ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 21.02.2023

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 359/2023

HOTĂRÂRE
21.02.2023
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 359/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)

Ședința publică din data de 21 februarie 2023

Asupra recursului de față, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale la data de 13.05.2021, sub nr. x/2021, astfel cum a fost precizată la data de 26.10.2021, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Municipiului București, recalcularea cuantumului pensiei stabilite prin Decizia din august 2014, adeverința nr. x din data de 03.08.2015 eliberată de B. S.R.L, adeverința nr. 1 eliberată de S.C C.. S.R.L, adeverința nr. x/28.08.2006 eliberată de S.C. D. S.A., Adeverința nr. x/20.09.1991 eliberată de S.C. Marmura S.A., adeverința nr. x/26.09.2002 eliberată de M.M.S.S. Casa de Pensii a Municipiului București, adeverința nr. 23.01.2007, adeverința nr. x/26.10.2016, prin luarea în considerare și valorificarea veniturilor brute prevăzute în detalii venituri suplimentare, a grupei a II-a de muncă în procent de 100%, spor vechime, prime, CO, conform deciziei și adeverințelor anterior menționate, obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii de pensionare privind recalcularea pensiei pentru limită de vârstă, precum și obligarea pârâtei la plata retroactivă a sumelor care nu au fost avute în vedere la emiterea deciziei din luna august 2014, începând cu data depunerii documentelor la Casa Municipală de Pensii și până în prezent.

În drept, cererea a fost întemeiată pe Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Prin sentința civilă nr. 7737 din 10 noiembrie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a respins cererea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Municipiului București, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe, reclamanta A. a declarat apel, prin care a solicitat anularea hotărârii nr. 7737/2021/10.11.2021 și admiterea cererii de chemare în judecată.

Prin decizia nr. 4382/2022 din 22 iulie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a respins apelul declarat de reclamanta A., împotriva sentinței civile nr. 7737/10.11.2021, pronunțată de Tribunalul București, secția a VIII - a conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2021, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului București, ca nefondat.

Împotriva acestei decizii, reclamanta A. a formulat recurs.

În drept, cererea de recurs a fost întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 263/2010.

Întrucât acțiunea introductivă a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București la 13 mai 2021, prezentul proces este guvernat de dispozițiile C. proc. civ., în forma modificată prin Legea nr. 310/2018, nefiind, așadar, supus procedurii de filtrare a recursului.

Ca atare, prin rezoluția din 16 ianuarie 2023, s-a fixat termen la 21 februarie 2023 pentru soluționarea recursului în ședință publică, cu citarea părților.

Examinând cu prioritate, potrivit art. 494 din C. proc. civ., raportat la art. 482 și la art. 248 din același cod, excepția inadmisibilității recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că se impune a fi admisă, pentru următoarele considerente:

Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalității căilor de atac și acesta presupune că părțile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor și intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege, astfel că nu pot exercita decât acele căi de atac reglementate legal.

Principiul enunțat este consacrat la nivel constituțional în art. 129 din Constituția României, iar în C. proc. civ. la art. 457.

Potrivit art. 24 C. proc. civ., dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor începute după intrarea acesteia în vigoare, iar în conformitate cu art. 27 din același cod, hotărârile rămân supuse căilor de atac prevăzute de legea sub care a început procesul.

În speță, reclamanta a învestit Tribunalul București la 13 mai 2021 cu o cerere în materia asigurărilor sociale, întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

De asemenea, se reține că dispozițiile art. 152 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice stabilesc că:

"Jurisdicția asigurărilor sociale se realizează prin tribunale și curți de apel", iar art. 155 alin. (1) din același act normativ prevede că:

"(1) Împotriva hotărârilor tribunalelor se poate face numai apel la curtea de apel competentă", iar, potrivit alin. (2), " Hotărârile curților de apel, precum și hotărârile tribunalelor neatacate cu apel în termen sunt definitive".

Totodată, art. 156 din Legea nr. 263/2010 statuează că prevederile acestei legi, referitoare la jurisdicția asigurărilor sociale, se completează cu dispozițiile C. proc. civ. și ale Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Prin urmare, având în vedere că acțiunea a fost introdusă la 13 mai 2021, Înalta Curte reține că, în cauză, sunt incidente dispozițiile art. 483 alin. (2) C. proc. civ., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 310/2018, potrivit cărora:

"Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j3), în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunțate în materia protecției consumatorilor, a asigurărilor, precum și în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. De asemenea nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului."

Așadar, textul de lege anterior evocat reglementează litigiile în care este suprimat dreptul la recurs, după criteriul materiei în care a fost pronunțată hotărârea instanței de apel.

În aplicarea acestor texte de lege, Înalta Curte constată că obiectul acțiunii se încadrează într-una din ipotezele reglementate de art. 483 alin. (2) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018, întrucât vizează un conflict de asigurări sociale.

Cum textul de lege anterior evocat exclude dreptul la recurs în conflictele de asigurări sociale, rezultă că decizia instanței de apel este o hotărâre definitivă de la data pronunțării, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 teza I din C. proc. civ., conform căruia, "sunt hotărâri definitive: hotărârile date în apel, fără drept de recurs (...)", coroborat cu alin. (2) al aceluiași articol:

"(2) Hotărârile prevăzute la alin. (1) devin definitive la data expirării termenului de exercitare a apelului ori recursului sau, după caz, la data pronunțării", raportat la art. 152 și art. 155 alin. (1) și (2) din Legea nr. 263/2010.

Fiind o hotărâre definitivă de la data pronunțării, rezultă că decizia civilă nr. 4382/2022 din 22 iulie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speță fiind operant principiul legalității căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ.

Dând eficiență textelor de lege sus-menționate, Înalta Curte, în temeiul 496 alin. (1) teza a II-a raportat la art. 499 teza a II-a C. proc. civ., va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva deciziei nr. 4382/2022 din 22 iulie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva deciziei nr. 4382/2022 din 22 iulie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 21 februarie 2023.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2022-02-22
0,97
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 347/2022
Ședința publică din data de 22 februarie 2022 Asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele: 1. Prin cererea înregistrată la 3 septembrie 2020 pe rolul Tribunalului București, secția a VIII-a conflic
ÎCCJ 2023-11-23
0,97
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2519/2023
Ședința publică din data de 23 noiembrie 2023 Analizând actele de la dosar și decizia atacată, reține următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale la 06.07.2
ÎCCJ 2022-10-13
0,97
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2018/2022
Ședința publică din data de 13 octombrie 2022 Asupra recursului de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale la 1 martie 2021, sub dosar nr
ÎCCJ 2023-10-04
0,97
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1921/2023
Ședința publică din data de 4 octombrie 2023 Asupra recursului de față, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări so
ÎCCJ 2022-02-09
0,97
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 301/2022
Ședința publică din data de 9 februarie 2022 Asupra cererii de revizuire de față, reține următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale la 03.12.2019, reclaman
Sursă