ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2407/2023

Ședința publică din data de 16 noiembrie 2023

Deliberând asupra contestației în anulare, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Galați la 20.07.2020, sub nr. x/2020, reclamanta A. S.R.L. Galați a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B. S.R.L. București, obligarea pârâtei la plata echivalentului în RON al sumei de 60.000 euro RON cu titlu de daune morale și la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, a invocat dispozițiile art. 969 și următoarele și ale art. 1572 din C. civ. de la 1864.

Pârâta B. S.R.L. a denunțat ca fals înscrisul reprezentat de contractul de comodat cu autor probabil administratorul statutar al reclamantei, a invocat excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Galați, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, susținând că înscrisul este nul absolut.

La 27.01.2021, societatea C. S.A. din București a depus la dosar cerere de intervenție principală și accesorie în favoarea pârâtei, aceasta invocând un interes personal rezultat din calitatea de debitoare/împrumutată față de pârâtă și din calitatea de locatar al imobilului ce a făcut obiectul comodatului.

Prin încheierea din 24.02.2021, instanța a respins excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Galați și, totodată, a admis în principiu cererea de intervenție accesorie, iar prin încheierea de ședință din 02.04.2021, a respins cererea de intervenție principală ca inadmisibilă.

Prin sentința civilă nr. 832/2021 din 23 iunie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2020, Tribunalul Galați, secția a II-a civilă a respins acțiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta S.C. B. S.R.L., ca nefondată. Totodată, a admis cererea de intervenție accesorie în favoarea pârâtei B. S.R.L., formulată de intervenienta C. S.A. și a obligat reclamantul la plata către pârâtă a sumei de 5.000 RON cu titlu de cheltuieli de judecată (onorariu de avocat).

Împotriva acestei sentințe, reclamanta a declarat apel.

Prin decizia nr. 203/2022 din 8 iunie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel Galați, secția a II-a civilă a respins, ca nefondat, apelul formulat de S.C. A. S.R.L., reprezentată prin administrator D., împotriva sentinței civile nr. 832/23.06.2021 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr. x/2020.

Împotriva acestei decizii, reclamanta S.C. A. S.R.L. a formulat recurs, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 1 și 8 C. proc. civ., arătând că, în privința unuia dintre membrii completului de judecată ce a soluționat apelul a existat un caz de incompatibilitate, însă din cauza lipsei studiilor juridice nu a cunoscut că avea dreptul să formuleze o cerere de recuzare și nici că respectivul judecător ar fi trebuit să formuleze o cerere de abținere.

Totodată, a criticat decizia pentru existența unor motive contradictorii, în privința aplicării în cauză a art. 286 C. proc. civ.

Prin cererea înregistrată la 08.07.2022, intimata B. S.R.L. a solicitat Curții de Apel Galați, secția a II-a civilă completarea dispozitivului deciziei nr. 203/08.06.2022 cu soluția referitoare la acordarea cheltuielilor de judecată în sumă de 2.500 RON.

Prin decizia nr. 281/2022 din 14 septembrie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel Galați, secția a II-a civilă a admis cererea de completare formulată de intimata B. și a dispus completarea deciziei civile nr. 203 din 08.06.2022 a Curții de Apel Galați, secția a II-a civilă, în sensul că a obligat apelanta A. S.R.L., prin administrator D., la plata către intimata B. S.R.L. a sumei de 2.500 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

Reclamanta S.C. A. S.R.L. a formulat recurs și împotriva deciziei nr. 281/14.09.2022, susținând faptul că hotărârea este nelegală, întrucât, la momentul pronunțării deciziei, la dosarul cauzei nu existau factura și chitanța care să dovedească efectuarea cheltuielilor de judecată. Totodată, a susținut faptul că nu a fost citată în fața instanței de apel, pentru termenul din 14.09.2022.

Recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 3, pct. 5 și pct. 8 C. proc. civ.

La 06.12.2022, au fost înregistrate la dosarul cauzei întâmpinarea și recursul incident împotriva considerentelor deciziei nr. 203/08.06.2022, formulate de intervenienta S.C. C. S.A. Prin recursul incident întemeiat pe art. 491, 488 alin. (1) pct. 6 și 8, precum și pe art. 286 C. proc. civ., s-a solicitat înlocuirea considerentelor deciziei nr. 203/08.06.2022 cu cele ale sentinței pronunțate de prima instanță.

