ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2519/2022

HOTĂRÂRE

23.11.2022

CAMERĂ

civil_2

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2022
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2519/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)

Ședința publică din data de 23 noiembrie 2022

Asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 23.11.2021 pe rolul Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale, reclamantul Sindicatul Național al Polițiștilor de Penitenciare - Filiala Penitenciar Spital Dej, în numele și pentru membrii de sindicat indicați în anexa la cerere, a chemat în judecată pe pârâtul Penitenciarul Spital Dej, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să oblige pârâtul la plata către reclamanți a unor despăgubiri rezultând din stabilirea salarizării și recalcularea acesteia la nivelul maxim pentru aceeași funcție/grad/treaptă/gradație/vechime în funcție și pentru activitatea desfășurată în aceleași condiții, cu referire la salariul stabilit în cadrul pârâtului și în sistemul administrației penitenciare, începând cu 23.11.2018 și pentru viitor, prin acordarea pentru reclamanți a unor sporuri diferențiate, după cum urmează: pentru ofițeri, a sporului de fidelitate în cuantum de 20%, a sporului de confidențialitate în cuantum de 25% și a sporului de mobilitate în cuantum de 25%, iar pentru agenți, a sporului de fidelitate în cuantum de 20%, a sporului de confidențialitate în cuantum de 15% și a sporului de studii superioare de 25%, dar și includerea în salariu a drepturilor stabilite prin hotărâri judecătorești definitive; să oblige pârâtul la plata unor despăgubiri rezultând din recalcularea celorlalte sporuri și drepturi salariale care au ca baza de calcul salariul recalculat conform primului capăt de cerere, începând cu data de 23.11.2018 și pentru viitor; să oblige pârâtul la efectuarea operațiunilor și mențiunilor corespunzătoare în înscrisurile de evidență a personalului, în evidența financiar-contabilă și să întocmească toate documentele necesare, potrivit legii, astfel încât sumele solicitate prin primele două capete de cerere să poată fi avute în vedere la acordarea pensiei și la stabilirea cuantumului pensiei; să oblige pârâtul la plata unor despăgubiri egale cu valoarea dobânzii legale penalizatoare aferente sumelor solicitate.

Prin încheierea dată în ședința publică din 19.04.2022, Tribunalul Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale a disjuns judecata capătului de cerere formulată în numele membrului de sindicat A., dispunând formarea unui dosar nou.

În dosarul disjuns astfel format, prin sentința civilă nr. 1812/23.06.2022, Tribunalul Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.

Pentru a hotărî astfel, a reținut că cererea formulată de un sindicat în numele unui membru, în scopul valorificării unor drepturi salariale, este de competența teritorială a tribunalului în a cărui rază se află sediul sindicatului reclamant, respectiv, a Tribunalului București; hotărârea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 131 alin. (1) și alin. (3) raportat la art. 129 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ., pe prevederile art. 28 din Legea nr. 62/2011, art. 269 din Codul Muncii și pe decizia nr. 1/2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent sa judece recursul în interesul legii.

La 27.07.2022, dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, care, prin sentința civilă nr. 5975/30.09.2022, a admis excepția necompetenței sale teritoriale, a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Tribunalului Cluj, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea emiterii regulatorului de competență.

Pentru a pronunța această sentință, a reținut că reclamantul, Sindicatul Național al Polițiștilor de Penitenciare - Filiala Penitenciar Spital Dej, are sediul în Dej, str. x, jud. Cluj, iar faptul că reclamantul este o filială a unei persoane juridice cu sediul în București nu are relevanță pentru competența teritorială, dat fiind că filiala este un dezmembrământ cu personalitate juridică al unei persoane juridice; a mai reținut și că toate părțile implicate în proces au domiciliul, respectiv sediul în Dej, județul Cluj.

Analizând actele dosarului din perspectiva conflictului de competență ivit în soluționarea litigiului, Înalta Curte reține următoarele:

Instanțele au fost sesizate cu judecata unui conflict de muncă.

În această materie, art. 269 alin. (1) și (2) din Legea nr. 53/2003 privind Codul Muncii prevede că "judecarea conflictelor de muncă este de competența instanțelor judecătorești, stabilite conform legii" și că "cererile referitoare la cauzele prevăzute la alin. (1) se adresează instanței competente în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau reședința ori, după caz, sediul". Sunt, de asemenea, incidente dispozițiile art. 28 alin. (2) din Legea nr. 62/2011, potrivit cărora "În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1), organizațiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acțiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acțiune în justiție în numele membrilor lor, în baza unei împuterniciri scrise din partea acestora. (…)", precum și decizia nr. 1/2013 a Înaltei Curți de Casație - Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin care s-a statuat că "în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 269 alin. (2) din Codul muncii, republicat, cu modificările și completările ulterioare, instanța competentă teritorial în soluționarea conflictelor de muncă în cazul acestor acțiuni este cea de la sediul sindicatului reclamant."

Instanțele aflate în conflict au o viziune diferită asupra criteriului relevant pentru determinarea instanței competente teritorial, Tribunalul Cluj apreciind că acesta este sediul principal al reclamantului, în timp ce Tribunalul București a considerat relevant criteriul sediului filialei cu personalitate juridică.

Înalta Curte subliniază că dispozițiile art. 269 alin. (2) din Codul Muncii trebuie interpretate în sensul că noțiunea de "sediu" include atât sediul principal al persoanei juridice reclamante, cât și sediul secundar, întrucât interpretului nu îi este permisă realizarea unor distincții pe care norma legală nu le încorporează, potrivit principiului ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus.

Concluzia impusă este aceea că, în cazul conflictelor de muncă inițiate de un reclamant persoană juridică, competența teritorială poate reveni fie instanței de la sediul principal al reclamantului, fie și celei de la sediul secundar, dreptul de opțiune între cele două instanțe revenind reclamantului.

De asemenea, reține că dispozițiile art. 28 alin. (2) din Legea nr. 62/2011, anterior citate, stabilesc că dreptul formulării de acțiuni în numele membrilor sindicatelor revine organizațiilor sindicale, iar reclamantul s-a identificat ca Filiala Penitenciar Dej a Sindicatului Național al Lucrătorilor din Penitenciare și și-a indicat sediul ca fiind situat în Dej, str. x, jud. Cluj.

Pentru a determina competența teritorială în cauza de față, nu prezintă relevanță sediul Sindicatului Național al Lucrătorilor din Penitenciare, aflat în municipiul București, întrucât reclamantul a formulat acțiunea prin Filiala Spital Penitenciar Dej, iar această organizație sindicală are sediul în Dej, jud. Cluj; în consecință, ca efect al opțiunii procesuale manifestate de reclamant, de a învesti Tribunalul Cluj cu soluționarea litigiului, respectivul tribunal a devenit singurul competent să judece cauza.

În raport de considerentele prezentate, Înalta Curte va stabili, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj.