ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 465/2023
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 465/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)
Ședința publică din data de 2 martie 2023
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin contestația înregistrată la data de 5 iulie 2021 pe rolul Tribunalului București, secția a VII-a civilă, sub nr. x/2019/a22, contestatorul A., în calitate de administrator special al debitoarei B. S.R.L., a solicitat anularea/refacerea raportului de activitate, publicat în BPI nr. 11519 din 30 iunie 2021, întocmit de către administratorul judiciar C..
În motivarea contestației, contestatorul a arătat că raportul de activitate conține date false cu privire la persoana care administrează societatea B. S.R.L. Consideră că firma C.. omite cu rea-credință să treacă administratorul special, în condițiile în care drepturile de administrare ale d-nei D. i s-au ridicat în data de 16 iulie 2020. A mai învederat că raportul de activitate nu este semnat, întrucât firma C.., prin reprezentant E., folosește, prin procedeul scanare și fotocopiere, semnătura și stampila de pe alt document semnat anterior, aplicându-le în mod constant pe documentele care ar trebui să aibă semnătura olografă.
Tribunalul București, secția a VII-a civilă, prin sentința civilă nr. 5257 din 26 octombrie 2021, a admis excepția lipsei calității procesuale active, invocată de intimatul administrator judiciar prin întâmpinare; a respins contestația formulată de contestatorul A., în contradictoriu cu intimata C.., în calitate de administrator judiciar al debitoarei B. S.R.L., debitoarea B. S.R.L. și creditorii ADMINISTRAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU, DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI, în reprezentarea ADMINISTRAȚIEI SECTOR 6 A FINANȚELOR PUBLICE, F. S.R.L. și D., ca fiind formulată de o persoană lipsită de calitate procesuală activă.
Prin decizia civilă nr. 532 din 30 martie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2019, s-a respins apelul formulat de apelantul A., în calitate de administrator special al B. S.R.L., împotriva sentinței civile nr. 5257 din 26 octombrie 2021 a Tribunalului București, secția a VII-a civilă în contradictoriu cu intimata C.., în calitate de administrator judiciar al debitoarei B. S.R.L., ADMINISTRAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU, ADMINISTRAȚIA SECTOR 6 A FINANȚELOR PUBLICE, prin DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI, F. S.R.L., D., G. S.R.L. și H. - Sucursala București, ca nefondat; apelantul A. a fost obligat la plata sumei de 1.000 de RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, către intimata C.., în calitate de administrator judiciar al B. S.R.L.
Împotriva acestei decizii, recurentul-contestator A., în calitate de administrator special al debitoarei B. S.R.L., a declarat recurs, dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, sub nr. x/2019/a22, la data de 8 septembrie 2022.
Nu s-au formulat întâmpinări în cauză.
Prin rezoluția din 16 noiembrie 2022 s-a fixat termen la data de 2 martie 2023, în ședință publică, cu citarea părților, întrucât procesul este guvernat de dispozițiile C. proc. civ., în forma modificată prin Legea nr. 310/2018, nefiind supus procedurii filtrului.
Examinând cu prioritate, potrivit art. 494 din C. proc. civ., raportat la art. 482 și 248 din același cod, excepția inadmisibilității recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Articolul 59 alin. (5) din Legea nr. 85/2014 prevede că "debitorul persoană fizică, administratorul special al debitorului persoană juridică, oricare dintre creditori, precum și orice altă persoană interesată pot face contestație împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar".
Potrivit art. 45 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 85/2014, "principalele atribuții ale judecătorului-sindic, în cadrul prezentului capitol, sunt: soluționarea contestațiilor formulate la rapoartele administratorului judiciar sau ale lichidatorului judiciar".
Articolul 43 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 are următorul conținut:
"curtea de apel va fi instanța de apel pentru hotărârile pronunțate de judecătorul-sindic. Hotărârile curții de apel sunt definitive".
Totodată, conform art. 46 alin. (1) din același act normativ, "hotărârile judecătorului-sindic sunt executorii și pot fi atacate, separat, numai cu apel".
Din analiza coroborată a dispozițiilor legale anterior menționate, rezultă că hotărârea prin care se soluționează contestația formulată de orice persoană interesată împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar ori de lichidatorul judiciar în cadrul unui dosar de insolvență este supusă numai apelului.
Prin raportare la aceste texte de lege, Înalta Curte constată că obiectul prezentului litigiu îl reprezintă contestația formulată de contestatorul A., în calitate de administrator special al debitoarei B. S.R.L., care a solicitat anularea/refacerea raportului de activitate, publicat în BPI nr. 11519 din 30 iunie 2021, raport întocmit de către administratorul judiciar C..
Cauza a fost soluționată, în primă instanță, prin sentința civilă nr. 5257 din 26 octombrie 2021, pronunțată de Tribunalul București, secția a VII-a civilă, în dosarul nr. x/2019, iar în apel, prin decizia civilă nr. 532 din 30 martie 2022, de către Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă.
Față de conținutul prevederilor art. 43 alin. (1) și art. 46 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, raportat la art. 45 alin. (1) lit. j) din același act normativ, rezultă că decizia civilă nr. 532 din 30 martie 2022 a Curții de Apel București, secția a VI-a civilă are caracter definitiv de la data pronunțării.
Întrucât este o hotărâre definitivă în sensul art. 634 alin. (1) pct. 4 teza I din C. proc. civ., rezultă că decizia anterior evocată nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, fiind incidente dispozițiile art. 483 alin. (2) teza finală din același cod, potrivit cărora "nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului".
Or, recunoașterea unei căi extraordinare de atac în alte situații decât cele prevăzute de lege ar constitui o încălcare a principiului legalității căilor de atac, prevăzut de art. 457 din C. proc. civ., și a principiului constituțional al egalității în fața legii, consacrat de art. 16 din Constituția României, motiv pentru care apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.
Față de cele anterior expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., raportat la art. 43 alin. (1) și art. 46 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recurentul-contestator A., în calitate de administrator special al debitoarei B. S.R.L., împotriva deciziei civile nr. 532 din 30 martie 2022, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de recurentul-contestator A., în calitate de administrator special al debitoarei B. S.R.L., împotriva deciziei civile nr. 532 din 30 martie 2022, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, ca inadmisibil.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 2 martie 2023.