ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 397/2023

Ședința publică din data de 28 februarie 2023

Deliberând asupra revizuirii, constată următoarele:

De asemenea, s-a solicitat plata dobânzii legale penalizatoare pentru diferențele de drepturi salariale cuvenite retroactiv, reprezentând sporul de stabilitate de 15% din salariul de bază aflat în plată, începând cu data nașterii dreptului și până la plata sumei datorate.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 148, 194, 517 alin. (4) și 521 alin. (3) C. proc. civ., art. 7, 41, 160,. 268 alin. (1) și 278 alin. (1) din Legea nr. 53/2003, art. 28 din Legea 62/2011, art. 6 lit. b) și art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, art. 2 și art. 3 din Capitolul II al Anexei 5 la Legea nr. 63/2011, art. 3

3

alin. (5) lit. c) de la art. I. 1 din O.U.G. nr. 20/2016, art. 1 alin. (5) din Constituția României, art. 2 și art. 3 din O.G. nr. 13/2011, art. 1530, 1531 și 1535 C. civ.

Prin sentința civilă nr. 1474 din 11 octombrie 2021, pronunțată de Tribunalul Tulcea, secția civilă, de contencios administrativ și fiscal, s-a respins ca nefondată excepția lipsei calității procesuale pasive, fiind admisă cererea de chemare în judecată formulată de către Sindicatul Învățământ Preuniversitar Tulcea, în numele și pentru membrul de sindicat B., având ca obiect drepturi bănești.

A fost obligat pârâtul Liceul Teoretic Grigore Moisil Tulcea să calculeze și să plătească reclamantei sporul de stabilitate în cuantum de 15% din salariul de bază, începând cu data de 01.03.2018 și pe viitor, pe perioada îndeplinirii condițiilor pentru acordare și până la intervenirea unei dispoziții legale contrare, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.

De asemenea, a fost obligat pârâtul să plătească reclamantei dobânda legală penalizatoare aferentă drepturilor acordate de la data scadenței și până la data plății efective.

Prin decizia civilă nr. 224/CM din 18 mai 2022, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția I civilă, s-a admis apelul declarat de pârâtul Liceul Teoretic Grigore Moisil Tulcea, împotriva sentinței civile nr. 1474 din 11 octombrie 2021 pronunțate de Tribunalul Tulcea, secția civilă, de contencios administrativ și fiscal, fiind schimbată în tot hotărârea primei instanțe, în sensul respingerii ca nefondată a cererii de chemare în judecată.

În motivarea cererii, revizuentul a prezentat parcursul judiciar al litigiului și a invocat caracterul potrivnic al deciziei a cărei revizuire o solicită, în raport de hotărârea dată în dosarul nr. x/2022, soluționat definitiv prin decizia civilă nr. 394/CM din data de 2 noiembrie 2022 a Curții de Apel Constanța, secția I civilă.

S-a învederat astfel că, prin decizia civilă nr. 224/CM din 18 mai 2022, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția I civilă, în dosarul nr. x/2021, a cărei revizuire se solicită, s-a admis apelul formulat de pârâtul Liceul Teoretic Grigore Moisil Tulcea, fiind schimbată în tot sentința apelată, în sensul respingerii ca nefondată a cererii de chemare în judecată. Or, în sens contrar, prin decizia nr. 394/CM din data de 2 noiembrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția I civilă în dosarul nr. x/2022, s-a respins ca nefondat apelul declarat de pârâta Școala Gimnazială Alexandru Cicurencu Tulcea, fiind menținută soluția primei instanțe de admitere a pretențiilor reclamanților.

Potrivit revizuentului, la nivelul Curții de Apel Constanța, secția I civilă există hotărâri contradictorii, prin unele acordându-se reclamanților parțial drepturile salariale cuvenite, prin altele fiind respinse definitiv cererile de chemare în judecată. Deși nu a invocat direct și expres excepția autorității de lucru judecat în apel, a menționat în fața curții de apel că aceeași instanță a pronunțat o serie de hotărâri contradictorii, în unele dosare existând chiar aceleași părți și același obiect, dar soluții diferite.

Drept urmare, revizuentul a solicitat admiterea cererii, anularea în tot a deciziei civile nr. 224/CM din 18 mai 2022, pronunțate de Curtea de Apel Constanța, secția I civilă, în dosarul nr. x/2021 și acordarea sporului de stabilitate începând cu data de 01.03.2018, actualizarea sumei rezultate cu rata inflației, precum și plata pe viitor a drepturilor salariale cuvenite, reprezentând majorări sau creșteri ale salariului de bază aflat în plată, pe perioada cât reclamanta îndeplinește condițiile pentru acordarea drepturilor în cauză, precum și plata dobânzii legale penalizatoare pentru aceste sume, începând cu data nașterii dreptului și până la data efectuării plății.

