâta S.C. B. S.R.L., solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 60.000 euro, în echivalent RON, cu titlu de daune morale și a cheltuielilor de judecată.

La 27.01.2021, S.C. C. S.A. a formulat atât cerere de intervenție principală, cât și accesorie; prin încheierea din 24.02.2021, prima instanță a admis în principiu cererea de intervenție accesorie, iar prin încheierea din 02.04.2021 a respins cererea de intervenție principală ca inadmisibilă.

Prin sentința civilă nr. 832/23.06.2021, Tribunalul Galați, secția a II-a civilă a respins cererea principală ca nefondată, a admis cererea de intervenție accesorie în favoarea pârâtei și a obligat reclamanta la plata către pârâtă a sumei de 5.000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Apelul declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L., împotriva acestei sentințe a fost respins prin decizia nr. 203/08.06.2022 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția a II-a civilă.

Reclamanta S.C. A. S.R.L. a formulat recurs împotriva deciziei nr. 203/08.06.2022 pronunțate de Curtea de Apel Galați, secția a II-a civilă, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 1 și 8 C. proc. civ., arătând că, în privința unuia dintre membrii completului de judecată ce a soluționat apelul a existat un caz de incompatibilitate, însă din cauza lipsei studiilor juridice nu a cunoscut că avea dreptul să formuleze o cerere de recuzare și nici că respectivul judecător ar fi trebuit să formuleze o cerere de abținere.

Totodată, a criticat decizia pentru existența unor motive contradictorii, în privința aplicării în cauză a art. 286 C. proc. civ.

Prin cererea înregistrată la 08.07.2022, aceeași reclamantă S.C. B. S.R.L. a solicitat Curții de Apel Galați, secția a II-a civilă completarea dispozitivului deciziei nr. 203/08.06.2022 cu soluția referitoare la acordarea cheltuielilor de judecată în sumă de 2.500 RON. Această cerere a fost admisă prin decizia nr. 281/14.09.2022 pronunțată de aceeași instanță.

Reclamanta S.C. A. S.R.L. a formulat recurs și împotriva deciziei nr. 281/14.09.2022, apreciind-o nelegală, întrucât, la momentul pronunțării deciziei, la dosarul cauzei nu existau factura și chitanța care să dovedească efectuarea cheltuielilor de judecată.

Totodată, a susținut că nu a fost citată în fața instanței de apel, pentru termenul din 14.09.2022.

Recursul a fost întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 3, 5 și 8 C. proc. civ.

Prin întâmpinarea înregistrată la 18.11.2022 la dosarul cauzei, pârâta S.C. B. S.R.L. a invocat excepția nulității cu privire la ambele recursuri formulate de reclamantă și, în subsidiar, a solicitat respingerea acestora, ca nefondate.

La 05.12.2022 a fost înregistrat la dosarul cauzei răspunsul recurentei-reclamante la întâmpinarea pârâtei.

La 06.12.2022 au fost înregistrate la dosarul cauzei întâmpinarea și recursul incident împotriva considerentelor deciziei nr. 203/08.06.2022, formulate de intervenienta S.C. C. S.A. Prin întâmpinare, s-a solicitat anularea recursului formulat împotriva deciziei nr. 203/08.06.2022, respingerea ca nefondat a recursului împotriva deciziei nr. 281/14.09.2022 și sancționarea recurentei-reclamante pentru exercitarea unei căi de atac vădit netemeinice.

Prin recursul incident întemeiat pe art. 491, 488 alin. (1) pct. 6 și 8, precum și pe art. 286 C. proc. civ., s-a solicitat înlocuirea considerentelor deciziei nr. 203/08.06.2022 cu cele ale sentinței pronunțate de prima instanță.

La 09.01.2023 a fost înregistrat la dosarul cauzei răspunsul recurentei-reclamante la recursul incident al intervenientei.

Prin întâmpinarea înregistrată la dosar la 01.02.2023, recurenta-reclamantă a solicitat respingerea ca nefondat a recursului recurentei-interveniente.

La 21.02.2023, recurenta-intervenientă a răspuns la întâmpinarea formulată de recurenta-reclamantă.

Analizând actele dosarului și deciziile atacate, în limita controlului de legalitate, Înalta Curte reține următoarele:

Cu prioritate, vor fi examinate recursurile declarate împotriva deciziei nr. 203/08.06.2022, în continuare, se va analiza calea de atac formulată împotriva deciziei nr. 281/14.09.2022, ambele pronunțate de Curtea de Apel Galați, secția a II-a civilă și, în final, cererea de sancționare a recurentei-reclamante.

Recursul declarat de reclamantă împotriva deciziei nr. 203/08.06.2022 este nefondat, pentru considerentele ce succedă.

