ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 388/2023

Ședința publică din data de 28 februarie 2023

Asupra căii de atac formulate, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 26 martie 2020 pe rolul Tribunalului Dâmbovița, sub nr. x/26.03.2020, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Dâmbovița, a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să oblige pârâta la recalcularea pensiei reclamantului, având în vedere stagiul total de cotizare, sporul de vechime conform adeverinței nr. x/16.02.2007, câștigurile salariale obținute pentru deplasări in străinătate, asistența tehnică, concendiile de odihnă, efectuate sau neefectuate, primele încasate de la B. S.A. și C. S.A., alte sporuri, compensații, indemnizații de conducere și de administrare, salarii conform contractelor de munca și de administrare, diferențele de salarii, sumele fixe, salariile pentru convențiile civile, toate veniturile salariale conform adeverințelor eliberate de angajator și Arhivele Naționale, adeverințe transmise și respinse de pârâtă în mod nelegal.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 1, 2, 3, 4, 5, 41, 49, 50, 164, 165, 167 din Legea nr. 263/2010.

La data de 02.06.2020 reclamantul și-a completat cererea introductivă, solicitând recalcularea pensiei în baza sentinței civile nr. 67/21.01.2020 pronunțate de Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr. x/2018, aplicarea deciziei Curții Constituționale nr. 702/2019, luarea în considerare a prevederilor art. 78 alin. (8) din Legea nr. 19/2000, acordarea pensiei anticipate și a pensiei pentru limită de vârstă de la o altă dată decât cea de la care a fost acordată și obligarea pârâtei la recalcularea pensiei prin raportare la o serie de adeverințe transmise, în prealabil, pârâtei.

La data de 02.11.2020 reclamantul a înțeles să precizeze acțiunea, solicitând obligarea pârâtei la recalcularea pensiei prin valorificarea adeverințelor nr. x/26.02.2019, y/26.02.2019 și 50/26.02.2019, a certificatului SJAN DB 817-C/2018/28.05.2019 emis de Arhivele Naționale și a adeverințelor emise de C. S.A.

Prin sentința civilă nr. 239 din 03 februarie 2021 Tribunalul Dâmbovița, secția I civilă - Completul specializat în litigii de muncă și asigurări sociale, s-a luat act de precizarea reclamantului în sensul că nu înțelege să atace decizia nr. 274343/15.07.2020, de faptul că obiectul acțiunii precizate vizează exclusiv pretențiile menționate pentru termenul de judecată din 11.11.2020, respectiv de împrejurarea că prin cererea intitulată concluzii depusă la dosar nu se are în vedere modificarea acțiunii astfel cum a fost ulterior precizată.

De asemenea, s-a respins cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost precizată de reclamant.

Împotriva sentinței primei instanțe a declarat apel reclamantul.

Prin decizia civilă nr. 2896 din 25 noiembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, s-a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantul A..

Împotriva deciziei din apel reclamantul a formulat cerere de revizuire, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

Prin decizia civilă nr. 803 din 16 martie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, în dosarul nr. x/2020, s-a respins cererea de revizuire a deciziei civile nr. 2896 din data de 25 noiembrie 2021, pronunțate de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă.

Împotriva deciziei din revizuire reclamantul a formulat recurs, în temeiul motivelor prevăzute la art. 488 alin. (5), (6), (7) și (8) C. proc. civ.

În susținerea motivului de recurs prevăzut la art. 488 alin. (5) C. proc. civ., recurentul invocă faptul că niciuna dintre instanțele de judecată nu s-a pronunțat asupra fondului cererii sale introductive.

De asemenea, în susținerea motivului de recurs prevăzut la art. 488 alin. (6) C. proc. civ., recurentul arată că motivarea hotărârii recurate este străină de natura cauzei.

Totodată, în susținerea motivului de recurs prevăzut la art. 488 alin. (7) C. proc. civ., recurentul invocă încălcarea autorității de lucru judecat, prin raportare la o serie de decizii, potrivit cărora, s-au admis la valorificare adeverințele invocate de reclamant prin cererea introductivă.

În susținerea motivului de recurs prevăzut la art. 488 alin. (8) C. proc. civ., recurentul invocă aplicarea greșită a dispozițiilor legale incidente ale Legii nr. 263/2010 respectiv a Deciziei nr. 19/17.10.2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent sa judece recursul în interesul legii.

Cererea de recurs a fost comunicată intimatei-pârâte Casa Județeană de Pensii Dâmbovița, care nu a formulat întâmpinare.

La data de 15.02.2023 recurentul a depus concluzii scrise.

La termenul de judecată din 28.02.2023 Înalta Curte de Casație și Justiție a invocat din oficiu excepția inadmisibilității recursului.

Înalta Curte, analizând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția inadmisibilității prezentei căi extraordinare de atac, a cărei soluționare face de prisos examinarea pe fond, urmează să respingă recursul ca inadmisibil, pentru considerentele următoare:

Recursul vizează decizia civilă nr. 803 din 16 martie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, în dosarul nr. x/2020, prin care s-a respins cererea de revizuire formulată de reclamant împotriva deciziei civile nr. 2896 din 25 noiembrie 2021, pronunțate în dosarul nr. x/2020.

Se reține că, anterior, prin decizia civilă nr. 2896 din 25 noiembrie 2021, Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, a soluționat, cu caracter definitiv, acțiunea promovată de reclamant, având ca obiect recalcularea pensiei cuvenite acestuia, fiind dedus judecății un conflict în materia asigurărilor sociale.

Potrivit art. 483 alin. (2) C. proc. civ., "Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în (…) conflictele de muncă și de asigurări sociale".

Textul de lege anterior evocat are în vedere litigiile în care este suprimat dreptul la recurs, după criteriul materiei în care a fost pronunțată hotărârea instanței de apel.

În același sens sunt și dispozițiile art. 155 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, ce prevăd că "împotriva hotărârilor tribunalelor se poate face numai apel la curtea de apel competentă", iar conform alin. (2) al aceluiași articol, "hotărârile curților de apel (…) sunt definitive".

De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 513 alin. (5) C. proc. civ., "hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită."

Interpretând coroborat dispozițiile art. 155 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 și cele ale art. 483 alin. (2) teza finală C. proc. civ., rezultă că hotărârea instanței de apel în materia asigurărilor sociale este definitivă.

Fiind o hotărâre definitivă de la data pronunțării, rezultă că decizia civilă nr. 2896 din 25 noiembrie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2020, de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs.

Prin urmare, în acord cu dispozițiile art. 513 alin. (5) C. proc. civ., se impune concluzia că nici decizia din calea de atac de retractare a revizuirii nr. 803 din 16 martie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, în dosarul nr. x/2020, nu poate fi atacată cu recurs, fiind definitivă, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ.

Amintește, în acest sens, Înalta Curte că principiul legalității căilor de atac prevăzut de art. 457 alin. (1) C. proc. civ. presupune faptul că o hotărâre judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, instanța supremă neputând să își exercite competența de a judeca decât în măsura în care, prin lege, se optează să i se ofere această prerogativă.

Așadar, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești, regulă cu valoare de principiu constituțional, potrivit dispozițiilor art. 129 din Constituție.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca inadmisibil recursul declarat împotriva deciziei nr. 803 din 16 martie 2022, pronunțate de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei nr. 803 din 16 martie 2022, pronunțate de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 28 februarie 2023.