În drept, s-a invocat art. 509 alin. (1) pct. 5 coroborat cu pct. 8 C. proc. civ.

Intimatul Liceul Teoretic Grigore Moisil Tulcea nu a depus întâmpinare.

Analizând cererea de revizuire formulată în cauză, Înalta Curte urmează să o respingă pentru considerentele care succed:

Revizuirea este o cale de atac extraordinară, care permite retractarea unei hotărâri judecătorești în cazurile expres și limitativ prevăzute de lege, dezbaterile fiind limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază.

Cererea de revizuire formulată în cauză este întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 5 coroborat cu pct. 8 C. proc. civ., în motivarea acesteia arătându-se că decizia nr. 224/CM din 18 mai 2022, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția I civilă, în dosarul nr. x/2021, a cărei revizuire se solicită, este contrară deciziei nr. 394/CM din data de 2 noiembrie 2022, pronunțate de Curtea de Apel Constanța, secția I civilă, în dosarul nr. x/2022.

Revizuentul a arătat că a primit decizia nr. 394/CM a Curții de Apel Constanța, secția I civilă la data de 29 noiembrie 2022, astfel încât sunt incidente dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., fiind aplicabil termenul de revizuire prevăzut la art. 511 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., nu cel de la art. 511 alin. (1) pct. 8 din același cod.

Înalta Curte reține însă că expunerea revizuentului se rezumă la caracterul pretins divergent al deciziilor nr. 224/CM din 18 mai 2022, pronunțate de Curtea de Apel Constanța, secția I civilă, în dosarul nr. x/2021 și nr. 394/CM din data de 2 noiembrie 2022, pronunțate de Curtea de Apel Constanța, secția I civilă, în dosarul nr. x/2022, subsumându-se astfel doar ipotezei prevăzute la art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În consecință, argumentele dezvoltate de revizuent se circumscriu exclusiv motivului de revizuire de la art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., astfel că termenul de introducere a cererii de revizuire aplicabil în cauză este cel prevăzut la art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., nefiind incidente dispozițiile art. 511 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., indicate de revizuent.

Potrivit art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuirea poate fi solicitată atunci când există hotărâri potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Pentru a fi incident motivul de revizuire reprezentat de contrarietatea de hotărâri, printre altele, legea prevede expres condiția ca, prin hotărârile potrivnice, să se încalce autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri. În alți termeni, pe calea revizuirii, trebuie să fie solicitată anularea celei de a doua hotărâri, pronunțate cu încălcarea autorității judecătorești a primei hotărâri.

Așadar, soluția pe care o poate pronunța instanța de revizuire în caz de încuviințare a cererii este de a anula cea de a doua hotărâre, potrivnică în raport cu prima, anularea primei hotărâri, drept consecință a admiterii revizuirii, nefiind admisibilă.

În cauză, s-a cerut revizuirea deciziei nr. 224/CM din 18 mai 2022, pronunțate de Curtea de Apel Constanța, secția I civilă, în dosarul nr. x/2021, cu motivarea că aceasta este contrară deciziei nr. 394/CM din data de 2 noiembrie 2022, pronunțate de Curtea de Apel Constanța, secția I civilă, în dosarul nr. x/2022.

Or, decizia nr. 224/CM pronunțată la 18 mai 2022 în dosarul nr. x/2021, a cărei revizuire este vizată, este anterioară deciziei nr. 394/CM din data de 2 noiembrie 2022, pronunțate în dosarul nr. x/2022, fiind prima decizie dată dintre cele două hotărâri, pretins divergente.

Solicitându-se revizuirea celei dintâi hotărâri dintre cele arătate ca fiind potrivnice, Înalta Curte reține caracterul inadmisibil al cererii cu care a fost sesizată.

Mai mult decât atât, pretinsa contrarietate de hotărâri invocată de revizuent constă, în realitate, în maniera diferită de soluționare a unor cereri similare, nu identice, întrucât deciziile indicate drept potrivnice nu au fost pronunțate între aceleași părți or, identitatea de părți reprezintă un element al autorității de lucru judecat.

Nu în ultimul rând, chestiunile ce privesc practica neunitară a instanțelor nu pot fi remediate prin intermediul căii de atac extraordinare a revizuirii.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul Sindicatul Învățământ Preuniversitar Tulcea, în numele și pentru membrul de sindicat B., împotriva deciziei civile nr. 224/CM din 18 mai 2022, pronunțate de Curtea de Apel Constanța, secția I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul Sindicatul Învățământ Preuniversitar Tulcea, în numele și pentru B. împotriva deciziei civile nr. 224/CM din 18 mai 2022, pronunțate de Curtea de Apel Constanța, secția I civilă, în dosarul nr. x/2021.

Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare.

Recursul se depune la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 28 februarie 2023.