ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 637/2022

Ședința publică din data de 16 martie 2022

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

A. administrator judiciar al B. S.R.L., în contradictoriu cu contestatoarea Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București în reprezentarea Administrației Fiscale pentru Contribuabili Mijlocii București, a declarat apel împotriva sentinței civile nr. 2313 din 17 aprilie 2019, pronunțată de Tribunalul București, secția a VII-a civilă, în dosarul nr. x/2018, având ca obiect contestație.

Având în vedere lipsa nejustificată a părților la termenul din 19 decembrie 2019 și împrejurarea că nu s-a solicitat judecarea cererii în lipsa acestora, Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, prin încheierea de la acea dată, a dispus suspendarea judecății apelului, conform art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Împotriva încheierii din 19 decembrie 2019 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, A. administrator judiciar al B. S.R.L. a declarat recurs, care a fost înaintat spre soluționare Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Fără a-și încadra criticile în dispozițiile art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ., recurenta A. administrator judiciar al B. S.R.L. a susținut greșita suspendare a judecării apelului, motivat de împrejurarea că, în cauză, contestatoarea solicitase judecarea cauzei în lipsă.

Intimata Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București în reprezentarea Administrației Fiscale pentru Contribuabili Mijlocii București nu a formulat întâmpinare.

Ulterior promovării prezentului recurs, prin încheierea din 11 februarie 2021 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, apelul a fost repus pe rol.

Înalta Curte de Casație și Justiție a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ.

Prin încheierea din 10 noiembrie 2021 s-a dispus comunicarea raportului către părți, conform dispozițiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Părțile nu au depus la dosar puncte de vedere asupra raportului întocmit.

Înalta Curte de Casație și Justiție, luând în analiză cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția lipsei de interes, invocată din oficiu, a reținut următoarele:

Potrivit art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., orice cerere poate fi formulată și susținută numai dacă autorul acesteia justifică un interes.

Astfel, printre condițiile care se cer a fi îndeplinite în vederea exercitării acțiunii civile se numără și existența interesului, prin interes înțelegându-se folosul practic pe care o parte îl urmărește prin punerea în mișcare a procedurii judiciare, fiind necesar ca acesta să fie determinat, legitim, personal, născut și actual, astfel cum impun dispozițiile art. 33 teza I C. proc. civ.

Cerința interesului trebuie să se verifice nu numai la data sesizării instanței, ci pe tot parcursul procesului, ori de câte ori se apelează la una sau alta dintre formele procedurale care alcătuiesc conținutul acțiunii civile (cereri, excepții, exercitarea căilor de atac etc.).

Pentru a stabili dacă o parte are interes în exercitarea căii de atac, instanța trebuie să prefigureze folosul efectiv pe care aceasta l-ar obține în ipoteza admiterii cererii în procedura specifică.

Conform art. 458 C. proc. civ.:

"Căile de atac pot fi exercitate numai de părțile aflate în proces care justifică un interes (…)".

În speță, prin încheierea recurată s-a dispus suspendarea judecării apelului, în baza dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., pentru lipsa părților.

Înalta Curte de Casație și Justiție constată că la 11 februarie 2021, ulterior promovării prezentului recurs, prin încheierea de la acea dată, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, apelul a fost repus pe rol.

În consecință, interesul promovării prezentei cereri de recurs nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege, în sensul că nu mai este actual, recurenta nu mai poate justifica un interes în exercitarea căii de atac, întrucât efectele încheierii recurate s-au produs până la data de 11 februarie 2021, când cauza a fost repusă pe rol.

Astfel, cererea de recurs promovată de recurentă a rămas lipsită de interes, demersul procesual, inițial justificat, a rămas fără o finalitate practică din punct de vedere juridic, iar soluția consacrată jurisprudențial în atare situații este aceea a respingerii cererii ca fiind lipsită de interes.

Pentru rațiunile înfățișate, Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge, ca lipsit de interes, recursul declarat de recurenta A. administrator judiciar AL B. S.R.L. împotriva încheierii din 19 decembrie 2019 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, în dosarul nr. x/2018.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca lipsit de interes recursul declarat de recurenta A. administrator judiciar AL B. S.R.L. împotriva încheierii din 19 decembrie 2019 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, în dosarul nr. x/2018.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 martie 2022.