Prin decizia nr. 766 din 29 martie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2020, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă a respins ca nefondate recursurile declarate de recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. împotriva deciziilor nr. 203/08.06.2022 și nr. 281/14.09.2022, pronunțate de Curtea de Apel Galați, secția a II-a civilă și ca neavenit recursul incident declarat de recurenta-intervenientă S.C. C. S.A. împotriva considerentelor deciziei nr. 203/08.06.2022, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția a II-a civilă. Totodată, a respins, ca nefondate, cererea recurentei-interveniente C. S.A., de sancționare a recurentei-reclamante A. S.R.L., prin aplicarea unei amenzi judiciare, precum și cererea intimatei-pârâte B. S.R.L. de acordare a cheltuielilor de judecată.

Împotriva deciziei instanței de recurs, la data de 19 iulie 2023, în termen legal, societatea B. S.R.L., prin reprezentant legal E., a formulat contestație în anulare, în temeiul art. 503 alin. (2) pct. 2 din C. proc. civ., solicitând admiterea căii de atac și anularea în parte a deciziei nr. 766/2023, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2020. În rejudecare, a solicitat obligarea recurentului A. S.R.L. la plata contravalorii onorariului avocațial în sumă de 5.000 RON.

În cuprinsul contestației în anulare, s-a arătat că decizia contestată are, în parte un suport eronat, deoarece înscrisul doveditor al cheltuielilor, onorariu avocațial, chitanța nr. 37 (atașată), poartă data emiterii 02.12.2022, dată la care nici măcar nu era înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție recursul incident formulat de intervenienta accesorie C. S.A. Data înregistrării recursului incident este 6 decembrie 2022, iar procedura de comunicare a acestui recurs către societatea contestatoare, intimată în recurs, a fost îndeplinită la 27 decembrie 2022.

În accepțiunea contestatoarei, o altă soluție decât obligarea recurentei A. S.R.L. la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 5.000 RON înfrânge prima teză a art. 453 din C. proc. civ., norma sancționând culpa procesuală a părții care pierde procesul.

Or, potrivit celor evidențiate în cuprinsul contestației în anulare, nu există culpă pentru intimata B. S.R.L., culpa recurentei interveniente accesoriu, fiind deja sancționată prin respingerea recursului acesteia, ca neavenit, iar extinderea către intimată, care să conducă la exonerarea recurentului principal în totalitate de plata cheltuielilor de judecată este imposibilă, față de dispozițiile art. 455 din C. proc. civ.

Contestatoarea consideră că instanța de recurs a fost indusă în eroare de data înregistrării la Înalta Curte de Casație și Justiție a adresei de comunicare a acestui înscris doveditor, a chitanței ce atestă achitarea onorariului avocațial purtătoare a datei de 02.12.2022 (dată anterioară înregistrării recursului intervenientei accesorii), respectiv la 19.01.2023 (dată ulterioară înregistrării recursului intervenientei accesorii), raționament prin care intimatei să-i fie reținută culpa procesuală, cu consecința respingerii în tot a cererii de acordare a cheltuielilor de judecată.

Așadar, factual și obiectiv onorariul avocațial achitat la data de 2 decembrie 2022, nu avea cum să prevadă, în viitor, necesitatea îndeplinirii unor acte procedurale având o cauză nenăscută la aceeași dată. Dezlegarea are un suport eronat determinat de eroarea materială de observare a celor două date calendaristice, cu incidență și interes în cauză fiind data chitanței ce atestă achitarea onorariului avocațial, respectiv 02.12.2022.

La data de 1 septembrie 2023, intimata A. S.R.L. a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației în anulare, ca nefondată.

Intimata C. S.A. a transmis întâmpinare, la 18 septembrie 2023, prin care a solicitat admiterea contestației în anulare.

Înalta Curte, analizând contestația în anulare din perspectiva temeiului de drept invocat, reține următoarele:

În cadrul motivului de anulare prevăzut de art. 503 alin. (2) pct. 2 din C. proc. civ., contestatoarea a arătat că decizia contestată are, în parte un suport eronat, deoarece înscrisul doveditor al cheltuielilor, onorariu avocațial, chitanța nr. 37 (atașată), poartă data emiterii 02.12.2022, dată la care nici măcar nu era înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție recursul incident formulat de intervenienta accesorie C. S.A.

Potrivit acestui text de lege, hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale.

Norma legală evocată reglementează contestația în anulare specială exercitată împotriva hotărârii instanței de recurs, care este rezultatul unei erori materiale cu caracter procedural, în legătură cu aspecte formale ale judecării recursului.

Sintagma "erori materiale" vizează acele greșeli materiale cu caracter procedural, care au condus la pronunțarea unei soluții eronate, ca urmare a omiterii sau confundării unor elemente ori date materiale importante, existente la dosarul cauzei la momentul pronunțării hotărârii atacate.

Motivul de anulare reglementat de dispozițiile art. 503 alin. (2) pct. 2 din C. proc. civ. nu poate viza însă aspecte ce țin de judecata în fond a cauzei, constând în aprecierea greșită a probelor administrate în cauză sau interpretarea ori aplicarea greșită a unor dispoziții legale; aceste aspecte se circumscriu unor greșeli de judecată, care nu pot fi subsumate noțiunii de eroare materială, specifică contestației în anulare speciale.

Pornind de la aceste considerații, Înalta Curte reține că a fost respinsă, ca nefondată, cererea intimatei-pârâte S.C. B. S.R.L. de acordare a cheltuielilor de judecată în sumă de 5.000 RON, solicitate în faza procesuală a recursului.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de recurs a reținut, pe de o parte, faptul că nu a fost realizată, prin înscrisurile administrate în recurs de intimata-pârâtă S.C. B. S.R.L., o defalcare a cheltuielilor pretinse pentru asigurarea reprezentării în această fază procesuală, iar, pe de altă parte, că actele de procedură întocmite de reprezentantul convențional au privit și recursul formulat de S.C. C. S.A., aceasta din urmă fiind intervenientă accesorie în favoarea intimatei-pârâte, al cărui recurs este neavenit.

Pe calea contestației în anulare, autoarea căii de atac a susținut faptul că nu există culpă pentru intimata B. S.R.L., culpa recurentei interveniente accesoriu, fiind deja sancționată prin respingerea recursului acesteia, ca neavenit, iar extinderea către intimată, care să conducă la exonerarea recurentului principal în totalitate de plata cheltuielilor de judecată este imposibilă, față de dispozițiile art. 455 din C. proc. civ.

Contestatoarea consideră că instanța de recurs a fost indusă în eroare de data înregistrării la Înalta Curte de Casație și Justiție a adresei de comunicare a acestui înscris doveditor, a chitanței ce atestă achitarea onorariului avocațial purtătoare a datei de 02.12.2022 (dată anterioară înregistrării recursului incident formulat de intervenienta accesorie), respectiv la 19.01.2023 (dată ulterioară înregistrării recursului incident), raționament prin care intimatei să-i fie reținută culpa procesuală, cu consecința respingerii în tot a cererii de acordare a cheltuielilor de judecată.

Aceste critici nu pot fi circumscrise noțiunii de eroare materială, întrucât ele vizează pretinse greșeli ce țin de actul de judecată realizat de instanța de recurs, care nu pot să fie invocate în cadrul contestației în anulare, unde instanța este ținută să verifice incidența motivelor limitativ prevăzute de lege, fără a putea să examineze legalitatea dezlegării date cererii accesorii, de acordare a cheltuielilor de judecată.

Așa fiind, constatând că nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 503 alin. (2) pct. 2 din C. proc. civ., de vreme ce contestatoarea nu aduce în dezbatere aspecte de ordin formal ale judecății recursului, în temeiul art. 508 din același cod, Înalta Curte va respinge contestația în anulare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația în anulare formulată de contestatoarea B. S.R.L. împotriva deciziei nr. 766 din 29 martie 2023, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 noiembrie 2023.