ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2519/2023

Ședința publică din data de 23 noiembrie 2023

Analizând actele de la dosar și decizia atacată, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale la 06.07.2022, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâta Casa de Pensii a Municipiului București, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să oblige pârâta să recalculeze cuantumul pensiei anticipate stabilit prin deciziile nr. 212911/10.11.2017 și nr. 212911/23.11.2020, prin aplicarea indicelui de corecție de 1.41 și valoarea punctului de pensie de 1.558 RON, ținând cont de veniturile din adeverința nr. x/26.01.2017 emisă de Federația Comunităților Evreiești din România, a acordului global, prime, grupa a II-a; a mai solicitat emiterea unei noi decizii de pensionare pentru recalcularea pensiei pentru limită de vârstă, având în vedere veniturile suplimentare detaliate în adeverința menționată, și plata retroactivă a sumelor care nu au fost luate în considerare la emiterea deciziei nr. 212911/2017 privind recalcularea pensiei pentru limită de vârstă, începând cu data depunerii documentelor la Casa de Pensii Municipala București și până în prezent.

Prin sentința civilă nr. 6049/04.10.2022, Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a respins ca neîntemeiată acțiunea reclamantei.

Împotriva acestei sentințe civile, reclamanta a declarat apel, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Prin decizia civilă nr. 2704/08.05.2023, Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a respins ca nefondat apelul.

Împotriva acestei decizii civile, reclamanta a declarat recurs, fără a prezenta motivele de recurs.

Analizând, cu prioritate, potrivit dispozițiilor art. 494, raportat la art. 482 și la art. 248 C. proc. civ., excepția inadmisibilității recursului, Înalta Curte reține următoarele:

Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalității căilor de atac și el presupune că părțile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor și intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege și astfel nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.

Principiul enunțat este consacrat la nivel constituțional în art. 129 din Constituția României, iar în noul C. proc. civ. în art. 457.

În speță, reclamanta a învestit Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale cu o cerere în materia asigurărilor sociale.

În conformitate cu dispozițiile art. 155 alin. (1) și (2) din Legea nr. 263/2010, "Împotriva hotărârilor tribunalelor se poate face numai apel la curtea de apel competentă. Hotărârile curților de apel, precum și cele ale tribunalelor neatacate cu apel în termen sunt definitive".

Totodată, potrivit art. 483 alin. (2) C. proc. civ., "Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în (…) conflictele de muncă și de asigurări sociale (…)".

Întrucât recursul are ca obiect o decizie pronunțată în apel, într-un litigiu de asigurări sociale, Înalta Curte constată că decizia atacată era definitivă încă de la pronunțare, în sensul art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., astfel că nu este susceptibilă de a mai fi atacată cu recurs.

Prin urmare, dând eficiență textelor de lege sus-menționate, urmează ca, în baza art. 496 alin. (1) C. proc. civ., să respingă recursul ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva deciziei civile nr. 2704/08.05.2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului București.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 noiembrie 2023.