ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 25.05.2023

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1398/2023

HOTĂRÂRE
25.05.2023
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1398/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)

Ședința publică din data de 25 mai 2023

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 829/23.06.2022, pronunțată în dosarul nr. x/2020, Tribunalul Timiș, secția I civilă a admis în parte acțiunea reclamanților și cererea de intervenție principală formulată de intervenientele A., B., C., D., a obligat pârâtul la plata unei despăgubiri către reclamanți și intervenienți constând în echivalentul diferenței dintre drepturile salariale încasate și cele cuvenite ca urmare a recunoașterii și acordării sporului pentru condiții deosebit de periculoase de muncă în cuantum de 75% calculat la salariul de bază, începând cu 24.03.2020 (pentru reclamanți) și cu 13.04.2020 (pentru interveniente) pe toată perioada stării de alertă și încă 60 de zile de la încetarea stării de alertă, sau până la încetarea activității pentru personalul care și-a încetat activitatea anterior, sumele urmând a fi actualizate cu indicele de inflație și cu dobânda legală de la data scadenței lunare a fiecărui drept salarial și până la data plății; a obligat pârâtul la recalcularea diferențelor și plata contribuțiilor la fondul de asigurări sociale aferente sumelor astfel acordate, precum și efectuarea modificărilor necesare în REVISAL, corespunzător plății sporului acordat; a respins în rest acțiunea și cererea de intervenție principală; a obligat pârâtul să plătească reclamantului E. suma de 500 RON, reprezentând cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe, pârâtul a declarat apel, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Prin decizia civilă nr. 1864/02.11.2022, Curtea de Apel Timișoara, secția litigii de muncă și asigurări sociale a respins apelul ca tardiv formulat.

Împotriva acestei decizii, Spitalul Clinic C.F. Timișoara a declarat contestație în anulare, în temeiul art. 503 alin. (2), pct. 2, coroborat cu art. 503, alin. (3) C. proc. civ.

Prin decizia civilă nr. 2007/08.12.2022, Curtea de Apel Timișoara, secția de litigii de muncă și asigurări sociale a respins contestația în anulare.

Împotriva acestei decizii, Spitalul Clinic C.F. Timișoara a declarat recurs, solicitând casarea hotărârii și trimiterea cauzei, spre o nouă judecată, curții de apel, în motivarea căruia a susținut că au fost interpretate și aplicate greșit normele de drept material, sens în care a redat pe larg argumentele prezentate în contestația în anulare.

La 27.02.2023 intimații au depus la dosar întâmpinare, prin care au solicitat respingerea recursului.

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1), rap. la art. 494 C. proc. civ., excepția inadmisibilității recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte reține următoarele:

Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalității căilor de atac și el presupune că părțile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor și intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege și astfel nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.

Principiul enunțat este consacrat la nivel constituțional în art. 129 din Constituția României, iar în noul C. proc. civ. în art. 457.

Înalta Curte notează că în cadrul demersului judiciar de față este dedus judecății un conflict de muncă.

Având în vedere că procesul a început ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 310/2018, în speță sunt incidente dispozițiile art. 483 alin. (2) C. proc. civ., astfel cum au fost modificate prin acest act normativ, potrivit cărora "Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în (...) în conflictele de muncă și asigurări sociale (...)".

Legiuitorul a suprimat, deci, calea de atac a recursului în ceea ce privește anumite categorii de litigii, printre care sunt incluse și conflictele de muncă.

Pe de altă parte, potrivit art. 214 din Legea nr. 62/2011, hotărârile prin care au fost soluționate în prima instanță conflictele individuale de muncă sunt supuse numai apelului.

Prin urmare, raportat la aceste dispoziții legale, decizia civilă nr. 1864/02.11.2022, prin care Curtea de Apel Timișoara, secția litigii de muncă și asigurări sociale s-a pronunțat asupra apelului declarat împotriva sentinței civile nr. 829/23.06.2022 a Tribunalului Timiș, secția I civilă, nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs.

În ceea ce privește decizia civilă nr. 2007/08.12.2022, prin care Curtea de Apel Timișoara, secția de litigii de muncă și asigurări sociale a respins contestația în anulare formulată împotriva deciziei civile nr. 1864/02.11.2022, Înalta Curte reține că potrivit art. 508 alin. (4) C. proc. civ., hotărârea dată în contestație în anulare este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată.

Cum, în speță, hotărârea împotriva căreia a fost declarată contestația în anulare nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, nici hotărârea pronunțată în calea de atac de retractare nu este supusă recursului.

Altfel spus, raportat la dispozițiile art. 508 alin. (4) C. proc. civ., decizia civilă nr. 2007/08.12.2022 a Curții de Apel Timișoara, secția de litigii de muncă și asigurări sociale nu este supusă recursului, întrucât nici hotărârea împotriva căreia s-a formulat contestația în anulare nu era supusă, la rândul său, acestei căi de atac.

Prin urmare, Înalta Curte, dând eficiență textelor de lege sus-menționate, cu aplicarea art. 493 alin. (5) C. proc. civ., va respinge recursul ca inadmisibil.

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul Spitalul Clinic C.F. Timișoara împotriva deciziei civile nr. 2007/08.12.2022, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția de litigii de muncă și asigurări sociale, în contradictoriu cu intimații E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK. și LL. și intimaete-interveniente A., B., C. și D..

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 mai 2023.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2021-06-09
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3538/2021
Ședința publică din data de 9 iunie 2021 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Circumastanlețe cauzei. Cererea de chemare în judecată. Prin cererea inițială de chemare în judecată, înregist
ÎCCJ 2025-06-16
0,94
ÎCCJ, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Decizia nr. 224/2025
15. Pârâtul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii, arătând că drepturile solicitate de reclamanți nu pot fi puse în plată, întrucât actele normative incidente, respectiv Legea nr. 56/2020 și Ordinul nr. 1.070/94
ÎCCJ 2025-01-15
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 61/2025
judecată. Sentința a fost atacată cu apel principal de A., iar de S.C. B. S.R.L., cu apel incident. Prin decizia civilă nr. 287/14.03.2024, Curtea de Apel Timișoara, secția litigii de muncă și asigurări sociale a respins apelul principal, a
ÎCCJ 2022-12-13
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2673/2022
Ședința publică din data de 13 decembrie 2022 Asupra recursului de față, reține următoarele: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 15.01.2019 pe rolul Tribunalului Timiș – secția I Civilă, sub dosar nr. x/2019, reclamantul A.
ÎCCJ 2023-01-17
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 13/2023
Ședința publică din data de 17 ianuarie 2023 Deliberând asupra recursului, constată următoarele: 1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Tribunalul Timiș, secția I civilă, la data de 17 august 2020, sub dosar nr. x/2020, recl
Sursă