ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 615/2023
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 615/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)
Ședința publică din data de 15 martie 2023
Asupra recursulului de față, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Argeș, secția Civilă, la 30 octombrie 2017, reclamanta Societatea de Servicii Hidroenergetice Hidroserv S.A., aflată în procedura insolvenței, a chemat în judecată pârâta Societatea de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale Hidroelectrica S.A., solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să se dispună obligarea acesteia la plata sumei de 290.932,75 RON, reprezentând contravaloare lucrări efectuate și neachitate și dobândă legală aferentă.
Prin încheierea de ședință din 20 februarie 2019, Tribunalul Argeș, secția Civilă, a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocată de pârâtă prin întâmpinare.
Prin sentința nr. 160 din 17 aprilie 2019, pronunțată de Tribunalul Argeș, secția Civilă, a fost admisă acțiunea formulată de reclamantă, pârâta fiind obligată la plata sumei de 290.932,75 RON reprezentând contravaloare lucrări și dobândă legală aferentă începând cu 01.01.2015 și până la plată.
Împotriva acestei sentințe, pârâta a formulat apel, criticând, în esență, greșita respingere de către prima instanță a excepției prescripției dreptului material la acțiune, apreciind că începutul curgerii termenului de prescripție este marcat de încheierea procesului-verbal de punere în funcțiune din 16 septembrie 2014, astfel că, la data sesizării instanței, respectiv 30 octombrie 2017, acțiunea era prescrisă.
Prin decizia nr. 592 din 7 noiembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, s-a admis apelul pârâtei Societatea de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale Hidroelectrica S.A., fiind admisă excepția prescripției dreptului la acțiune și, în consecință, schimbată sentința atacată, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată ca prescrisă.
Împotriva deciziei civile nr. 592/2019 din 7 noiembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamanta Societatea de Servicii Hidroenergetice Hidroserv S.A. a declarat recurs.
Prin decizia nr. 261 din 9 februarie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă a admis recursul declarat de reclamanta Societatea de Servicii Hidroenergetice Hidroserv S.A., prin administrator judiciar A.., a casat decizia recurată și a trimis cauza spre o nouă judecată Curții de Apel Pitești.
Dosarul a fost reînregistrat pe rolul Curții de Apel Pitești la 17 iunie 2021.
Prin decizia civilă nr. 436/A din 13.09.2021, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția II civilă a fost respins apelul declarat de Societatea de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale Hidroelectrica S.A. împotriva sentinței civile nr. 160 din 17 aprilie 2019, pronunțată de Tribunalul Argeș, secția civilă.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs recurenta Societatea de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale Hidroelectrica S.A.
Motivele de recurs sunt, în esență, următoarele:
Prin memoriul de recurs, recurenta susține că instanța de apel a realizat o greșită interpretare și aplicare a normelor de drept substanțial care guvernează instituția prescripției extinctive.
Astfel, potrivit recurentei, termenul de prescripție de 3 ani curge de la data încheierii procesului-verbal de punere în funcțiune, respectiv 16.09.2014. În continuare arată că factura nr. x/25.09.2017 a fost emisă după 3 ani de la data încheierii procesului-verbal de punere în funcțiune nr. x/16.09.2014, iar cererea de chemare în judecată a fost depusă la 27.10.2017.
De asemenea, recurenta susține că factura nr. x/25.09.2017, pe care își întemeiază pretențiile reclamanta, a fost emisă cu depășirea termenului de prescripție de 3 ani prevăzut de art. 2517 C. civ.
Concluzionând, recurenta arată că potrivit art. 2517 C. civ., termenul general de prescripție de 3 ani s-a scurs până la data emiterii facturii nr. x/25.09.2017, iar acțiunea a fost depusă la 27.10.2017.
Recurenta-pârâtă a indicat în cererea de recurs motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Intimata Societatea de Servicii Hidroenergetice Hidroserv S.A., prin administrator judiciar A. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Pe baza cererii de recurs și a întâmpinării, în temeiul art. 493 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus efectuarea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului; acesta a fost redactat și comunicat părților.
Prin încheierea din 18 ianuarie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție, constituită în completul de filtru, a admis în principiu recursul și a fost fixat termen de judecată la 15 martie 2023, cu citarea părților.
Examinând decizia atacată, în limitele controlului de legalitate, în raport de criticile formulate și de dispozițiile legale incidente, Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele:
Motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. poate fi invocat atunci când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.
Criticile prin care recurenta-pârâtă susține că instanța de apel a realizat o greșită interpretare și aplicare a normelor de drept substanțial care guvernează instituția prescripției extinctive, precum și cele prin care susține că factura nr. x/25.09.2017, pe care își întemeiază pretențiile intimata-reclamantă, a fost emisă cu depășirea termenului de prescripție de 3 ani, prevăzut de art. 2517 C. civ., nu vor fi însușite de Înalta Curte.
Instanța supremă reține că prin decizia civilă nr. 261 din 09.02.2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în primul ciclu procesual, în etapa recursului, a fost admisă calea extraordinară de atac declarată de Societatea de Servicii Hidroenergetice Hidroserv S.A., prin administrator judiciar A.., a fost casată decizia recurată și trimisă cauza spre o nouă judecată, fiind dezlegat în mod definitiv problema de drept cu privire la începutul cursului prescripției și stabilidu-se că la data formulării cererii de chemare în judecată de către intimata-reclamantă Servicii Hidroenergetice Hidroserv S.A., respectiv 27.10.2017, termenul de prescripție nu era împlinit, întrucât acesta curge de la momentul exigibilității facturii nr. x/25.09.2017.
Totodată, Înalta Curte reține că potrivit art. 501 alin. (1) C. proc. civ.:
"În caz de casare, hotărârile instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate sunt obligatorii pentru instanța care judecă fondul."
Ca atare, instanța de apel, cu ocazia rejudecării, era obligată să țină seama de dezlegările date de instanța de recurs și având în vedere că apelul declarat în cauză viza strict problema prescscripției extinctive, Curtea de apel a constatat că este nefondat și l-a respins ca atare.
Așadar, Înalta Curte constată nefondate criticile susținute prin prezenta cale extraordinară de atac, întrucât recurenta-pârâtă reia argumentele cu privire la data începerii curgerii termenului de prescripție, problemă de drept dezlegată în mod definitiv prin decizia civilă nr. 261 din 09.02.2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în primul ciclu procesual.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 496 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-pârâtă Societatea de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale Hidroelectrica S.A. împotriva deciziei civile nr. 436/A-COM din 13 septembrie 2021, pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția II civilă, de contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de recurenta-pârâtă SOCIETATEA DE PRODUCERE A ENERGIEI ELECTRICE ÎN HIDROCENTRALE HIDROELECTRICA S.A. împotriva deciziei civile nr. 436/A-COM din 13 septembrie 2021, pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția II civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 15 martie 2023.