ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 455/2023
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 455/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)
Ședința publică din data de 1 martie 2023
Asupra contestației în anulare de față, din examinarea actelor din dosar, constată următoarele:
Prin decizia nr. 2047 din 7 octombrie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2016, a fost anulat recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva încheierii din 21 iulie 2021, pronunțate de Curtea de Apel Timișoara, secția litigii de muncă și asigurări sociale, în contradictoriu cu intimata-pârâtă B. S.R.L.
Împotriva acestei încheieri, reclamanta a formulat contestație în anulare, în temeiul dispozițiilor art. 503 alin. (2) pct. 2, pct. 3 și pct. 4, art. 503 alin. (3) și art. 504 alin. (2) C. proc. civ., susținând că a formulat și a depus recursul la Înalta Curte de Casație și Justiție, în raport de prevederile art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992.
A arătat contestatoarea că invocă excepția de neconstituționalitate a art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, care este contrar prevederilor art. 490 alin. (1) și alin. (2) C. proc. civ.
Contestatoarea susține că, prin anularea recursului pe care l-a declarat, i-au fost încălcate drepturile prevăzute de art. 16 și art. 21 din Constituția României.
Arată contestatoarea că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992, solicitând ca excepția invocată să fie trimisă spre soluționare Curții Constituționale.
Intimata-pârâtă nu a formulat întâmpinare.
Prin încheierea din 29 martie 2022, pronunțată în dosar nr. x/2022, a fost admisă cererea formulată de doamnele judecător C., D. și E. privind abținerea de la judecarea cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022, cauza fiind repartizată aleatoriu Completului 2.
Prin încheierea din 15 iunie 2022, s-a dispus suspendarea judecării cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
Cauza a fost repusă pe rol la data de 1 martie 2023.
Asupra incidentului perimării judecării contestației în anulare, invocat din oficiu, Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele:
Buna administrare a justiției impune ca actele de procedură să fie îndeplinite cu respectarea condițiilor impuse de lege, precum și ca acestea să se succeadă cu respectarea termenelor stabilite de lege sau de judecător.
Potrivit art. 416 alin. (1) și (2) C. proc. civ., "(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni.
(2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părți sau de instanță".
Perimarea este sancțiunea procedurală care intervine în cazul în care nu este respectată cerința de a exista continuitate între actele de procedură și constă în stingerea procesului în faza în care acesta se găsește din cauza rămânerii lui în nelucrare, din vina părții, timp de 6 luni.
Perimarea, pe lângă rolul sancționator, are și natura unei prezumții de desistare, care reiese din lipsa de stăruință a părților în soluționarea cauzei.
Termenul de perimare începe să curgă de la data ultimului act de procedură, care nu a mai fost urmat, din vina părții, de alte acte de procedură, în scopul continuării judecării cauzei, acest moment putând fi reprezentat de data încheierii prin care s-a dispus suspendarea judecății cauzei.
Înalta Curte de Casație și Justiție constată că judecata contestației în anulare a fost suspendată în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ. prin încheierea de ședință din 15 iunie 2022.
Așadar, față de data la care s-a dispus suspendarea judecății, respectiv 15 iunie 2022, rezultă că a trecut un termen mai mare de 6 luni, față de data de 1 martie 2023.
În raport de aceste considerente, urmează să se constate perimată contestația în anulare formulată de contestatoarea A. împotriva deciziei nr. 2047 din 7 octombrie 2021, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2016, cu consecința prevăzută de art. 422 alin. (1) din C. proc. civ., text ce lipsește de efect toate actele de procedură îndeplinite în fața instanței care a aplicat această sancțiune procedurală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimată contestația în anulare formulată de contestatoarea A. împotriva deciziei nr. 2047 din 7 octombrie 2021, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2016.
Cu drept de recurs, în termen de 5 zile de la pronunțare, la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Recursul se depune la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 1 martie 2023.