ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 588/2023

Ședința publică din data de 14 martie 2023

Deliberând asupra recursului, constată următoarele:

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 1170, art. 1270, art. 1350, art. 2199 și următoarele C. civ. și prevederile Legii nr. 273/2015.

Pârâta A. a depus cerere de chemare în garanție împotriva B. S.R.L. - lider asociere B. S.R.L. - C. S.R.L. în calitate de ordonator al scrisorii de garanție de bună execuție seria x nr. x din 25.05.2018, emisă în baza contractului de lucrări nr. x/06.09.2017 încheiat de Asociere cu reclamanta Organizația Utilizatorilor de Apa pentru Irigații (O.U.A.I) Ștefan Cel Mare - Călărași, prin care solicită instanței, ca prin hotărârea pe care o va pronunța, în situația în care se va admite acțiunea principală formulată de reclamanta, să dispună obligarea chematei în garanție la plata sumei de 387.283,65 RON.

În cauză, a fost formulată și cerere de intervenție în interes propriu de către B. S.R.L prin care a solicitat să se constate că la data de 02.11.2018 a intervenit rezilierea contractului nr. x/06.09.2017 ca urmare a adresei nr. x/02.11.2018, la inițiativa intervenientei și să se dispună anularea adreselor nr. x/21.11.2018 și nr. y/23.1.2017 emise de reclamantă prin care notifică cu privire la încetarea contractului din culpa intervenientei. Totodată, a solicitat să fie obligată reclamanta să convoace Comisia de recepție pentru a efectua recepția lucrărilor executate de intervenientă și să se constate stadiul îndeplinirii acestora, precum și să fie obligată reclamanta la restituirea garanției de bună-execuție.

Prin încheierea de sedință din 29 iunie 2020, Tribunalul București, secția a VI-a civilă a respins cererea de chemare în garanție și cererea de intervenție, ca neîntemeiate.

Prin încheierea din 20 iunie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, s-a dispus suspendarea judecării apelului declarat de reclamanta Organizația Utilizatorilor de Apa pentru Irigații (O.U.A.I) Ștefan cel Mare-Călărași împotriva sentinței civile nr. 1404/24.05.2021 pronunțate de Tribunalul București, secția a VI-a civilă, conform art. 262 alin. (4) din Legea nr. 85/2014.

În considerentele aceste încheieri s-a reținut că intimata-pârâtă A. S.A. prin administrator judiciar D.. a garantat executarea unui contract de achiziție publică încheiat de Organizația Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (O.U.A.I) Ștefan Cel Mare - Călărași, în calitate de beneficiar, cu executantul B. S.R.L., iar cererea de chemare în judecată are ca obiect obligarea asigurătorului la plata despăgubirii, reclamanta-beneficiar afirmând neexecutarea contractului.

Prin urmare, s-a constatat că nu se solicită doar constatarea unei creanțe împotriva asigurătorului - de altfel, în măsura în care această creanță nu ar fi valorificată în procedura de insolvență, cererea ar fi lipsită de interes -, ci o creanță pretinsă și care, potrivit art. 262 alin. (4) din Legea nr. 85/2006, nu mai poate fi analizată într-o acțiune judiciară îndreptată împotriva societății de asigurare, impunându-se urmarea procedurii speciale deschise asupra pârâtei.

Recurenta a susținut că art. 262 alin. (4) din Legea nr. 85/2014 nu vizează acțiunile care au drept scop constatarea existenței unei creanțe certe, lichide și exigibile, ci numai acțiunile care au drept scop realizarea creanțelor asupra averii debitorului.

Astfel, în lipsa unei hotărâri pronunțate de instanță în dosarul nr. x/2019, reclamanta nu avem un titlu valabil pentru a urma procedura descrisă în al doilea paragraf al art. 262 alin. (4), așa cum reține instanța de apel prin încheierea din 20.06.2022. Doar existența unei hotărâri definitive în acest dosar ar da reclamantei posibilitatea de a urma procedura descrisă în paragraful doi al art. 262 alin. (4) din Legea nr. 85/2014.

Totodată, recurenta a învederat că prevederile art. 262 din Legea nr. 85/2014 nu doar că nu permit suspendarea soluționării cauzei, ci, așa cum rezultă din alin. (5) al acestui articol, soluționarea este imperativă și absolut necesară pentru a permite creditorului să urmeze calea înregistrării la tribunal a creanței sale certe, lichide și exigibile.

De altfel, inaplicabilitatea în cauză a prevederilor art. 262 alin. (4) din Legea nr. 85/2014 rezultă și din scopul pentru care legiuitorul a adoptat o astfel de reglementare, respectiv împiedicarea unora dintre creditori să își îndestuleze creanțele cu prioritate, în afara cadrului stabilit de Legea nr. 85/2014 și cu încălcarea regulilor privind rangul creanței și prioritatea în îndestularea acesteia.

În raport de acest ratio legis, recurenta a subliniat că judecarea prezentei acțiuni și constatarea existenței unei creanțe certe, lichide și exigibile în patrimoniul reclamantei nu va conduce la încălcarea regulilor privind îndestularea creanțelor în procedura insolvenței, ci doar va acorda reclamantei o posibilitate concretă de a participa la această procedură, posibilitate inexistentă în lipsa unei soluții cu privire la fondul litigiului.

