ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 589/2023

Ședința publică din data de 14 martie 2023

Deliberând asupra recursului, constată următoarele:

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 904 C. proc. civ. și art. 1528 C. civ.

Prin sentința civilă nr. 3119 din 12 mai 2021, pronunțată de Judecătoria Târgu-Jiu, s-a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Târgu-Jiu, invocată din oficiu și s-a declinat competența soluționării cauzei, în favoarea Tribunalului Gorj.

A fost anulat ca netimbrat capătul de cerere privind obligarea la plata beneficiului nerealizat ca urmare a reținerii nelegale a patru autovehicule, formulat în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, prin Ministerul de Finanțe.

S-a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților B. S.R.L. și A., invocată de pârâtul Complexul Energetic Rovinari.

A fost respinsă ca nefondată acțiunea având ca obiect revendicare mobiliară a cantității de 34 tone cărbune, formulată de reclamanți.

Prin decizia civilă nr. 317 din 14 iunie 2022, Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanții A. și B. S.R.L., prin administrator C., împotriva sentinței nr. 110/2021 din 19.10.2021 pronunțate de Tribunalul Gorj, secția a II-a civilă.

Recurenții au prezentat situația de fapt a litigiului reluând argumentele arătate prin cererea de chemare în judecată, fără însă să evidențieze motivele concrete de nelegalitate ce ar putea fi încadrate în unul din cazurile limitativ și expres prevăzute de lege în art. 488 din C. proc. civ.

În esență, recurenții au susținut că, la data de 03.09.2015, A. a fost reținut de către organele de poliție din cadrul D.G.A. București și, cu această ocazie, au fost ridicate de către organele de poliție cele patru autovehicule fără a se întocmi un proces-verbal, cum de altfel nu s-a întocmit proces-verbal nici la restituirea acestora sau la luarea cărbunelui.

S-a mai arătat că pentru a da o aparență de legalitate ridicării nejustificate a bunurilor pe o perioadă de 231 zile, s-a reținut în mod nemotivat infracțiunea de tăinuire în sarcina reclamantului A., în condițiile în care s-a dovedit, cu avize de expediție și facturi, că fiecare mașină transportată avea acte de proveniență legale. Măsura de arestare a dus și la desfacerea contractului de muncă, reclamantul fiind angajat ca electrician în cadrul Complexului Energetic Rovinari S.A.

Intimatul-pârât Statul Român prin Ministerul de Finanțe a depus la dosar întâmpinare prin care a invocate excepția nulității recursului pentru neîncadrarea criticilor în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Recurenții-reclamanți au formulat răspuns la întâmpinare, prin care au solicitat respingerea excepției și apărărilor invocate de intimatul-pârât.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă iar, prin rezoluție s-a fixat termen de judecată la 14 martie 2023.

Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., a luat în examinare, cu prioritate, excepția nulității prezentei căi extraordinare de atac, invocată de către intimatul-pârât Statul Român prin Ministerul de Finanțe, urmând a anula recursul, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Potrivit dispozițiilor imperative ale art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., "cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

În conformitate cu prevederile art. 486 alin. (3) C. proc. civ., "mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e), precum și cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității", iar potrivit art. 489 alin. (2) din același cod, "sancțiunea nulității intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488".

Din dispozițiile imperative ale art. 489 alin. (2) C. proc. civ., se reține că instanțele au obligația de a verifica dacă motivele invocate de recurent se încadrează în cazurile de casare expres și limitativ prevăzute de art. 488 din același cod, iar dacă această cerință nu este îndeplinită, operează sancțiunea nulității recursului.

În cauză, cererea de recurs nu a fost întemeiată în drept, iar recurenții-reclamanți nu au indicat motivele pentru care consideră ca fiind nelegală decizia atacată.

Cererea de recurs nu conține precizări care să reprezinte o minimă argumentare în drept a vreunei critici de nelegalitate pentru a face posibilă încadrarea în vreunul dintre motivele de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ.

Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de hotărârea pronunțată în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța de apel a pronunțat o hotărâre nelegală, recurentul având obligația, pe de-o parte, de a-și întemeia recursul pe cel puțin unul din motivele de casare prevăzute limitativ de lege și, pe de altă parte, de a dezvolta în mod corespunzător acel motiv de nelegalitate, în sensul formulării de critici concrete cu privire la judecata realizată de instanța care a pronunțat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.

Prin recursul formulat, recurenții au prezentat situația de fapt a litigiului reluând argumentele arătate prin cererea de chemare în judecată, fără a dezvolta critici concrete de nelegalitate prin raportare la considerentele deciziei recurate și care ar putea fi încadrate în unul din cazurile limitativ și expres prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.

În această situație, în care recurenții nu au identificat greșelile de judecată săvârșite de curtea de apel, motivarea cererii raportându-se la reiterarea situației de fapt din perspectiva indisponibilizării autovehiculelor și arestarea nejustificată a reclamantului A., controlul judiciar nu se poate realiza.

În calea extraordinară de atac a recursului, trebuie subliniat că nu are loc o devoluare a fondului cauzei, ceea ce constituie obiect al judecății fiind exclusiv legalitatea hotărârii pronunțate în apel, prin prisma respectării regulilor de drept.

În acest sens sunt și dispozițiile art. 483 alin. (3) C. proc. civ., potrivit cărora "recursul urmărește să supună instanței competente examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile".

Prin urmare, sunt întemeiate apărările formulate de intimatul-pârât Statul Român prin Ministerul de Finanțe prin întâmpinare, privind nulitatea recursului, în conformitate cu dispozițiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ., în condițiile în care recurenții nu circumstanțiază cărui motiv de nelegalitate prevăzut de art. 488 din același cod îi asociază criticile aduse deciziei recurate.

Înalta Curte constată că recurenții nu au indicat în mod efectiv în ce constă nelegalitatea hotărârii recurate din perspectiva dispozițiilor art. 488 C. proc. civ. și nu au fost identificate nici motive de casare, de ordine publică, pentru a putea fi invocate în temeiul art. 489 alin. (3) din același cod, impunându-se, astfel, a fi aplicată sancțiunea nulității recursului.

Prin urmare, pentru considerentele care preced, subliniind că accesul la justiție impune și respectarea cerințelor formale în legătură cu promovarea căii de atac, Înalta Curte, dând eficiență prevederilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., urmează ca, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., să anuleze recursul declarat de reclamanți.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamanții B. S.R.L., prin administrator C. și A. împotriva deciziei nr. 317/2022 din 14 iunie 2022, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 14 martie 2023.