ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 587/2023
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 587/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)
Ședința publică din data de 14 martie 2023
Deliberând asupra recursului, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Tribunalul București, secția a VI-a civilă, la data de 12 octombrie 2021, sub nr. x/2021, reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București, a solicitat radierea înregistrării păgubitoare reprezentata de Rezoluția nr. 154565/29.12.2014 admisă de pârât în dosarul nr. x/22.12.2014 prin care Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București a înregistrat mențiunile privitoare la persoanele împuternicite potrivit datelor din AGA nr. 7 și 8 ale A. S.R.L., aceste hotărâri AGA fiind constatate definitiv nule absolut de către instanța de judecată prin sentința civilă nr. 2925/27.05.2015 pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr. x/2015, cu efectul revenirii la situația anterioara în ceea ce privește persoanele împuternicite, respectiv B. în locul lui C., cum în mod netemeinic și nelegal este menționat în prezent.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 25 din Legea nr. 26/1990.
Prin sentința civilă nr. 646 din 31 martie 2022, pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a civilă, a fost admisă cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București și s-a dispus radierea din registrul comerțului a mențiunii referitoare la persoana împuternicită potrivit datelor din Hotărârile Generale ale Asociaților nr. 7 și nr. 8 adoptate la data de 21.11.2014. S-a stabilit că pârâtul Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București va efectua mențiunile în registrul comerțului după rămânerea definitivă a sentinței.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta A. S.R.L. prin administrator C..
Prin decizia civilă nr. 1548 din 14 octombrie 2022, Curtea de Apel București, secția a V-a civilă a admis excepția lipsei calității de reprezentant a semnatarului cererii de apel și, în consecință, s-a anulat apelul formulat de reclamanta A. S.R.L. prin administrator C., pentru lipsa calității de reprezentant.
La data de 15 noiembrie 2022, recurentul C. a declarat recurs împotriva acestei decizii prin care a solicitat admiterea căii extraodinare de atac astfel cum a fost formulată.
Recurentul a susținut că a formulat o cerere de intervenție la apelul formulat de către societatea reclamantă, cu privire la care instanța de apel nu s-a pronunțat. Totodată, recurentul a arătat că nu a fost citat și nici nu i-au fost comunicate hotărârile pronunțate în cauză.
Recurentul a formulat apărări cu privire la admisibilitatea în principiu a cererii de intervenție, prescripția cererii de radiere, susținând, totodată, că intimata-reclamantă A. S.R.L. nu este prejudiciată ca urmare a mențiunii referitoare la persoana împuternicită potrivit datelor din Hotărârile Generale ale Asociaților nr. 7 și nr. 8 adoptate la 21.11.2014.
Intimata-reclamantă A. S.R.L. a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității de reprezentant a semnatarului recursului, raportat la faptul că, potrivit împuternicirii avocațiale, semnatarul căii de atac este împuternicit pentru promovarea unei cereri de revizuire și nu a unui recurs, excepție care a fost respinsă la termenul de astăzi. Totodată, s-a invocat excepția inadmisibilității recursului raportat la dispozițiile art. 25 alin. (4) din Legea nr. 26/1990 și art. 7 din Legea nr. 76/2012, precum și nulitatea recursului din perspectiva faptului că recursul este nemotivat în drept.
De asemenea, a formulat întâmpinare și intimatul-pârât Oficiul Registrului Comerțului prin care a arătat că lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța în cauză.
Prin recursul formulat, recurentul a solicitat și suspendarea executării deciziei civile nr. 1548 din 14 octombrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă.
Prin încheierea din 17 ianuarie 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2021, s-a respins cererea de suspendare formulată de petentul C.. Totodată, s-a dispus restituirea către petent a cauțiunii în sumă de 1.000 RON, consemnată cu recipisa nr. x din 30 decembrie 2022, emisă de D. - Sucursala Cluj, aflată în Registrul de Valori al instanței la poziția 828/2023.
Cauza a fost înregistrată la 8 decembrie 2022 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă iar, prin rezoluția aflată la dosar, s-a fixat termen de judecată la 14 martie 2023.
Analizând recursul formulat, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că acesta este inadmisibil, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 248 C. proc. civ., (1) instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei. (2) În cazul în care s-au invocat simultan mai multe excepții, instanța va determina ordinea de soluționare în funcție de efectele pe care acestea le produc.
Unul dintre principiile fundamentale care guvernează procesul civil este acela al legalității căilor de atac și semnifică faptul că părțile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor și intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege, astfel că nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.
Principiul enunțat este consacrat la nivel constituțional în art. 129 din Constituția României, iar în C. proc. civ. în art. 457, conform căruia "hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta".
Potrivit art. 483 alin. (1) C. proc. civ., sunt supuse recursului numai hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și în condițiile prevăzute de lege, alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege.