Intimata-pârâtă a depus întâmpinare, prin care a solicitat instanței să constate încetarea procesului față de A. S.A. prin lichidator judiciar D.., conform art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, având în vedere că hotărârea nr. 507/2022 a Tribunalului București a rămas definitivă prin decizia nr. 655 din 20 aprilie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, în dosarul nr. x/2021. Totodată, susține că decizia nr. 19/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii se raportează la ipoteza apelului societății de asigurare aflată în faliment, iar în dosarul de față este vorba de apelul reclamantei.

Pe fondul cauzei s-a solicitat respingerea recursului, avand în vedere că reclamanta poate să-și încaseze despăgubirea cuvenită într-un termen rezonabil, rapid și sigur dacă se adresează Fondului de Garantare a Asiguraților printr-o simplă cerere de despăgubire însoțită de documentele justificative.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, iar prin rezoluție s-a fixat termen de judecată la 14 martie 2023.

Analizând încheierea atacată din perspectiva criticilor formulate și în limitele controlului de legalitate, Înalta Curte constată că recursul este nefondat și va fi respins în considerarea următoarelor argumente:

Cu titlu prealabil, Înalta Curte reține că obiectul recursului îl reprezintă măsura dispusă prin încheierea din 20 iunie 2022 a Curții de Apel București, secția a V-a civilă, prin care s-a dispus suspendarea judecării cauzei, în temeiul art. 262 alin. (4) din Legea nr. 85/2014, astfel încât, în acest cadru procesual, nu poate fi analizată solicitarea intimatei-pârâte de încetare a procesului, conform art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2024.

Prin sentința civilă nr. 507 din 9 februarie 2022, Tribunalul București a dispus deschiderea procedurii falimentului împotriva debitoarei A. S.A., în temeiul Legii nr. 85/2014, sentință rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 655/2022 din 20 aprilie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2021.

Legea nr. 85/2014 are ca scop instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului, creditorul având ca unică posibilitate de a-și recupera creanța mijloacele prevăzute de lege în procedura insolvenței, respectiv de a formula o declarație de creanță, conform dispozițiilor acestui act normativ.

Art. 262 din Legea nr. 85/2014 reglementează procedurile aplicabile în cazul societăților de asigurare sau reasigurare debitoare, alin. (4) statuând că:

"hotărârea de deschidere a procedurii falimentului are ca efect suspendarea de drept a tuturor acțiunilor judiciare sau extrajudiciare și a masurilor de executare silita îndreptate împotriva societății de asigurare sau reasigurare debitoare. Creanțele pretinse în aceste procese se înregistrează la dosarul de faliment al tribunalului și se supun examinării și înscrierii lor în tabelul creanțelor, potrivit prezentei legi. Efectele procedurii de faliment asupra unui proces civil în curs privind un bun sau un drept de care a fost deposedată societatea de asigurare/reasigurare sunt reglementate de legea statului membru în care procesul este în curs".

Din interpretarea dispozițiilor legale evocate, rezultă că legiuitorul a reglementat situația societăților de asigurare sau reasigurare în sensul prevederii unei norme imperative, conform căreia, hotărârea de deschidere a procedurii falimentului societății de asigurare sau reasigurare are ca efect suspendarea de drept a tuturor acțiunilor judiciare sau extrajudiciare și a măsurilor de executare silită îndreptate împotriva societății de asigurare sau reasigurare debitoare.

Legiuitorul a urmărit, prin norma imperativă prevăzută de textul legal anterior menționat, concentrarea tuturor litigiilor având ca obiect averea debitorului, în competența exclusivă a judecătorului-sindic.

Suspendarea de drept a tuturor acțiunilor judiciare sau extrajudiciare și a măsurilor de executare silită îndreptate împotriva societății de asigurare sau reasigurare, în temeiul art. 262 alin. (4) din Legea nr. 85/2014, reprezintă un efect al deschiderii procedurii falimentului societății de asigurare. Această suspendare operează prin efectul legii și trebuie numai constatată de instanța de judecată.

Asigurarea judecării în mod unitar de către judecătorul-sindic a tuturor cererilor îndreptate împotriva debitorului societate de asigurare ce pot afecta patrimoniul acestuia, este scopul avut în vedere de textul legal instituit prin art. 262 alin. (4) din Legea nr. 85/2014, indiferent dacă prin acestea se urmărește recuperarea unor creanțe comerciale ori a unor creanțe din asigurări, în condițiile în care acest text de lege nu conține vreo dispoziție de exceptare de la măsura suspendării.

Față de cele anterior expuse, criticile recurentei-reclamante nu pot fi primite, acesta solicitând admiterea recursului, cu consecința continuării judecății.

Așadar, în considerarea faptului că suspendarea de drept prevăzută de art. 262 alin. (4) din Legea nr. 85/2014 este obligatorie, nu facultativă și având în vedere calitatea debitoarei A. S.A., aceea de societate de asigurare față de care s-a deschis procedura falimentului, Înalta Curte constată că s-a dispus, în mod corect, suspendarea judecății apelului de către Curtea de Apel București, secția a V-a civilă.

Pe cale de consecință, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge, ca nefondat, recursul formulat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta Organizația Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (O.U.A.I.) "Ștefan cel Mare" Călărași împotriva încheierii din 20 iunie 2022, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 14 martie 2023.