Primul motiv de casare invocat este cel prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

Prin intermediul său, recurenta susține că, în privința unui membru al completului de judecată, doamna judecător D., ar fi existat un caz de incompatibilitate.

Potrivit art. 488 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., "Casarea unor hotărâri se poate cere când instanța nu a fost alcătuită potrivit dispozițiilor legale".

Această ipoteză de casare devine incidentă când instanța a fost alcătuită contrar dispozițiilor legale care reglementează constituirea și alcătuirea instanței, dar și în situația în care unul dintre judecători este incompatibil, în sensul prevederilor art. 41 C. proc. civ., când neregularitatea poate fi invocată în orice stare a pricinii, potrivit art. 45 din același act normativ.

Recurenta nu invocă un caz de incompatibilitate absolută, iar elementele evocate ca sursă a îndoielii în privința imparțialității judecătorului se plasează în timp anterior termenului de judecată din 08.06.2022, când apelul a fost judecat și respins. În aceste condiții, reclamantei îi revenea obligația, potrivit art. 44 alin. (1) C. proc. civ., să formuleze cererea de recuzare cel mai târziu în cadrul ședinței din 08.06.2022, invocarea incompatibilității direct prin recurs nefiind permisă, întrucât se opune art. 488 alin. (2) C. proc. civ., potrivit căruia "Motivele prevăzute la alin. (1) nu pot fi primite decât dacă ele nu au putut fi invocate pe calea apelului sau în cursul judecării apelului ori, deși au fost invocate în termen, au fost respinse sau instanța a omis să se pronunțe asupra lor".

Cadrul normativ evocat impune concluzia că neinvocarea unui caz de incompatibilitate relativă în condițiile art. 44 C. proc. civ. atrage, potrivit art. 185 alin. (1) din același act normativ, decăderea părții din dreptul de a o mai invoca, iar în situația recursului determină, în temeiul art. 488 alin. (2) C. proc. civ., respingerea motivului de casare care valorifică ipoteza de incompatibilitate.

Totodată, instanța supremă reține că împrejurarea evocată de recurenta-reclamantă pentru a justifica încălcarea regimului de invocare a incompatibilității, respectiv necunoașterea dispozițiilor legale privind abținerea și recuzarea, nu sunt de natură să înlăture sancțiunile decăderii și inadmisibilității, reglementate prin normele imperative evocate anterior, context în care acest motiv de recurs nu poate fi primit.

Al doilea motiv de casare invocat împotriva deciziei nr. 203/08.06.2022 reclamă greșita aplicare a art. 286 C. proc. civ. de către instanța de apel.

Deși recurenta-reclamantă a invocat în susținere art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., se observă că, prin critica imprecisă se contestă modul de aplicare a unei norme de procedură, astfel că Înalta Curte o va analiza atât din perspectiva pct. 5, cât și a pct. 6 ale art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Astfel, instanța supremă reține că prin decizia recurată, curtea de apel a statuat că pârâta nu poate fi obligată, în temeiul art. 293 alin. (2) C. proc. civ., să prezinte înscrisul sub semnătură privată datat 19.09.2008 - reprezentând un pretins contract de comodat -, întrucât, chiar aplicând art. 286 alin. (1) și (3) C. proc. civ., nu rezultă că înscrisul ar fi comun părților.

Prin acest raționament s-a confirmat respingerea acțiunii introductive de prima instanță, care s-a bazat tocmai pe nedovedirea de către reclamantă a asumării de către pârâtă a clauzei penale cuprinse în pct. 8.4 din contractul de comodat.

În configurația relevată anterior, motivul de recurs vizează analiza probatoriului administrat de instanțele devolutive, altfel spus interpretarea art. 286-293 C. proc. civ. în raport cu copia legalizată prezentată de recurentă, însă în recurs nu poate fi primită examinarea încuviințării, administrării și interpretării probatoriului, cu privire la care judecătorii fondului sunt suverani.

Caracterul nefondat se menține și dacă motivul este privit din perspectiva pct. 6 al art. 488 alin. (1) C. proc. civ. Această ipoteză impune casarea unei hotărâri judecătorești în situația nemotivării ei, obiectivată printr-una din cele trei ipoteze normative - lipsa motivării, motivarea contradictorie sau care înglobează exclusiv motive străine de natura cauzei; în cea de a doua ipoteză, contradicția trebuie să existe fie între considerente și dispozitiv, fie între considerentele care se anulează reciproc, conturând soluții diametral opuse.

Considerentele evocate anterior nu sunt, însă, contradictorii, în opinia instanței de recurs, ci caracterizează argumente ale unui raționament valid din punct de vedere formal care sprijină soluția de respingere a apelului.

