ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2673/2022

Ședința publică din data de 13 decembrie 2022

Asupra recursului de față, reține următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 15.01.2019 pe rolul Tribunalului Timiș – secția I Civilă, sub dosar nr. x/2019, reclamantul A. a chemat-o în judecată pe pârâta B. S.A. Timișoara, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să fie obligată pârâta la plata sumei de 420 RON, reprezentând diferența de diurnă cuvenită pentru perioada 30.01.2017-15.03.2017, când a fost în delegație; la plata sporului de noapte de 25% și la plata orelor suplimentare cuvenite pentru aceeași perioadă, precum și la plata cheltuielilor de întreținere în cuantum de 2.475 RON, suportate pe perioada delegării; cu cheltuieli de judecată.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 44 alin. (2), art. 126, art. 123, art. 137 din Codul muncii.

Prin sentința civilă nr. 758/21 aprilie 2021, pronunțată de Tribunalul Timiș – secția I Civilă, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul A. împotriva pârâtei B. S.A. Timișoara, care a fost obligată să plătească reclamantului sporul de noapte în procent de 25% din salariul de bază pentru perioada 30 ianuarie 2017 – 15 martie 2017.

Prin aceeași hotărâre judecătorească, s-a respins cererea reclamantului de obligare a pârâtei la plata diferenței de diurnă, a orelor suplimentare și a cheltuielilor de întreținere pentru aceeași perioadă și s-a dispus compensarea cheltuielilor de judecată ale părților până la concurența sumei de 1.500 RON, reclamantul fiind obligat să plătească pârâtei suma de 1.475 RON, cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei hotărâri, a declarat apel reclamantul, prin care solicitat schimbarea în parte a sentinței, în sensul admiterii în totalitate a acțiunii promovate, cu cheltuieli de judecată.

La termenul de judecată din 03 noiembrie 2021, având în vedere lipsa părților, legal citate, precum și faptul că niciuna dintre ele nu a cerut judecata în lipsă, cauza a fost suspendată în baza art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ.

Prin decizia civilă nr. 1143 din 10 iunie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara – secția litigii de muncă și asigurări sociale, s-a constatat perimat apelul formulat de apelantul reclamant A. împotriva sentinței civile nr. 758/21 aprilie 2021, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr. x/2019, în contradictoriu cu intimata pârâtă B. S.A.

Împotriva acestei decizii, reclamantul A. a declarat recurs, prin care a solicitat casarea deciziei atacate, iar pe fond, repunerea pe rol a cauzei suspendate și admiterea apelului formulat.

În dezvoltarea motivului de recurs, a arătat că, la 26 aprilie 2022, recurentul a depus la dosar cerere de repunere a cauzei pe rol.

Astfel, termenul de perimare de 6 luni, calculat, potrivit art. 416 alin. (2) C. proc. civ., de la ultimul act de procedură îndeplinit în cauză, nu ar fi fost îndeplinit la data la care recurentul a formulat cererea de repunere a cauzei pe rol, decizia fiind nelegală.

În drept, recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 C. proc. civ.

Recursul a fost comunicat intimatei-pârâte la 17 august 2022, care nu a depus întâmpinare.

Analizând recursul declarat în cauză, în raport de criticile formulate și de dispozițiile legale incidente, Înalta Curte constată că este fondat și urmează a fi admis, pentru următoarele considerente:

Cu titlu preliminar, instanța supremă apreciază că, în raport de invocarea, prin memoriul de recurs, a aplicării greșite a unor norme de procedură civilă, respectiv art. 416 alin. (1) și (2) C. proc. civ., criticile recurentului se încadrează în motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Sub acest aspect, se reține că art. 416 alin. (1) din C. proc. civ. prevede că: "orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni", iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol, "termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părți sau de instanță".

Totodată, se reține că, potrivit art. 417 din C. proc. civ., "perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică un interes", iar potrivit art. 415 pct. 1 din același cod, "judecata cauzei suspendate se reia: 1) prin cererea de redeschidere făcută de una dintre părți, când suspendarea s-a dispus prin învoirea părților sau din cauza lipsei lor".

În speță, se constată că, prin încheierea de ședință din 03 noiembrie 2021, Curtea de Apel Timișoara a dispus, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., suspendarea judecății cauzei aflate în apel, având în vedere lipsa părților, legal citate, precum și faptul că niciuna dintre ele nu a cerut judecata în lipsă. Totodată, a stabilit termen pentru verificare la 3 mai 2022.

Pentru a interveni perimarea în materie civilă, pricina, indiferent de faza procesuală în care se află, trebuie să fi rămas în nelucrare timp de 6 luni din culpa părților.

Prin urmare, perimarea operează cu condiția ca timp de 6 luni să nu se fi săvârșit niciun act de procedură în vederea judecării cauzei, situație cauzată de lipsa de diligentă a părților, care nu au acționat în acest scop, deși aveau posibilitatea să o facă.

Având în vedere că, prin încheierea din 3 noiembrie 2021, instanța a dispus, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 din Cod procedurii civile, suspendarea judecății cauzei, termenul de perimare a început să curgă de la data pronunțării acestei încheieri și s-ar fi împlinit la 3 mai 2022.

Întrucât, în urma verificărilor actelor dosarului a rezultat că, la 26 aprilie 2022, înăuntrul termenului de perimare, recurentul-reclamant a depus la dosarul cauzei, prin fax, o cerere de repunere a cauzei pe rol, Înalta Curte constată că a fost îndeplinit un act de procedură în sensul art. 417 din C. proc. civ., nefiind astfel incidentă sancțiunea perimării de drept a cererii, prevăzută de art. 416 alin. (1) din C. proc. civ., așa cum în mod greșit a reținut instanța de apel.

Pe cale de consecință, se impune, în temeiul art. 496 C. proc. civ., admiterea recursului declarat de recurentul-reclamant, casarea deciziei atacate cu consecința trimiterii cauzei spre continuarea judecății.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 1143 din 10 iunie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara – secția litigii de muncă și asigurări sociale.

Casează decizia atacată și trimite cauza pentru continuarea judecății, aceleiași instanțe.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 13 decembrie 2022.