Totodată, conform dispozițiilor art. 483 alin. (2) teza finală C. proc. civ., nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile în primă instanță sunt supuse numai apelului.
Se constată că prin cererea de chemare în judecată, întemeiată pe dispozițiile art. 25 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerțului, reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București, a solicitat radierea înregistrării păgubitoare reprezentată de Rezoluția nr. 154565/29.12.2014 admisă de pârât în dosarul nr. x/22.12.2014 prin care Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București a înregistrat mențiunile privitoare la persoanele împuternicite potrivit datelor din AGA nr. 7 și 8 ale A. S.R.L. Cu privire la aceste hotărâri AGA s-a arătat că au fost constatate nule absolut, în mod definitiv, prin sentința civilă nr. 2925/27.05.2015 pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr. x/2015, cu efectul revenirii la situația anterioara în ceea ce privește persoanele împuternicite, respectiv B. în locul lui C., cum în mod netemeinic și nelegal este menționat în prezent.
Recursul pendinte are ca obiect o decizie, cu caracter definitiv, prin care curtea de apel a anulat, pentru lipsa calității de reprezentant, apelul formulat de reclamanta A. S.R.L. prin administrator C. împotriva sentinței civile nr. 646/31.03.2022 pronunțate de Tribunalul București, secția a VI-a civilă, sentință prin care s-a admis cererea de chemare în judecată întemeiată pe dispozițiile art. 25 din Legea nr. 26/1990 și s-a dispus radierea din registrul comerțului a mențiunii referitoare la persoana împuternicită potrivit datelor din Hotărârile Generale ale Asociaților nr. 7 și nr. 8 adoptate la date de 21.11.2014.
Potrivit dispozițiilor art. 25 alin. (1) din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerțului, "orice persoană fizică sau juridică prejudiciată ca efect al unei înmatriculări ori printr-o mențiune în registrul comerțului are dreptul să ceară radierea înregistrării păgubitoare, în tot sau numai cu privire la anumite elemente ale acesteia, în cazul în care prin hotărâri judecătorești irevocabile au fost desființate în tot sau în parte sau modificate actele care au stat la baza înregistrării cu privire la care se solicită radierea, dacă prin hotărârea judecătorească nu a fost dispusă menționarea în registrul comerțului".
Alin. (4) al acestui text de lege prevede că:
"hotărârea judecătorească de soluționare a cererii poate fi atacată numai cu recurs, iar termenul de recurs curge de la pronunțare, pentru părțile prezente, și de la comunicare, pentru părțile lipsă".
Totodată, Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. prevede la art. 7:
"(1) Dacă prin prezenta lege nu se prevede altfel, ori de câte ori printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanță este "definitivă", de la data intrării în vigoare a C. proc. civ., aceasta va fi supusă numai apelului la instanța ierarhic superioară.
(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică și în cazul în care printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanță este "supusă recursului" sau că "poate fi atacată cu recurs" ori, după caz, legea specială folosește o altă expresie similară".
În aceste condiții, concluzia este aceea că de la data de 15 februarie 2013 - data intrării în vigoare a noului C. proc. civ. - orice sintagmă dintr-o lege specială conform căreia hotărârea judecătorească "este supusă recursului", "este supusă numai recursului" ori "poate fi atacată numai cu recurs", trebuie interpretată ca făcând referire la calea de atac a apelului, care a devenit, prin intrarea în vigoare a noului Cod, calea de atac ordinară și comună ce poate fi exercitată de părțile nemulțumite de hotărârea primei instanțe.
Având în vedere că cererea de chemare în judecată este întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 26/1990, rezultă că decizia pronunțată de instanța de apel, într-un litigiu având ca obiect radiere, este o hotărâre definitivă, în sensul dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., potrivit cărora, "sunt hotărâri definitive: orice alte hotărâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs".
Se reține prioritatea analizării excepției inadmisibilității căii de atac, întrucât, pentru a da eficiență principiului constituțional al egalității în fața legii și autorităților, instanța este obligată a examina căile de atac cu care este sesizată, prin prisma îndeplinirii condițiilor de exercitare stabilite de legea procesuală.
Legalitatea căilor de atac semnifică faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.
Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție arătând că mijloacele procesuale prin care a fost atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii.
Recunoașterea unei căii de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală ori extinderea limitelor competenței atribuite prin lege, constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii
În consecință, Înalta Curte de Casație și Justiție, văzând dispozițiile art. 25 alin. (4) din Legea nr. 26/1990 și art. 7 din Legea nr. 76/2012, raportat la prevederile art. 496 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul C. împotriva deciziei civile nr. 1548 din 14 octombrie 2022, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul C. împotriva deciziei civile nr. 1548 din 14 octombrie 2022, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 14 martie 2023.