Față de ansamblul considerentelor expuse, Înalta Curte apreciază ca fiind nefondat recursul declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L. împotriva deciziei nr. 203/08.06.2022 pronunțate de Curtea de Apel Galați, secția a II-a civilă.

Cu privire la recursul incident declarat de S.C. C. S.A. împotriva considerentelor aceleiași decizii, instanța supremă reține, în prealabil, că în baza soluției primei instanțe, dispuse prin încheierile din 24.02 și 02.04.2021, această parte conservă numai calitatea de intervenient accesoriu în favoarea pârâtei S.C. B. S.R.L., care nu a atacat cu recurs hotărârile pronunțate de instanța de apel.

În acest cadru procesual, devine aplicabil art. 67 alin. (4) C. proc. civ., potrivit căruia, "Calea de atac exercitată de intervenientul accesoriu se socotește neavenită dacă partea pentru care a intervenit nu a exercitat calea de atac, a renunțat la calea de atac exercitată ori aceasta a fost anulată, perimată sau respinsă fără a fi cercetată în fond".

În consecință, în temeiul art. 496 raportat la art. 67 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte apreciază ca fiind neavenit recursul incident declarat de recurenta-intervenientă S.C. C. S.A. împotriva considerentelor deciziei nr. 203/08.06.2022 pronunțate de Curtea de Apel Galați, secția a II-a civilă.

Reclamanta a formulat recurs și împotriva deciziei nr. 281/14.09.2022 a aceleiași instanțe, prin care a fost obligată la plata către pârâtă a sumei de 2.500 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, prin admiterea cererii de completare formulată de pârâta S.C. B. S.R.L.

Criticile recurentei vor fi încadrate în ipoteza de casare reglementată de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., argumentele dezvoltate nefăcând incidente dispozițiile pct. 3 și 8 ale aceluiași articol, invocate de autoarea căii de atac.

Instanța supremă va respinge criticile, ca nefondate, observând că acestea nu sunt susținute de actele dosarului. Astfel, la dosar apel se află citația comunicată recurentei-reclamante pentru termenul din 14.09.2022, iar la dosar apel există, în condițiile art. 452 C. proc. civ., dovada efectuării cheltuielilor de judecată, împrejurări de natură a înlătura viciile de nelegalitate a hotărârii invocate în recurs.

Prin cererea cuprinsă în întâmpinarea formulată la 06.12.2022, intervenienta S.C. C. S.A. a solicitat sancționarea recurentei-reclamante în temeiul art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a), ultima teză C. proc. civ., pentru recursul exercitat împotriva deciziei nr. 203/08.06.2022.

Înalta Curte va respinge cererea de sancționare a recurentei-reclamante S.C. A. S.R.L., întrucât elemente invocate de titulara cererii nu sunt de natură să conducă la concluzia că recursul declarat ar fi "vădit netemeinic", adică lipsit de orice fundament, sens în care aceasta să fi acționat deliberat. De asemenea, trebuie menționat că intervenienta nu a invocat împrejurări din care să rezulte că reclamanta și-ar fi exercitat drepturile contrar bunei-credințe, în sensul textului legal citat.

În privința cheltuielilor de judecată pretinse de intimata-pârâtă S.C. B. S.R.L., Înalta Curte, în temeiul art. 453 C. proc. civ., urmează a respinge cererea, având în vedere că pe de o parte, prin înscrisurile administrate în recurs de aceasta, nu a fost realizată o defalcare a cheltuielilor pretinse pentru asigurarea reprezentării în această fază procesuală, iar pe de altă parte, actele de procedură întocmite de reprezentantul convențional au privit și recursul formulat de S.C. C. S.A., aceasta din urmă fiind intervenientă accesorie în favoarea intimatei-pârâte, al cărui recurs este neavenit.

În concluzie, Înalta Curte de Casație și Justiție va înlătura motivele de casare examinate și, pentru toate considerentele prezentate, în temeiul art. 496 C. proc. civ., va respinge recursurile formulate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondate recursurile declarate de recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. împotriva deciziilor nr. 203/08.06.2022 și nr. 281/14.09.2022, pronunțate de Curtea de Apel Galați, secția a II-a civilă.

Respinge ca neavenit recursul incident declarat de recurenta-intervenientă S.C. C. S.A. împotriva considerentelor deciziei nr. 203/08.06.2022, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția a II-a civilă.

Respinge ca nefondată cererea recurentei-interveniente S.C. C. S.A., de sancționare a recurentei-reclamante S.C. A. S.R.L. prin aplicarea unei amenzi judiciare.

Respinge ca nefondată cererea intimatei-pârâte S.C. B. S.R.L. de acordare a cheltuielilor de judecată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 29 martie 2023.