ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1472/2023

HOTĂRÂRE

14.06.2023

CAMERĂ

civil_2

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2023
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1472/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)

Ședința publică din data de 14 iunie 2023

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 54 din 2 februarie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Tribunalul Argeș, secția Civilă a respins cererea formulată de Statul Român prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, reprezentată de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Argeș, privind obligarea în solidar a pârâților A. și B. S.R.L. prin administrator A., la plata sumei totale de 484.188 RON, reprezentând impozit pe profit suplimentar și TVA suplimentar, la plata accesoriile debitelor până la data stingerii lor și instituirea sechestrului asiguratoriu asupra bunurilor mobile și imobile ale pârâtului și ale părții responsabile civilmente.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul.

La termenul de la 11 octombrie 2022, Curtea de Apel Pitești, secția I civilă a invocat, din oficiu, excepția necompetenței materiale a secției, pe care a admis-o prin decizia civilă nr. 3973 din 11 octombrie 2022 și a declinat în favoarea secției a II-a a Curții de Apel Pitești, competența de soluționare a apelului declarat de reclamantul Statul Român prin Agenția Națională de Administrare Fiscală.

În esență, Curtea de Apel Pitești, secția I civilă a reținut că pârâta are calitatea de profesionist în sensul art. 3 alin. (2) și (3) C. civ.. A mai reținut că, față de data înregistrării dosarului pe rolul Curții de Apel Pitești, devin aplicabile prevederile Hotărârea nr. 5 din 10 martie 2016 dată de Colegiul de Conducere al Curții de Apel Pitești și ale art. 1 al OMJ nr. 1103/C din 18 februarie 2021, normă organizatorică ce instituie drept criteriu de atribuire în mod exclusiv calitatea părții de profesionist, fără legătură cu materia în care litigiul este purtat. A constatat că este competentă să soluționeze cauza secția a II-a Civilă a Curții de Apel Pitești.

Ca urmare, dosarul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2021*.

Prin decizia nr. 30/A-COM din 23 ianuarie 2023, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale procesuale, a declinat, în favoarea secției I Civilă a Curții de Apel Pitești, competența de soluționare a apelului, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat din oficiu judecata cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului.

În esență, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a reținut că obiectul litigiului, respectiv obligarea pârâților la repararea unui prejudiciu care rezultă dintr-o faptă ilicită ce ar proveni din nerespectarea normelor în materie fiscală, nu este un litigiu care să aparțină unei materii specializate aplicabile profesioniștilor și nici nu are natura unui litigiu de genul celor avute în vedere cu titlu exemplificativ de art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011. A apreciat că obiectul cauzei aparține materiei civile lato sensu, iar apelul exercitat în prezenta cauză este în competența de soluționare a secției I Civilă.

Înalta Curte de Casație și Justiție, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente în a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Curții de Apel Pitești, secția I civilă competența de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Dispozițiile privitoare la conflictul de competență sunt aplicabile și în cazul secțiilor specializate ale aceleiași instanțe judecătorești, care se pronunță prin încheiere, conform art. 136 alin. (1) C. proc. civ.

Verificând dacă sunt întrunite cerințele acestui text de lege în vederea emiterii regulatorului de competență, Înalta Curte constată că că cele două secții ale aceleiași instanțe, respectiv secția I Civilă și secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal ale Curții de Apel Pitești, s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeași cauză, declinările de competență între instanțele sesizate sunt reciproce și cel puțin una dintre aceste instanțe este competentă să soluționeze cauza.

Nici una din instanțele aflate în conflict nu se consideră competentă, din punct de vedere material procesual, să judece cererea cu care a fost sesizată.

Fiind îndeplinite condițiile anterior evocate, Înalta Curte va proceda la soluționarea prezentului conflict negativ de competență prin emiterea regulatorului de competență.

Înalta Curte reține că instanțele au fost învestite cu o acțiune prin care reclamantul Statul Român prin Agenția Națională de Administrare Fiscală a solicitat obligarea pârâților la plata prejudiciului rezultat ca urmare a nerespectării normelor de drept fiscal, întemeiată pe dispozițiile art. 1357 C. civ.. Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Argeș, secția Civilă, iar la termenul de la 16 iunie 2021, această instanță a constatat că este competentă general, material și teritorial să soluționeze cauza, în temeiul art. 131 alin. (1) C. proc. civ.

Apelul declarat de reclamant împotriva sentinței pronunțate de Tribunalul Argeș, secția Civilă a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Pitești, secția I civilă.

Potrivit dispozițiilor art. 95 pct. 2 din C. proc. civ., în cazul hotărârilor pronunțate în primă instanță de judecătorie, competența funcțională de soluționare a apelului revine tribunalului. Conform prevederilor art. 96 pct. 2 C. proc. civ., instanța de apel de drept comun competentă funcțional să soluționeze apelurile împotriva hotărârilor pronunțate de tribunal în primă instanță este curtea de apel.

Înalta Curte a statuat prin Decizia nr. 17 din 17 septembrie 2018, pronunțată în soluționarea unui recurs în interesul legii, că "necompetența materială procesuală poate fi invocată de judecător sau de părți doar în fața primei instanțe sesizate, până la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate și pot pune concluzii, în condițiile art. 131 din C. proc. civ.. Invocarea excepției de necompetență materială procesuală de soluționare a cauzei după acest moment nu mai este posibilă, competența fiind câștigată în mod definitiv de instanța pe rolul căreia a fost înregistrată cererea".

Astfel, în stadiul procesual al fondului, dosarul a fost soluționat de secția civilă a Tribunalului Argeș, fără a se ridica problema unei eventuale necompetențe și declinări în favoarea Tribunalului Specializat Argeș. În acord cu jurisprudența instanței supreme reflectată în Decizia nr. 18/2016 pronunțată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, competența materială procesuală a instanței de fond se va păstra, în mod corespunzător, în calea de atac.

Instanța de control judiciar, respectiv Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, ar fi trebuit să se limiteze la a își verifica propria competență materială procesuală în soluționarea căii de atac, fără a mai putea analiza modul în care instanța de fond s-a declarat competentă material să judece pricina.

Așa fiind, în raport de considerentele expuse și de principiul asigurării accesului efectiv la justiție, văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Pitești, secția I civilă, căreia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecății.