ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2029/2021
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2029/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Ședința publică din data de 6 octombrie 2021
Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la 25 noiembrie 2020 pe rolul Tribunalului Cluj sub număr de dosar x/2020, reclamanții A., B., C., D., E. și F., în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CLUJ, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CLUJ, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL ALBA IULIA, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL ALBA, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CONSTANȚA, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CONSTANȚA și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, au solicitat instanței, ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună:
Recalcularea indemnizațiilor de încadrare și a sporurilor aferente în funcție de salarizarea aferentă a procurorilor cu grad PÎCCJ, conform Legii nr. 71/2015 și a O.U.G. nr. 20/2016 începând cu data de 01.07.2015 și plata efectivă în continuare și pe viitor respectiv după intrarea în vigoare a Legii cadru de salarizare nr. 153/2017.
Începând cu data de 20.07.2018 (data publicării în Monitorul Oficial a Legii 2017/2018 prin care a fost modificată Legea 304/2004, înființându-se secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție) și pe viitor, solicită recalcularea indemnizațiilor de încadrare și a sporurilor aferente în funcție de salarizarea aferentă a procurorilor din cadrul S.I.I.J. (secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție), aceasta incluzând, pe lângă salarizarea specifică gradului de I.C.C.J. și drepturile salariale specifice personalului atașat, care să fie incluse în indemnizația de încadrare.
Repararea prejudiciului creat prin neaplicarea dispozițiilor legale reprezentat de diferența salarială rezultată dintre noua indemnizație de încadrare și indemnizația actuală de încadrare începând cu 01.07.2015 și în continuare, pe viitor, până la plata efectivă a noii indemnizații de încadrare (prin obligarea pârâților la plata, respectiv la alocarea fondurilor necesare plății diferențelor bănești corespunzătoare cu titlu de salariu lunar), sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflație și la care se va aplica dobânda legală penalizatoare, până la data plății efective.
Prin sentința civilă nr. 1073/2021 din 20 aprilie 2021 pronunțată de Tribunalul Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2020, s-a admis excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu și s-a declinat competența de soluționare a cererii formulate de către reclamanții A., B., C., D., E. și F., în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CLUJ, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CLUJ, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL ALBA IULIA, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL ALBA, PARCHETUL DE PE LÂNGĂCURTEA DE APEL CONSTANȚA, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CONSTANȚA și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, în favoarea Tribunalului Bihor.
Asupra excepției necompetenței sale teritoriale, Tribunalul Cluj a reținut că potrivit art. 208 din Legea nr. 62/2011 conflictele individuale de muncă se soluționează în primă instanță de către tribunal, iar potrivit art. 210 din aceeași lege cererile referitoare la soluționarea conflictelor individuale de muncă se adresează tribunalului în a cărui circumscripție își are domiciliul sau locul de muncă reclamantul.
În speță, reclamanții au calitatea de procurori în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Turda.
S-a apreciat că reclamanții, potrivit art. 127 alin. (2), (3) C. proc. civ., trebuiau să introducă cererea la una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă.
Așa fiind, în temeiul art. art. 127 alin. (2) și (3), art. 129-132 C. proc. civ. a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Cluj și a fost declinată competența de soluționare a acțiunii în favoarea Tribunalului Bihor, aflat în raza Curți de Apel Oradea, care este învecinată Curții de Apel Cluj.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bihor, secția I civilă, sub același număr de dosar.
Procedând la verificarea competenței în raport de dispozițiile art. 131 C. proc. civ., Tribunalul Bihor a reținut că reclamanții au calitatea de procurori la Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda și domiciliul/reședința în jud. Cluj, iar potrivit art. 269 alin. (2) Codul muncii, cererile referitoare la cauzele prevăzute la alin. (1) se adresează instanței competente în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau reședința ori, după caz, sediul.
S-a reținut că potrivit dispozițiilor art. 127 alin. (1) C. proc. civ., așa cum a fost modificat de punctul 13, art. I din Legea nr. 310 din 17 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 1074 din 18 decembrie 2018, dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competența instanței la care își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea, aceste dispoziții fiind aplicabile în mod corespunzător și în cazul procurorilor.
În speță, față de domiciliul/reședința reclamanților, s-a apreciat că acțiunea este de competența teritorială a Tribunalului Cluj. Deși au invocat prevederile art. 127 C. proc. civ., niciunul dintre reclamanți nu a indicat că ar exercita funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj/Curtea de apel Cluj, astfel încât să fie incidente dispozițiile menționate, iar dispozițiile alin. (2)
1
al aceluiași articol nu sunt incidente, acestea vizând doar situația în care instanța de judecată are calitatea de parte, textul legal neprevăzând aplicabilitatea corespunzătoare și în situația Parchetelor.
Așa fiind, prin sentința civilă nr. 785/LM/2021 din 16 iunie 2021 pronunțată de Tribunalul Bihor, secția I civilă, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj. Constatându-se ivit conflictul negativ de competență, dosarul a fost înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență.
Înalta Curte de Casație și Justiție, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Tribunalului Cluj competența teritorială de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:
Înalta Curte subliniază că în prezenta cauză este aplicabil C. proc. civ., în forma modificată prin Legea nr. 310/2018, întrucât acțiunea a fost introdusă ulterior intrării în vigoare a acestei legi.
Potrivit art. 127 alin. (1) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018, "dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței la care își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea", iar potrivit alin. (2):
"în cazul în care cererea se introduce împotriva unui judecător care ar fi de competența instanței la care își acesta își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii."
Alin. (3) ale aceluiași articol, prevede că:
"dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor".
Conform art. 127 alin. (2)
1
C. proc. civ., dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în ipoteza în care o instanță de judecată are calitatea de reclamant sau pârât.
Se reține că Legea nr. 310/2018 a modificat dispozițiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ. prin extinderea sferei de aplicare a textului legal, în sensul că este incidentă "competența facultativă" nu numai atunci când magistratul are calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței la care își desfășoară activitatea, ci și atunci când cererea este de competența unei instanțe inferioare celei la care magistratul își desfășoară activitatea.
În speță, reclamanții sunt procurori în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Turda, iar competența aparține, potrivit art. 210 din Legea nr. 62/2011, tribunalului în a cărui circumscripție își au domiciliul sau locul de muncă, respectiv Tribunalului Cluj, reclamanții având domiciliul/reședința în jud. Cluj.
Prin urmare, având în vedere că reclamanții nu își desfășoară activitatea la instanța competentă să soluționeze cauza sau la parchetul de pe lângă această instanță, în speță nu sunt incidente dispozițiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ.
Totodată, nici dispozițiile art. 127 alin. (2)
1
C. proc. civ. nu sunt aplicabile, întrucât acestea vizează calitatea de parte în proces a instanței de judecată, or în cauză calitatea de pârât o au Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța, care nu fac parte din categoria instanțelor de judecată, dispozițiile articolului precitat fiind de strictă interpretare.
Pentru rațiunile înfățișate, cu aplicarea dispozițiilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 octombrie 2021.